Cenzura ca scut al lipsei de talent

Ne amintim cu toții cei care am trăit în comunism de mâna lungă a cenzurii, pe care o invoca toată lumea, dar cu deosebire scriitorii, care se văitau că cenzura le interzice publicarea producțiilor lor literare. Așa a apărut așa-zisa literatură de sertar, formată din toate lucrările pe care așa-zișii slujitori ai literaturii se lăudau că o realizează, dar din cauza cenzurii, nu se publică.
A venit 22 Decembrie 1989 și toată lumea se aștepta ca în 1990, 1991 sau 1992 librăriile să fie inundate de cărți excepționale, care nu fuseseră publicate în perioada comunistă, datorită temelor, care contraveneau dogmelor comuniste. Anii au trecut și librăriile au rămas goale, ba chiar din lipsă de mușterii, unele s-au și închis și marile orașe mai au ici și colo câte o librărie care pe lângă cărți vine ciocolată, vin, cafea și mezeluri.
Cenzura comunistă a fost scut al celor lipsiți de talent, dornici să se fofileze prin viață, motivând că cenzura este aceea care face ca munca lor genială să nu fie pusă la dispoziția poporului, căci ea, cenzura le măcelărește așa-zisele creații de geniu, inexistente în realitate.
Nu am spus nicio clipă că cenzura comunistă nu a fost o frână în dezvoltarea artei în general și a literaturii în special. Una este să ai talent, să scrii dar cenzura să nu te publice și alta este să stai cu burta la soare și doar să te înfrupți din darurile fondului literar al Uniunii Scriitorilor, să te vaiți că nu te publică cenzura, dar în realitate să nu existe nimic pe masa tartorilor cenzurii ca să fie supus analizei și interzis. Au fost și situații în care tiraje întregi au fost date la topit din cauză că anumite teme trecuseră de cenzură, dar cum comunismul era vigilent, după publicare, o altă cenzură a decis că respectivele volume nu trebuie să ajungă la mase pentru a atenta la valorile revoluționare, care ar altera conțtiința revoluționară a omului nou. Cenzura comunistă a jucat rol de frână în dezvoltarea artei, dar a fost și scut pentru cei care erau lipsiți de voința de a scrie, ci doar erau consumatori în societatea socialistă multilateral dezvoltată.
Acum în democrație se zice că nu mai este cenzură. Se zice, dar cenzura există și este la fel de eficientă sau probabil mai eficientă decât cenzura bolșevică, pentru că ea se manifestă prin constrângeri de ordin economic. Se știe că un ziar publică sau nu articolul. Jurnalistul este plătit sau nu în funcție de materialele publicate. Politica editorială este declarată cu subiect și predicat și jurnaliștii trebuie să se alinieze acelei politici editoriale din redacție. Cine nu o face, nu este publicat și salariul său este direct proporțional cu cât publică. În zona audio-vizualului există organisme care veghează ca lucrurile să nu o ia razna, drept care se ajunge la atenționări, la amenzi, dar și la închideri de televiziuni și istoria post-decembristă de la noi, a cunoscut toate stadiile.

(02 aprilie 20250

Moderatori Tv din spațiul mioritic

 
Anca ALEXANDRESCU

Mircea BADEA

Laurențiu BOTIN
Cristina CILEACU

Cristian CITRE

Victor CIUTACU

Maria COMAN

Sergiu CORA

Andreea CREȚULESCU

Răzvan DUMITRESCU

Bogdan GAMALEȚ

Mihai GÂDEA

Claudiu GIURGEA

Ana IORGA

Sabina IOSUB

Giorgiana MURGILĂ

Florin NEGRUȚIU

Claudiu PÂNDARU

Cătălina PORUMBEL

Sabina PREDA

Cosmin PRELIPCEANU

Anamaria ROMAN

Lili RUSE

Andreea SAVA

Radu TUDOR

Adrian URSU

Oana ZAMFIR
Ar fi civilizat ca CNA să impună ca fiecare moderator să-și publice un CV cu structură standard, din care să aflăm ceva despre studii, despre experiență și mai ales despre nivelul de excelență, căci a lua oameni de pe stradă și a-i face jurnaliști, nu este o soluție decentă, în care jurnaliștii se apucă și trag de urechi pe toată lumea, fără ca despre ei să se știe ceva.


(05 martie 2025)

Agresivitatea unor așa-ziși jurnaliști

Este mare scandal mare că șiște așa-ziși jurnaliști ar fi fost agresați de niște parlamentari suveraniști. Nu mă miră că parlamentarii nu au cultura democrației, dar nici nu zic despre așa-zișii jurnaliști că ar fi niște sfinți. Îmi aduc aminte că prin 2006 am stat de vorbă cu un așa-zis jurnalist, i-am răspuns la întrebările pe care mi le-a pus și când am citit ceea ce a scris gunoiul acela, m-am luat cu mâinile de cap. Eu am zis ceva, el a scris cu totul altceva, căci el de pe poziția de slugă, trebuia să-i facă pe plac stăpânului. Eu nu am zis lucruri aiurea, dar politica ziarului era cu totul alta decât cea a adevărului, era politica banului și slugile acționau ca o camarilă, pentru a-și securiza stăpânul, care și el era sluga unora care aveau banii.

A fi jurnalist este una, a fi paparazzi este cu totul altceva și mulți paparazzi se consideră jurnaliști, ceea ce este total fals. În niciun caz, un jurnaliast nu aleargă pe holurile parlamentului agresându-i pe parlamentari și punându-le întrebări stupide. Există și reacții de apărare, pe care paparazzi le interpretează după bunul lor plac. Să nu uităm că Lady D. a fost victima agresiunii unor paparazzi, dornici de senzațional. 

Ar trebui să existe un cod deontologic și pentru jurnaliști, c ceea ce au dreptul să facă, cu ceea c e nu este deontologic să facă, astfel încât manipularea și agresivitatea așa-zișilor jurnaliști să dispară. Este intolerabilă dorința așa-zișilor jurnaliști de a-i vedea pe oameni încătușați și lipsiți de libertate, după modul cum pun problema. Ei chiar doresc să influențeze actul de justiție, ceea ce este nedrept. Judecătorii trebuie să judece așa cum le dictează conștiința și să facă dreptate așa cum le dictează conștiința, nu altfel. CNA ar trebui să fie cu mult mai vigilent pentru a vedea care sunt erorile de comportament ale așa-zișilor jurnaliști, căci cetățeanu dorește să fie informat, dar informația trebuie să fie cea care trebuie și nu surogatele de manipulare pe acre așa-zișii jurnaliști ni le servesc în nesimțirea care-i domină.


(20 decembrie 2024)

Ce nu face CNA...

Consiliul Național al Audiovizualului și-a tras un statut de așa-zis paznic al respectării unor reguli deontologice în domeniu și zice el, veghează ca televiziunile să n-o ia razna cu dezinformarea, cu exagerarea și cu corupția. În realitate, CNA este doar un instrument de tortură pentru așa-zișii jurnaliști din audiovizual, căci se ocupă de orice, sancționează oarece chestii, dar lucrurile esențiale le trece cu vederea și de aceea televiziunile:
- manipulează la greu,
- compromit educația,
- nu fac cultură,
- abandonează calitatea.
Să dau un exemplu. La nenumăratele buletine meteo, așa-zișii specialiști de serviciu spun niște aberații doar-doar îi vor îngrozi pe oameni, de dragul temelor date de mogulii de presă, căci dacă oamenii sunt înspăimântați vor fi manipulați cu ușurință. CNA nu am văzut să ia un set de emisiuni meteo, să le analizeze și să concluzioneze asupra minciunilor pe acre așa-zișii specialiști le debitează. Nu am văzut CNA să sancționeze aberațiile, cacofoniile și nici confuziile făcute de știriștii care au mari carențe culturale. Nu am văzut CNA să impună ca reporterii de teren să nu mai repete ca bizarii inculți acele cuvinte precum atenție, iată, aici sau alte le asemenea care le dă lor timpi de gândire în textele pe care le zic ca niște mori stricate.
O schimbare de atitudine a CNA va duce desigur la creșterea calităților programelor din televiziuni, dar pentru aceasta, birocrații din CNA trebuie să mai și muncească la greu și să coreleze salariile cu efectele.

(15 decembrie 2024)

Revoluția Birocratică din România

De când cu azilurile groazei s-a declanșat Revoluția Birocratică din România, care concret se caracterizează prin înlăturarea unor funcționari din structurile care aveau ca sarcină controlul și prevenirea genocidului din aziluri.

Se știe că revoluțiile sunt mișcări ample prin care se produc schimbări profunde în societate. Toate revoluțiile au însemnat înnoire. Au fost înlocuite structuri organizatorice din stat, considerate vechi, cu structuri noi, au plecat unii oameni și au venit forțe proaspete.

Așa se întâmplă și acum prin Revoluția Birocratică din România. Au plecat minștrii vechi. Au venit miniștrii noi. Au plecat directori vechi. Vor veni directori noi. În societate se formează fire de așteptare și se știe că unii conducători își crează o imagine deformată despre ei, considerându-se de neînlocuit, deși cimitirele sunt pline de oameni de neînlocuit. Ei nu vor să părăsească pozițiile ociupate, deși la ușă așteaptă zeci, chiar sute de persoane cu mult mai bune, care să le ia locul. Revoluția Birocratică din România începe atunci când acumulările cantitative se transformă în salturi calitative. Crimele, torturile, practicile inumane din azilurile s-au acumulat cantitativ, până în primăvara anului 2023 când s-a produs saltul calitativ, căruia noi românii îi spunem că s-a spart buboiul.

Revoluția Birocratică din România a avut ca scânteie azilurile persoanelor vulnerabile și ale persoanelor vârstnice și presupune un val masiv de plecări din sistemele care se ocupau de aziluri, căci presiunea celor care așteaptă intrarea în sistem este enormă. Va avea loc și restructurarea azilurilor în baza unei noi legislații, căci numărul persoanelor în nevoie este foarte mare, societatea românească are caracter barbar, primitiv și de excluziune, din moment ce numărul celor din azilurile groazei depășește 150.000 de persoane, cărora în mod ironic li se spune beneficiari, deși aceștia beneficiau de tortură, înfometare și chinuri. La noi, persoanele cu mari probleme sunt duse în aziluri pentru că aparținătorii se debarasează cu prea mare detașare de ele, în foarte multe din cazuri. Persoanele în vârstă și ele sunt duse la aziluri. În vremurile de demult, în Japonia bătrânii erau duși în vârf de munte și abandonați acolo să moară pur și simplu. La noi, acum în secolul al XXI-lea tot așa se întâmplă cu cei deveniți inutuli pentru societate, numai că aici lucrurile sunt mai rafinate, se numesc cămine de bătrâni, iar în spatele zidurilor se întâmplă orori cu aceeași dimensiune ca în vârfurile de munte din Japonia medievală.

Ce va aduce Revoluția Birocratică din România? O altă echipă, alți actori, același decor și aceeași figuranți, iar spectatorii așezați în fotoliile lor comode vor conchide că la vară e bine și la iarnă în case va fi cald, dar și 1.000 de ani pace!

(21 iulie 2023) 

CNA doarme

CNA sau Consiliul Național al Audiovizualului, de parcă ar exista și CJA - Consiliul Județean al Audiovizualului sau CSA - Consiliul Sătesc al Audiovizualului sau CMA -  Consiliul de Mahala al Audiovizualului, am zis că doarme, din moment ce nu a gestionat cum trebuie scandalul montării de stimulatoare cardiace de la cadavre unor pacienți de către medicul chirurg Dan TELSOIANU. Spun că nu a gestionat acest scandal pentru că în presa internațională au apărut articole care scot în evidență un sistem medical în colaps, un nivel de corupție foarte ridicat și multe alte carențe, în condițiile în care  există o practică a reutilizării dispozitivelor medicale extrase de la cadavre în practica medicală internațională, ceea ce nu s-a spus nicio clipă în mass-media. 

CNA doarme pentru că acolo unde nu există onoare și la jurnaliști onoarea lipsește cu desăvârșire din moment ce ei propagă groaza, teama și alte sentimente care să- facă pe oameni manipulabili, se impun măsuri cu mult mai energice. Prezentarea trunchiată a știrilor este bucătăria televiziunilor care doresc să manipuleze populația, mai mult din lipsă de profesionalism decât din știință și organizare. CNA ar trebui să dezvolte cu mult mai mult procese de prevenție și să urmărească cu și mai mare exigență ceea ce se întâmplă în mass-media, iar dacă se impune, să ridice licențele unor posturi Tv care încalcă legea prin mesaje mincinoase sau disproporționate, repetate și accentuate, însoțite de imagini care nu au nicio legătură cu realitatea.

(20 februarie 2023)

Întrebări stupide de dragul ratingului

De când cu cutremurele, vedem nivelul foarte scăzut al profesionalismului de care fac dovadă cei ce vorbesc despre cutremure. Întrebările care sunt puse specialiștilor sunt de-a dreptul primitive, enervante, iraționale, tendențioase, jegoase.

Se știe că tehnologiile de acum nu permit nicio prognozare a unui cutremuri. Specialiștii au spus acest lucru, dar așa-zișii jurnaliști nu contenesc în a întreba când va avea loc următorul cutremur major, dând senzația că vor să afle anul, luna, ziua ora și minutul. Insistența cu care revin cu această întrebare arată că nu au o pregătire cât de cât de jurnaliști, ci sunt luați de pe stradă și li se pune un microfon în mână.

Frecvent apare întrebarea legată de corelația dintre cutremure. Mai exact se pune întrebarea dacă cutremurul din Turcia a influențat cutremurul din Gorj. Deși se explică faptul că nu există date suficiente pentru a trage astfel de concluzii, din goana pentru senzațional, așa-zișii jurnaliști vor să smulgă o cât de mică sau slabă legătură între cutremure, pentru a defila cu o pseudo-noutate pe ecranele televizoarelor, pentru a-i speria pe viitor pe oameni.

Este adevărat că a avut loc un cutremur de 5,7 grade pe scara RICHTER, dar folosirea de termeni duri pentru a descrie ce s-a întâmplat în localități, nu face decât să inducă teama și nesiguranța în oameni, căci a folosi termeni precum dezastru, calamitate, dărâmături pentru ceea ce s-a întâmplat la Tg. Jiu, la Craiova sau la Rm. Vâlcea nu reflectă corect realitatea de pe teren.

CNA ar trebui să fie mai vigilent, mai analitic și mai ferm!


(15 februarie 2023)

Unii chiar nu știu să explice

Urmărind emisiunile canalelor de știri nu am înțeles nimic. Nu este clar care sunt restricțiile care au fost adoptate și de când se aplică.

Se vorbește despre controalele care se fac acum pe străzi, dar sunt prezentate imagini de azi noapte. Pe un post se spune ceva despre ora 22,00 iar pe un alt post se vorbește despre ora 20,00 când trebuie să arătăm declarația pe proprie răspundere.

Inexistența mesajelor unice care trebuie pur și simplu citite și nu interpretate, a generat nenumărate confuzii.

Era important să se spună:

- restricțiile intră în vigoare din ziua X ora Y,

- începând cu ora ZZ,ZZ se circulă numai cu declarație pe proprie răspundere,

- magazinele se închid la ora ȚȚ,ȚȚ.

Nu cred că era o mare filosofie să nu fie lăsați toți amatorii să trăncănească tot felul de ciudățenii ca nimeni să nu mai înțeleagă nimic. Mai mult, CNA ar trebui să sancționeze cu amendă de 100.000 lei, fără drept la contestație postul Tv care prezintă imagini de arhivă fără să specifice acest lucru. De multe ori sunt prezentate imagini cu accidente sau incendii și să dă senzația că sunt de la fața locului. De fapt sunt imagini de arhivă, dar postul vrea să dea senzația falsă că deja este acolo la fața locului, manipulând grosier și fără nerușinare.

Morală: unora le place să trăncănească pe bani mulți.

(28 martie 2021)

Despre mizerii și nu numai...

Când deschizi orice televizor și ai neșansa de a urmării știrile, n-ai să vezi decât:
- transmisii cu reporterițe stupide de la accidente rutiere;
- imagini șocante de la incendii în derulare;
- bătăi între membri ai clanurilor interlope;
- deputați duși în cătușe;
- pavienți în dificultate;
- gândaci în spitale;
- țâțe parțial blurate;
- cozi interminabile de mașini la vamă;
- genți de zeci de mii de euro;
- bâlbâieli ale unor persoane publice;
- interviuri ale unor agramați, puternicii zilei;
- nunți  cu iz împărătesc;
- răpiri de copile minore;
- dispariții de copii lăsați nesupravegheați;
- crime oribile cu victime aproape în clar;
- oameni fără acopăeriș;
- copii abandonați;
- pungași;
- îmbogățiți peste noapte;
- beizadele;
- filme cu accidentări de tip reality show de pe camere video montate.
- hăhăieli;
- multe alte tâmpenii.
De fiecare dată, crainice retardate ne anunță că imaginile ne afectează emoțional... Și persistă în a oferi cele mai dure secvențe.  De nenumărate ori dau imagini de la alte evenimente și vorbesc de ceva care este in curs, fără a scrie că sunt imagini de arhivă, derutând în acest fel.
C.N.A. care ar trebui să vegheze, mai sancționează când și când ca o mângâiere pe creștet câte un post care o ia pe arătură.
Le numesc; televiziunile răului,
Se impune ca restul de a mai rămas din C.N.A. să introducă un cor de conduită, căci nu există niciun element de deontologie profesională la știriști. Acest cod să stabilească un raport de 1:1, adică la o fătă nasoală, să fie prezentată o faptă bună. La un jeg de recidivist să fie prezentat în contrast un inventator. La o căzătură alcoolică să fie prezentată o expoziție. Trebuie ca în cotrapartidă cu sate dezolante să fie prezentate laboratoare și elevi olimpici. Se știe că audiența o face tot ce este mai urât, tot ce este mai jalnic, dar acest popor nu are numai cerșetori, analfabeti, bețivi, curve, hoți, pușcăriași și politicieni cu cătușe. Aici trăiesc oameni care muncesc, elevi care învață, artiști care crează, constructori, țătani ce-și lucrează pământul și fermieri. Adică aici sunt oameni de toată isprava. Atenția trebuie canalizată spre ei, căci ei sunt modelele!

(17 februarie 2016)