Un șlagăr: Sfântă-i slana bună-i ceapa, dar pălinca-i leacu' nost'

Am avut ocazia să ascult un cântec și mi-am dat seama că am în față un șlagăr. Interpretul de muzică populară Costel POPA are tot ce-i trebuie să-l impună la acel nivel în care să fie fredonat de tot românul.

Cântecul are versuri interesante, rimele sunt îngrijit alese, știe- răchie, mare - pahare, usturoi - noi, cată - apă, sfințită - uită. Ritmul este alert, iar interpretul este o prezență excelentă. Are dicție. Are prezență scenică. Fața lui este expresivă. Zâmbetul lui este cuceritor. Știe să gesticuleze în economia și în ritmul melodiei.

Refrenul este cuceritor:

Sfântă-i slana bună-i ceapa, 

Dar pălinca-i leacu' nost', așa-i?

Nu știu pentru ce-o fi apa

Că așa beteag n-am fost, no.

Clipul este realizat într-un decor natural de poveste. Oamenii sunt îmbrăcați cu costume populare tradiționale, fără acele încărcături inutile din cusătură, cusute cu fir negru, iar ospățul este în ton cu cântecul, cu conținutul versurilor. Pe farfurii se află slană, ceapă, usturoi, pită, iar oamenii plimbă sticle cu pălincă de la unii la alții, iar femeile ciocnesc ceșcuțe de lut smălțuite, cu pălincă. Însuși Costel POPA are o sticlă cu apă de foc din care mai gustă din când în când, pentru atmosferă.

Orchestra are o contribuție importantă și formează un tot unitar cu vocea cântărețului. Apreciez că artistul Costel POPA, un tânăr cântăreț nu are fălcuțe, nu are burtică, semne ale suficienței și se prezintă într-o formă de zile mari, chipul său luminos convinge că tot ceea ce spune reprezintă marele adevăr. 

(24 iulie 2026)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Gazela lu ' NICU

Gazela lu ' NICU lucra la țesătoria de bumbac de la textila Găvana. Lucra la mai multe războaie de țesut și făcea munca în trei schimburi. S-a măritat de tânără, dar nu i-a plăcut să stea acasă. Bărbatul ei a înțeles-o și a lăsat-o să meargă la muncă la stat. Nu câștiga ea prea mult, dar era mulțumită. Când a venit ea cu Nicu la părinții mei să-i întrebe dacă sunt de acord să le fie nași, ei trăiau împreună de ani buni. Numai că Gazela rămăsese gravidă și ei doreau să intre în rândul lumii  ca să-și creștineze și copilul după rânduielile vechi ale lumii.

Tata a fost luat prin surprindere, dar stabilise cu mama o convenție, ca decizia să aparțină mamei 100%. După ce Nicu și Gazela au terminat ceea ce aveau de zis, tata a întrebat-o pe mama:

- Tu, ce zici, femeie?

Mama a răspuns:

- Să-i băgăm în rândul lumii, omule!

Așa s-a făcut că ai mei s-au ales cu încă o pereche de fini. 

Îmi aduc aminte că mamei i-a ieșit la  ochi un ulcior. Acum nu aș ști să explic despre ce este vorba. Se zicea că ulciorul se vindecă dacă ți se picură în ochi lapte de mamă. Întâmplarea a făcut ca Gazela să alăpteze și mama a mers la ea să se trateze cum cerea obiceiul din moși strămoși. N-a trecut mult timp și mamei i s-a vindecat ochiul, ceea ce însemna că leacul băbesc a ținut. În mod normal, cu atâtea doctorii, n-ar mai trebui să ținem minte leacurile băbești, dar ele dacă sunt bune, să nu le dăm cu piciorul. Eu și acum folosesc foaia de varză crudă pisată pentru a curăța o rană de infecție, de exemplu.

(01 aprilie 2023)