Primarii capitalei și notele lor

Bucureștiul a avut numeroși primari după 22 Decembrie 1989, care mai de care mai ineficient, căci unde calități manageriale nu sunt, nimeni nu are pretenții la performanțe. Eu am trăit în București tot timpul și am pretenția ca după 42 de activitate didactică efectivă că știu să evaluez, deci acord note cu suficientă obiectivitate, ținând cont de multe aspecte legate de activitatea depusă de fiecare dintre primari.
Stelian BUJDUVEANU - nota 5(cinci)

Nicușor DAN - nota 7(șapte)

Gabriela FIREA - nota 6(șase)

Sorin OPRESCU - nota 8(opt)

Adriean VIDEANU - nota 3(trei)

Traian BĂDSESCU - nota 2(doi)

Viorel LIS - nota 3(trei)

Victor CIORBEA - nota 2(doi)

Crin HALAICU - nota 3(trei)

Doru Viorel PANĂ - nota 4(patru)

Nicolae OPROIU - nota 2(doi)

Ștefan CIUREL - nota 3(trei)
Dan PREDESCU - nota 2(doi)

Se vede cum alegătorii nu au ținut deloc seama că cel ineficient ca primar general, dacă va merge mai sus în funcții de stat, tot ineficient va fi și au semnat orbește cecuri în alb, cu rezultatele care s-au văzut și la Victor CIORBEA pe poziție de premier, la Traian BĂSESCU pe funcția de președinte și la VIDEANU ca  ministru. Se știe că un halterofil dacă ridică 150 Kg de 100 de ori va ridica 150 Kg și a 101-a oară, dar niciodată un halterofil care ridică 100 Kg cu mare dificultate, nu va ridica niciodată 180 Kg oricât de mult s-ar strădui și oricât de mult ar fi susținut de public. E la mintea cocoșului, dar cocoșul nu are minte.



(18 noiembrie 2025)

De la autostrada zbură toare, la tunelul acoperit de verdeață

Sorin OPRESCU a candidat și a devenit primar al Bucureștiului spunând că va construi o autostradă zburătoare. Sebastian BURDUJA candidează la primăria Bucureștiului spunând că soluția decongestionării orașului este construirea unor tuneluri cu două benzi pe sens care să străbată orașul de la nord spre sud și de la est spre vest, iar pe marile magistrale de azi să se planteze gazon și arbuști ornamentali.

Ceilalți candidați cu care Sebastian BURDUJA și aici mă refer la Cristian POPESCU PIEDONE, Nicușor DAN și Gabriela FIREA au idei oarecare, care nu impresionează cu nimic. Ei vin cu cârpeli, cu lucruri simple sau cu soluții de campanie, de care uită a doua zi după ce și-au văzut sacii în căruță, dar care dau bine la alegători, în ideea de a le obține voturile.

În trend este soluția propusă de Sebastian BURDUJA, numai că Sebastian BURDUJA era la un moment dat al IV-lea în intenția de vot a bucureștenilor.

(31 mai 2024)

La vamă trece cine trebuie

Faptul că Cătălin CHERECHEȘ care nu este nici pisică, nici muscă, nici frunză, nici autoturism, a trecut prin vama de la Petea ca prin brânză, chiar dacă era sub control judiciar și chiar dacă urma să primească o sentință definitivă.

Nu mă apuc eu acum să analizez cum au stat lucrurile minut de minut de la apariția acelui taxi în vamă, până la trecerea de vama maghiară, ci doar constat că Cătălin CHERECHEȘ a beneficiat de carențele de digitalizare existente în spațiul nostru cel mioritic, drăgălaș, laborios și cochet. Dacă digitalizarea era la nivelul care trebuie, este clar că nu există două persoane cu același iris sau cu aceleași amprente și totul decurge de la sine.

Cătălin CHERECHEȘ a folosit exact ceea ce avem cu toții, nimic mai mult nimic mai puțin și a trecut exact cum se trece pe la punctul vamal, iar căderea de capete de acolo nu va rezolva în niciun fel problema, căci altundeva este cauza asupra căreia trebuie să se acționeze și aici mă refer la soluția urgentă de digitalizare, care trebuie să înceapă cu cartea de identitate specifică acestui proces. Acea carte de identitate trebuie să aibă anumite măsurători biometrice, iar ofițerul vamal trebuie să aibă acel dispozitiv care măsoară caracteristica persoanei din fața lui și o compară cu cea din baza de date, identificată după cheia din cartea de identitate citită și ea cu acel dispozitiv. Mă opresc aici căci nu dau eu soluții celor plătiți să le găsească și să le implementeze.

Ar trebui acum să-mi pun tot felul de întrebări gândindu-mă la nenumăratele cazuri celebre de fugari de lux, care se sustrag ispășirii de pedepse aici în spațiul nostru cel mioritic și care au trecut și ei prin oarece puncte vamale, pe picioare sau printre miei sau cine mai știe cum, dar au trecut și ne trimit salutări din locurile unde se simt oricum mai mișto decât la pârnaie.


(27 noiembrie 2023)

1000 de oameni care m-au dezamăgit: Mihai CHIRICA

Așa cum se prezenta, ca vorbă și ca aspect, Mihai CHIRICA părea a fi un interlocutor valabil. Ambalajul este înșelător, căci Mihai CHIRICA, prin anumite chestii, avea să mă dezamăgească deplin și definitiv pentru că:
- s-a mutat de la un partid la altul,
- s-a purtat ca o slugă,
- a făcut p mișcare împroprietărind un bebeluș,
- s-a compromis, fiind suspendat,
- a uitat de unde a plecat.
Degeaba Mihai CHIRICA caută să facă pe popularul, pe onestul, pe sfântul, că nu ține. El a fost bugetar și nu are de unde să facă avere din salariul de bugetar. Chiar dacă ar fi fost om de afaceri, un om de afaceri, înainte de a se îmbuiba, investește vreo 20 de ani și abia deupă 15 ani începe el și familia lui să simtă avantajele din business. Cine e om de afaceri și în primii 5 ani se afișează cu:
- limuzine,
- vile,
- gagici,
- amante,
- lux ostentativ,
cu siguranță că fură de stinge pământul, căci la un profit net de 10% numai o afacere prosperă de 100.000.000 de euro duce la astfel de extravaganțe, iar afaceri de peste 100 de milioane de euro, nu prea cred că sunt cu miile pe Dâmbovița, așa cum sunt mașinile de lux, vilele și cei care sparg 100.000 de euro pe sticle de șampanie în cluburi de fițe. 

Mihai CHIRICA are un trecut, are un prezent, dar mă dezamăgește că prin ceea ce face nu-și clădește viitorul, deși este un bărbat tânăr, care la 51 de ani ai lui, trebuie să se gândească nu la ce va fi cu el la 70 de ani, în sensul de Serbia, Bulgaria sau Grecia ca fugar, ci să stea cu fruntea sus în fata vremurilor.

(19 iunie 2022)

1000 de oameni care m-au dezamăgit: doctorul Sorin OPRESCU

Dezamăgirea pe care mi-a produs-o doctorul Sorin OPRESCU este legată de faptul că l-am considerat cu mult mai deștept decât este în realitate. Un om deștept nu fuge în Grecia pentru a aștepta sentința de condamnare definitivă.

Doctorul Sorin OPRESCU m-a dezamăgit intrând în politică. Să fi chirurg, să ai deci o meserie adevărată și să intri în politică este ca și cum lași lucru să iei mucul. 

Doctorul Sorin OPRESCU m-a dezamăgit când mi-am dat seama că m-a mințit promițându-mi autostrada zburătoare. Românul nu e în stare să facă un kilometru de autostradă normală, dar să mai facă și autostradă zburătoare, cu atât mai mult.

Îmi aduc aminte că l-am văzut pe doctorul Sorin OPRESCU când era foarte tânăr, în cabinetul profesorului FICA. Se vântura și el pe acolo. Era pe la tăticul socru în vizită. I-a zis profesorul FICA:

- Vezi, e și el tot asistent ca tine!

Nu am băgat în seamă afirmația decât mult mai târziu când am aflat că Sorin OPRESCU fusese ginerele profesorului FICA. E un detaliu care nu are nicio legătură cu dezamăgirea pe care mi-a produs-o un om care nu s-a gândit nicio clipă la bătrânețile lui, căci, iată, în acest an, doctorul Sorin OPRESCU împlinește frumoasa vârstă de 71 de ani și în loc să se bucure de ea, stă la zdup. mare dezamăgire, chiar și pentru el nu numai pentru mine, care oricum, nu mai fac distincția între adevăr și minciună la politicieni.

(17 iunie 2022)

Se pun bordurile, cele de toate zilele

Nu creau să comentez ceea ce am văzut la intersecția GOGA-Calea Vitan. E suficient ce se vede.

 Pe când voi vedea în sectorul 3 o construcție de anvergurăp, să zicem o sală de spectacole de 30.000 de locuri sau un spital ultramodern sau o autostradă zburătoare, vorba lui Sorin OPRESCU?

(06 iunie 2022)

Sorin OPRESCU era bun de președinte

Sorin OPRESCU era bun anul acesta de președinte pentru că avea:

- excelență,

- meserie adevărată - chirurg,

- anvergură,

- verb,

- management,

- eficiență,

- vârstă potrivită,

- proiecte realizate,

- putere de muncă,

- nume politic,

- prezență,

- inteligență în privire,

- cultură,

- arta dialogului,

- putere de convingere.

Societatea nu a fost pregătită pentru a-l asimila pe Sorin OPRESCU și de aceea a procedat cum a procedat, căci Sorin OPRESCU nu a fost protejat, ci implicat, devenind un instrument în mâna celor care și-au rezolvat problemele, băgându-l pe el la înaintare. A făcut și pușcărie Sorin OPRESCU și acum este în tot felul de procese, căci o societate extrem de coruptă este ca ciuma, nu alege, ci ia la nimereală și este peste tot, distrugând ce întâlnește în cale. Nu am spus că Sorin OPRESCU a fost un sfânt, dar cei care doreau să iasă învingători acum în 2019, trebuiau să-l înconjoare cu tipi care să nu-l ducă în direcția greșită așa cum s-a întâmplat din păcate, acum câțiva ani, când a fost încătușat.

(26 iunie 2019)

Zburătorul la români

Mitul zburătorului i-a dominat dintotdeauna pe rămâni. Pe când eram elev, la simbolism al învățat desprte pemul Zburătorul al lui Heliade RĂDULESCU, scris de acesta pe la 1844. Pe mine poetul respectiv nu prea m-a entuziasmat, căci știam de Mihail EMINESCU și restul se digera cu dificultate. Finalul mi s-a părut interesant că se potriveșter la ce trăim azi.

Că-ncepe de visează, și visu-n lipitură

Începe-a se preface, și lipitura-n zmeu,

Și ce-i mai faci pe urmă? că nici descântătură,

Nici rugi nu te mai scapă, ferească Dumnezeu!

Nu aș fi scris azi despre acest poem dacă ieri n-aș fi auzit-o pe Gabriela VRÂNCEANU FIREA că vorbea despre trambaiele zburătoare, așa cum l-am auzit și pe Sorin OPRESCU vorbind în campania electrorală pe care a și câștigat-o, despre autostrada zburătoare. Chestia cu zborul, cu fanteziile, au farmecul lor, dar atât timp cât 5 km de metrou se fac în 10 ani, cât autostrăzile pe pământ se surpă una după alta, mi se pare indecent să mai vorbim despre lucruri vecine cu poveștile SF. Desigur, mai sunt de cheltuit niște bani cu studii de fezabilitate, adică bani de aruncat pe apa sâmbetei, unde suntem de-a dreptul maeștrii, din moment ce cheltuitul banilor fără rost nu este corupție.

(14 martie 2018)

Ruinarea carierelor

Asistăm la un proces extrem de dur legat de ruinarea unor cariere.
Sorin OPRESCU și-a construit cariera universitară parcurgând toți pașii de la asistent universitar în 1982, până la cel mai înalt nivel, acela de profesor universitar în anul 2000. A obținit titlul de doctor în științe medicale în 1981 cu teza intitulată Trombangeita Buerger la tineri si adulti pânã la 45 de ani, sub coordonarea științifică a profesorului universitar doctor .Florian Mandache. După ce a fost director la  Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti, incepând cu   1 aprilie 1994, iar din anul 2001 a devenit director al Spitalului Elias, spital recunoscut ca aparținând până în decembrie 1989 fostului CC al PCR, unde se tratau elitele atunci, dar unde se trataează după bunul obicei moștenit și în zilele noastre, tot elitele politice care nu doresc să plece la Viena sau în Turcia. Și în politică a urcat pas cu pas treptele devenind președinte al organizației PSD de București în anul 2006. A devenit senator în două legislaturi 2000-2004 si respectiv 2005-2008. În administrație a fost consilier la Primăria București, apoi a pierdut alegerile prin 2000 în fața lui Traian Băsescu, dar le-a câștigat pe cele din 2008  devenind primar general al capitalei, funcție în care a fost reconfirmat prin vot în anul 2012. În 6 septembrie 2015 Sorin Oprescu, acuzat de luare de mită, a fost arestat preventiv. Plimbat cu cătușe, pus în situații dintre cele mai delicate, cel cu verbul tot timpul la el, a fost desființat cât ai bate din palme. Natura umană este păcătoasă și diavolul îl împinge pe om să facă lucruri oribile, care în final duc spre pușcărie. Ce a rămas dintr-o carieră care se anunța extrem de frumoasă, care la apusul ei a avut acel final urăt, dramatic și implacabil direcționat spre ruina totală și ireversibilă.
Adrian Năstase, a intrat în învățământul superior, a urcat treptele carierei didactice aproape pas cu pas, în 1993 devenind conferențiar universitar și în 1993 obținând titlul de profesor.  În 1987 a obținut titlul de doctor în drept. A devenit el însuși coordonator de teze de doctorat din 1999, cel mai celebru PhD-ist al său fiind Victor Viorel Ponta, cel acuzat de plagiat. A primit și titluri de Doctor Honoris Causa în 2000 și 2002.  A intrat și în politică. În perioada 16 Octombrie 1991-19 Noiembrie 1992 a fost ministru de externe în guvernul Stolojan. Intre 1992-1996 a fost presedinte al camerei Deputaților. A fost prim-ministru al Guvernului României  în intervalul 28 decembrie 2000 – 28 decembrie 2004.. A fost presedinte  executiv al PSD. În 28 noiembrie 2003 a pierdut alegerile la președinție, fiind câștigate de Traian Băsescu cu 51,23% din totalul voturilor exprimate. De atunci a început calvarul său. Foarte multă lume crede că tot ce s-a întâmplat a fost numai și numai răzbunare politică. În acest sens media a lucrat intens pentru a obține la prețuri foarte bune multe minute de publicitate. Când a aflat sentița definitivă și executorie, spre seara zilei de 20 iunie 2012, Adrian Năstase a avut o tentativă de suicid. Monica Macovei a avut o reacție extrem de dură și nesăbuită la adresa medicilor din Spitalul de urgență, ea fiind o fostă procuroare care a activat cu succes și sub regimul lui Nicolae Ceaușescu. Sunt sigur că dacă Năstase era prezident, s-ar fi circulat pe autostrada Transilvania, începută dar și terminata de Bechtel. Acum, ca în balada Meșterul Manole, ce se construiește ziua la segmentele de autostradă, se dărâmă nu noaptea, ci mereu. Profesorul și conducătorul de doctorat Adrian Năstase  a parcurs toate etapele unui proces îndelungat și a fost condamnat definitiv. Nenumăratele termene și amânările repetate au creat senzația unei dorinți de umilire a respectivului. Și-a ispășit pedeapsa și a fost eliberat. Adrian Năstase a publicat o serie de lucrări științifice. Acum, cel acre a fost un om politic de maximă importanță pentru aceasta țară trăiește retras, dar din când în când emite judecăți de valoare. A rămas celebru prin replica din Parlament cu număratul ouălelor. Ion Iliescu i-a reproșat că este cam arogant, prin celebra zicere: Relațiile mele cu premierul sunt relații normale; eu, de altfel, nu am motive să am resentimente față de Adrian Năstase. Omul, și el, învață. Și oamenii, care au o anumită notă de aroganța, până la urmă, cum se spune, viață îi învață să se alinieze.... Asta i se poate reproșa: o anumită aroganță! Iliescu a mai definit prinr-un singur cuvânt,cuvântul prostănac, un alt politician spre invidia generală, legată de atâta chintesență pentru un politician versat.Uneori apare întrebarea: cum ar fi arătat țara acesta dacă prezident ar fi fost Năstase? Probabil mai puțin coruptă și populată la vârf de lume mult mai spălată. Am avut de la Adrian Năstase cu autograf cartea scrisa de el referitoare la marea personalitate care a fost Nicolae Titulescu.
Am văzut ruinându-se cariere la primari de comune, primari de orașe, primar al Capitalei, președinți de Consilii județene, depitați, senatori, miniștri, premier. Pe când marele rechin?

Lista rămâne deschisă...
(14 februarie 2016)