Doctoranzii pe care i-a coordonat profesorul Ludovic TÖVISSI

Iată care au fost doctoranzii profesorului Ludovic TÖVISSI!

Tudorel ANDREI a susținut în anul 1996 teza de doctorat de 175 pagini intitulată Proiectarea unui sistem expert pentru analiza datelor statistice. Este profesor universitar în Departamentul de Statistică și econometrie din ASE. Este președintele Institutului Național de Statistică și membru corespondent al Academiei Române. La data susținerii autorul tezei avea 31 de ani.

Marin ANDREICA a susțținut în anul 1985 teza de doctorat de 200 pagini intitulată Metode statistice de fundamentare și optimizare a planului de producție în unități industriale, iar peste ani a fost profesor universitar la Catedra de Eficiența Economică a Investițiilor. La data susținerii autorul tezei avea 35 de ani.

Nicolae ANGHEL a susținut în anul 1974 teza de doctorat de 230 pagini, intitulată Optimizarea costului fabricației locomotivei electrice la uzina Electroputere din Craiova.

Abbas Sami AZIZ a susținut în anul 1992 teza de doctorat de 161 pagini intitulată Utilizarea metodelor econometrice la analiza și prognoza comerțului exterior al Irakului.

Maria BLIDEA a susținut în anul 1971 teza de doctorat de 190 pagini intitulată Modelarea unor procese economice și prelucrarea electronică a datelor în întreprinderile producatoare de încălțăminte, a lucrat ca profesoară universitară la Catedra de Informatică de gestiune din ASE

Mohamed Samir al BOUSHY Al DABBAGH a susținut în anul 1979 teza de doctorat de 295 pagini intitulată Metode de studiere a dinamicii prețurilor cu ajutorul calculatoarelor electronice.

Lucian CROITORU a susținut în anul 1995 teza de doctorat de 278 pagini intitulată, Funcționarea economiei și măsurarea economică, este consilier pe probleme de politica monetară al guvernatorului BNR.

Gabriel DION a susținut în anul 1989 teza de doctorat de 199 pagini, intitulată Analiza statistico-economică a calității și fiabilității produselor industriale.

Bensalem El HANAFI a susținut în anul 1981 teza de doctorat de 147 pagini intitulată Modalități de utilizare a sistemelor informatice în gestiunea științifică a organismelor cu caracter financiar-bancar din Maroc.

Adina Maria ENUȘ a susținut în anul 1998 teza de doctorat de 147 pagini, intitulată Analiza statistică a evoluției agriculturii judetului Buzău ,

Abdul Razzak al FADEL a susținut în anul 1979 teza de doctorat de 253 pagini intitulată Metode matematice și tehnici moderne de conducere cu calculatoare electronice a proceselor de producție cu aplicații în industria petrolieră și de construcții.

Doina FUSARU a susținut în anul 1983 teza de doctorat de 138 pagini intitulată Modele de fundamentare a deciziilor de investiții în îmbunătățiri funciare, iar peste ani a funcționat ca profesoară universitară. La data susținerii autorul tezei avea 30 de ani.

Abdul Hamid HILAL a susținut în anul 1983 teza de doctorat de 173 pagini intitulată Studiul statistic al repartizării venitului național și al rolului acestuia in creșterea economica a R.A. Siria.

Nicolae D. IONESCU a susținut în anul 1985 teza de doctorat de 188 de pagini intitulată  Simularea matematică a metodelor de recuperare secundară în vederea optimizării eficienței economice în exploatarea zăcămintelor de țiței.

Ion IVAN a susținut în anul 1978 teza de doctorat de 253 pagini intitulată Modelul economico-matematic al secției întreprinderii industriale, iar peste ani a devenit profesor universitar la Catedra de Informatică Economică din ASE. La data susținerii autorul tezei avea 30 de ani.

Mohamed JABBER TAHER a susținut în anul 1992 teza de doctorat de 143 pagini intitulată Modelarea econometrică a evoluției producției și cererii de utilaje petroliere.

Florica LUBAN a susținut în anul 1980 teza de doctorat de 220 pagini intitulată Modele de optimizare a activităților economice din metalurgie, iar peste ani a fost profesoară universitară la Catedra de Eficiența Economică a Investițiilor din ASE. La data susținerii autorul tezei avea 34 de ani.

Mohamed Kamel Mohamed MARWAN a susținut în anul 1981 teza de doctorat de 178 pagini intitulată Utilizarea metodelor matematice în planificare și organizare.

Constantin MITRUȚ a susținut în anul 1987 teza de doctorat de 188 pagini intitulată Metode statistice de calcul și analiză a rezervelor de creștere a eficienței economice și optimizarea folosirii acestora în întreprinderi industriale, iar peste ani a fost profesor universitar și decan al Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică. La data susținerii autorul tezei avea 35 de ani.

Samoilă MUNTEAN a susținut în anul 1978 teza de doctorat de 221 pagini, intitulată Perfecționarea metodologiei de determinare a veniturilor populației din R.S. România.

Mohamed Nabih El NAIB a susținut în anul 1983 53za de doctorat de 181 pagini intitulată Metode de conducere a producției cu ajutorul calculatorului electronic (cu aplicație în industria petrolieră a R.A. Siria.
IOAN ODĂGESCU a susținut în anul 1980 teza de doctorat de 133 pagini, intitulată Modelarea cibernetică a fiabilității unor produse industriale, ca peste ani să funcționeze ca profesor universitar în Catedra de Informatică Economică. La data susținerii autorul tezei avea 31 de ani.

Eugen PECICAN a susținut în anul 1974 teza de doctorat de 261 pagini, intitulată Studiu econometric al cererii de consum și a fost profesor universitar în Catedra de Cibernetică Economică din ASE.

Ion D. RESA a susținut în anul 1975 teza de doctorat de 210 pagini intitulată Programarea optimă a producției de serie în industria electrotehnică. Peste ani a lucrat ca profesor universitar. A scris nenumărate cărți de statistică.

Ion Gh. ROȘCA a susținut în anul 1981 teza de doctorat de 146 pagini intitulată Metode de programare a proceselor de producție discrete, iar peste ani a fost profesor universitar, șef al Catedrei de Informatică Economică și sector al Academiei de Studii Economice. La data susținerii autorul tezei avea 32 de ani.

Valer ROȘCA a susținut în anul 1978 teza de doctorat de 164 pagini, intitulată Optimizarea producției în industria construcțiilor de mașini, iar peste ani a fost profesor universitar la Facultatea de Matematică de la Universitatea Lucian BLAGA din Sibiu.

Ioan ROXIN a susținut în anul 1991 teza de doctorat de 207 pagini, intitulată Metode și tehnici de calcul statistic al resurselor și consumurilor de energie : balanța energetică, iar peste ani afuncționat ca profesor universitar la Université de Franche-Comté, Franța. La data susținerii autorul tezei avea 37 de ani.

Emil SCARLAT a susținut în anul 1979 teza de doctorat de 220 pagini, intitulată Utilizarea modelelor dinamice în conducerea sistemelor economice, iar peste ani a fost profesor universitar la Catedra de Cibernetică Economică din ASE. La data susținerii autorul tezei avea 30 de ani.

Gheorghe SECARĂ a susținut în anul 1994 teza de doctorat de 171 pagini, intitulată Metode statistice de analiză a producției la nivel microeconomic, ca peste ani să lucreze ca profesor universitar la Universitatea Transilvania din Brașov.

Bahira Abdalla Abdel SIAM SALAM a susținut în anul 1979 teza de doctorat de 295 pagini intitulată Metode și tehnici de prognoză și programare în industria petrolului : cu utilizarea calculatoarelor electronice.

Gheorghe SOFRONIE a susținut în anul 1984 teza de doctorat de 183 pagini intitulată Contribuții la proiectarea și perfecționarea unui sistem informatic pentru conducerea activității de comerț exterior, iar peste ani a fost profesor universitar în catedra de Informatică Economică.

Marcel STOICA a susținut în anul 1974 teza de doctorat intitulată Studiul muncii prin metode de simulare, ca peste ani să funcționeze ca profesor universitar în Catedra de Eficiența Economică a Investițiilor din ASE.

Alin Gilbert SUMEDREA a susținut în anul 1993 teza de doctorat de 152 pagini, intitulată Metode statistico-matematice în studiul creșterii economice, iar peste ani a lucrat ca profesor universitar la Universitatea Lucian BLAGA din Sibiu.

Traian SURCEL a susținut în anul 1983 teza de doctorat de 217 pagini intitulată Modele pentru conducerea operativă a unei întreprinderi de comerț exterior , iar peste ani a fost profesor universitar la Catedra de Informatică Economică din ASE. La data susținerii autorul tezei avea 36 de ani.

Alexandru TAȘNADI a susținut în anul 1981 teza de doctorat de 224 pagini intitulată Proiectarea unui sistem de producție-stocare la o întreprindere industrială, iar peste ani a fost profesor universitar la Catedra de Economie Politică din ASE. La data susținerii autorul tezei avea 32 de ani.

Cornel TÂRHOACĂ a susținut în anul 1995 teza de doctorat de 102 pagini intitulată Perfecționarea metodologiei de elaborare a balanței legăturilor dintre ramuri și utilizarea ei în procesul conducerii economico-sociale. El a absolvit Facultatea de Planificare și Cibernetică Economică cu media 10 și a fost profesor universitar la Catedra de Economie politică din Academia de Studii Economice. La data susținerii autorul tezei avea 36 de ani.

Liviu TROIE a susținut în anul 1976 teza de doctorat de 230 pagini intitulată Analiza utilizării fondurilor fixe în industria chimică cu ajutorul metodelor statistico-matematice și a funcționat ca profesor universitar în Catedra de Cibernetică Economică din ASE.

Doru Costel ȚAGANEA a susținut în anul 1975 teza de doctorat de 214 pagini intitulată Optimizarea activității unei întreprinderi industriale pe baza teoriei sistemelor, iar peste ani a fost profesor universitar la New York University. La data susținerii autorul tezei avea 29 de ani.

Bogdan VASILE a susținut în anul 1977 teza de doctorat de 158 pagini, intitulată Proiectarea unui sistem de eșantionaj cu utilizări multiple.

Vergil VOINEAGU a susținut în anul 1987 teza de doctorat de 220 pagini intitulată  Metode statistice de calcul, analiză și prognoză a eficienței utilizării resurselor în activitățile industriale, iar peste ani a fost profesor universitar în Catedra de Statistică și Econometrie, șef al acestei catedre și președinte al Institutului Național de Statistică.  La data susținerii autorul tezei avea 35 de ani.

Srouji YASIN a susținut în 1982 teza de doctorat de 161 pagini intitulată Perfecționarea sistemului de indici utilizați cu statistica Republicii Arabe Siria.

Profesorul Ludovic TÖVISSI a coordonat activitatea a 41 de doctoranzi care au finalizat stagiile doctorate și au obținut titlul de doctor în economie. Dintre aceștia 23 au obținut în cariera lor profesională titlul de profesor universitar. Cei care au susținut tezele de doctorat, în cazul în care am găsit date relevante, rezultă că aveau vârste cuprinse între 29 și 40 de ani, ceea ce arată că erau cercetători științifici aflați la apogeul capacității de muncă în domeniul ales. Trebuie spus că stagiile doctorale în acele vremuri aveau durate cuprinse între 4 și 7 ani, durata minimă fiind de 4 ani.





(19 octombrie 2025)

Un obicei tâmpit: datul afară

Un proverb zice că dacă dai prostului puterea, vezi de ce este în stare să facă și așa este. La viața mea am văzut mulți proști și fiecare din ei, în momentul în care au avut puterea în mână, au luat decizii atât de proaste încât mi-au certificat cât de proști sunt, dacă mai era nevoie.
Nu aș fi scris acest articol dacă un prieten al meu nu mi-ar fi povestit cum la un examen de admitere, când i-a zis decanului, despre care eu aveam impresia că era un băiat deștept, că nu mai poate rămâne după ora 24:00 pentru a finaliza nu știu ce lucrare, respectivul, i-a zis prietenului meu:
- De mâine, caută-ți alt loc de muncă!
Mai pe românește, decanul, l-a dat afară pe prietenul meu, căci el ca decan nu fusese în stare să-și organizeze munca în așa fel încât să încheie lucrările cel târziu până la ora 21:00, ca lumea să plece acasă și să se întoarcă la muncă a doua zi.
Prietenul meu, mi-a răscolit o amintire, căci în vara anului 1972, șeful meu de catedră, influențat de niște idioți, când a întrebat cine lipsește de la ședința de catedră din Aula Magna, unul dintre idioți, ca să-mi plătească o poliță a rostit numele meu, iar acel șef a zis:
- Dați-l afară!
El nu știa că eu lipseam pentru că eram trimis de un idiot de prodecan într-o bază de practică la Cluj, cu 100 de studenți pentru o lună de zile, ordinul de deplasare fiind semnat chiar de el, prodecanul, care nu a avut curajul să spună că eram plecat în interes de serviciu. Idioții sunt și lași pe deasupra.
Am reanalizat cele două întâmplări și găsesc că fac parte din categoria obiceiurilor tâmpite care se concretizează prin decizii tâmpite, luate la nervi, care sunt făcute de așa-ziși oameni care au puterea în mână, care cred că dacă acționează discreționar sunt mari scule pe bascule. În realitate sunt niște manageri proști, care iau decizii la nervi și care cred că lumea stă la picioarele lor, fără să-și dea seama că distrug destine, cariere, oameni. Pe un astfel de specimen l-am întâlnit pe când era un neica-nimeni și i-am zis ceea ce a făcut, exact pe tonalitatea cu care el a spus tâmpenia cu datul afară. S-a făcut mic și doar faptul că nu am dat mâna cu el în public, cred că a însemnat lecția că niciodată nu trebuie să faci rău cuiva.

(05 octombrie 2025)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Cornelia PÂRLOG

Cu profesoara Cornelia PÂRLOG  am avut ocazia să colaborez pe când eram secretar BOB la seria Ade la Facultatea de Planificare și Cibernetică Economică. Ea era lector universitar ca și mine, dar dacă eu eram la Catedra de Cibernetică Economică, lector universitar Cornelia PÂRLOG era la Catedra de Panificare a Economiei Naționale.  M-a impresionat la Cornelia PÂRLOG tactul și discreția cu care se implica în soluționarea problemelor. Au fost numeroase situații complicate în care acțiunile Corneliei PÂRLOG și-au dovedit eficiența, căci ea lucra îndeaproape cu anumiți studenți ai Facultății, în timp ce eu îi întâlneam doar în anul al IV-lea la disciplina de Programe aplicative.

M-au impresionat la Cornelia PÂRLOG punctualitate, calmul, realismul, discreția și profunzimea abordărilor.

Cornelia PÂRLOG a susținut în anul 1988 teza de doctorat de 177 pagini intitulată Planificarea în profil teritorial - mijloc de asigurare a dezvoltării economico-sociale armonioase a tuturor județelor, coordonată de profesorul universitar Constantin DANCIU.

De-a lungul anilor, Cornelia PÂRLOG a publicat lucrări precum  Metode de analiza previzionala, publicată la Editura Oscar Print în anul 1998,  Elemente de previziune macroeconomica, publicată la Editura Oscar Print în anul 1998, Resursele umane in Romania : mobilitatea teritoriala, realizată împreună cu Daniela CONSTANTIN și publicată la Editura ASE în anul 2002, dar și multe articole și comunicări la conferințe științifice.

(18 februarie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Dumitru PÂRVU

Dumitru PÂRVU era conferențiar în Catedra de Eficiență Economică a Investițiilor și l-am cunoscut după ce am fost ales secretar BOB la organizația A, el fiind membru al biroului  organizației. Au fost multe momente grele și numai experiența de viață a lui Dumitru PÂRVU a reușit să-mi ofere cele mai potrivite sfaturi, astfel încât să nu du cu bâta în baltă. 
Se zice că tonul face muzica și eu am căutat ca să identific nuanțele care fac diferența între o soluție bună și una proastă sau chiar foarte proastă. De multe ori apăreau tensiuni între studenți și profesori și unele erau greu de gestionat. Nu aveam curaj să discut deschis unele probleme decât cu Dumitru PÂRVU. 
Îmi amintesc că am primit un telefon să merg urgent la o bază de practică agricolă la IAS Nazarcea căci niște studenți se certaseră cu un profesor și declaraseră un fel de grevă. Eram neliniștit și am stat de vorbă cu Dumitru PÂRVU, care m-a sfătuit să merg acolo, să nu discut de niciun fel problema cu nimeni, să preiau eu echipa și să lucrez cot la cot cu ei. Așa am făcut. Din prima zi de lucru acolo, procedând așa, lucrurile s-au calmat și cei din conducerea bazei de practică se așteptau să vin să mă jelesc, să spun ce greu va fi, au avut o surpriză că nu am mers eu la ei, ci seara au venit ei la mine. Problema era rezolvată.

(18 februarie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Ștefan POPA

Într-o toamnă am fost anunțat că sunt transferat de la  organizația de partid a seriei D, la organizația de partid a seriei A, serie unde nu cunoșteam mai pe nimeni nici dintre cadrele didactice, nici dintre studenți, în afară de cei cu care fusesem prin bazele de practică agricolă toamna. Am ajuns la o ședință cu noua organizație, care era chiar ședință de alegeri. La un moment dat un coleg pe care nu-l știam decât din vedere s-a ridicat în picioare și m-a propus pe mine să fac parte din BOB-Biroul Organizației de Bază. A vorbit despre mine câteva minute și a spus o serie de detalii care m-au mirat tare mult, căci numai colegii din sub-colectivul de informatică cu care lucram de ani și ani, le cunoșteau. Nu mă apuc să descriu cum au decurs lucrările acelei adunări, dar cu prima ocazie am stat de vorbă cu colegul Ștefan POPA și mi-a povestit cum au stat lucrurile. Înainte de ședință, a venit la el un profesor, i-a dat o hârtiuță pe care erau scrise acele detalii despre mine. El a avut sarcină să mă propună ca să devin membru BOB și că spună ceea ce era pe hârtiuță. El așa a procedat, cum i s-a cerut.

M-a impresionat la Ștefan POPA că mi-a zis că a stat de vorbă cu niște colegi, rapid, să se convingă că așa stau lucrurile cu mine și după ce i s-a spus că foița de hârtie nu conține exagerări și neadevăruri, a luat cuvântul și a vorbit. M-a impresionat faptul că deși eu nu-l cunoșteam pe el, Ștefan știa destul de multe despre mine, căci eu mai mergeam pe la sesiunile științifice organizate la el în catedră și mă cunoșteam bine cu colegii lui Ion IONIȚĂ, Dumitru PÂRVU, Marin ANDREICA, Marcel STOICA.


(18 februarie 2023)

1000 de oameni care m-au impresionat: Marin ANDREICA

Pe profesorul Marin ANDREICA îl știu de când lumea. Era un tânăr foarte înalt și-i sclipeau ochii-n cap, semn al inteligenței. Este absolvent al Facultății de Calcul Economic și Cibernetică Economică, Secția de Cibernetică Economică, promoția 1974.
Până a ajunge să lucreze la Catedra de Eficiență Economică a Investițiilor, Marin ANDREICA a lucrat la Institutul pentru Conducere și Informatică - ICI, iar din 1980 a venit prin concurs asistent universitar, după care a devenit lector universitar și după 1990 a devenit conferențiar universitar și apoi profesor universitar, El a susținut în anul 1985 teza de doctorat de 200 pagini intitulată Metode statistice de fundamentare și optimizare a planului de producție în unități industriale, sub conducerea profesorului universitar Ludovic TOVISSI, cel care mi-a fost și mie conducător științific de doctorat.

În vremurile de demult, am discutat de multe ori cu mai tânărul meu coleg, care a scris multe cărți foarte interesante și pe care le-am apreciat în mod deosebit. De câte ori publica o carte, am avut privilegiul să primesc de la el câte un exemplar cu autograf, ceea ce mă făcea să mă simt foarte mândru de mine, din moment ce un tip de talia științifică a lui Marin ANDREICA se gândea la mine și avea așa gânduri alese la adresa persoanei mele.

El a publicat lucrări precum: Metode și modele de planificare, publicată în 1988 la Editura Științifică și Enciclopedică, Studii de caz privind modelarea si simularea proceselor economice in constructii, publicată la Editura ASE în anul 1993,   Leasing - cale de finanțare a investițiilor pentru întreprinderi mici și mijloci, editată la CRIMM în anul 1997 cu ISBN 973980800X, Previziune microeconomică : elemente de gestiune previzională a societăților comerciale,  publicată la Editura Cibernetica MC în anul 2007, ISBN  9789739691697,  Modelarea si simularea proceselor economice, realizată împreună cu profesorul Marcel STOICA și publicată în Editura ASE în anul 1993, dar și multe alte cărți, articole publicate în reviste de specialitate prestigioase, precum și comunicări la conferințe științifice de specialitate, publicate în volumele acestora.

Eu sunt prieten pe rețele de socializare cu profesorul Marin ANDREICA pe care îl consider un adevărat făuritor de școală modernă în domeniul modelării cibernetice a proceselor specifice laturii investiționale bazate pe criterii de eficiență, ceea ce în condițiile de azi face diferența între proiectele de succes și cele doar începute, căci complexitatea vieții economico-sociale de azi impune folosirea instrumentelor de modelare de care profesorul Marin ANDREICA și discipolii lui pe care i-a condus la doctorat, au format o școală de gândire și practicienii trebuie doar să se folosească de ceea ce deja ei au realizat.

Am regretat enorm că o personalitate de talia profesorului Marin ANDREICA nu și-a găsit loc în Catedra de Cibernetică Economică, nou înființată după anul 1990. Viața a corectat această eroare totuși.

(11 februarie 2023)

CSIE'50 - tânărul Marin ANDREICA

În primul rând, să mă clarific, căci deși el se numește Marin ANDREICA, mie mi s-a părut că numele de familie eset MARIN și că prenumele este Andreica, deși în realitate este invers și de aceea eu i-am zis întotdeauna Andreica, așa cum zic Marian, Gică sau Felix.

În al doilea rând, lui Marin ANDREICA, adică profesorului Marin ANDREICA îi spun tânărul Andreica pentru că așa este el, un tânăr, un om dinamic, cu idei, mobilitate și cu idealuri îndrăznețe, pentru care am admirație totală și de la acre am avut foarte multe de învîțat.

În al treilea rând, profesorul Marin ANDREICA de la Departamentul de Management,  este omul care are o vorbă bună, un sfat și o soluție pentru oricine intră în dialog cu el. Se vede de departe bunătatea, inteligența și caracterul special de ardelean al său. Prin tot ceea ce face arată că știe ce vrea de la el și mai ales își cunoaște cu exactitate potențialul, fără a lăsa loc de interpretări.

În al patrulea rând, se vede că Marin ANDREICA este rezultatul unui învățămând din vremurile în care nu se memora mecanic nimic așa cum se face acum de când se tot dau teste grilă și elevul și studentul au cântare electronice să-și măsoare punctele obținute la miligram. El a dat o admitere la Facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică la secție de Cibernetică Economică în 1974, deci este absolventul celei de a treia  promiții de ciberneticieni din Ro. Face parte din galeria de absolvenți care au fost pregătiți de marii profesori ai facultății. Este profesor în ASE, așa cum sunt Emil SCARLAT, Anca ANDREI, Croșan ALBU, Mihai PĂUN, Ion DOBRE, toți venind de acolo.

În al cincilea rând, am admirație pentru Andreica pentru că ani în șir l-am urmărit prin tot ceea ce a scris. Unele dintre scrierile lui le-am primit cu dedicație și le-am citit cu atenție. Tinerii din generația sa nu erau îmbâcsiti de dogme și lozinci, ceea ce le permitea ca în vremuri grele să identifice probleme și să găsească soluții moderne, fără a se lăsa pradă citatelor din conducători vremelnici și apărute în ziare de mare tiraj, ziare ce se citeau în tramvai, unii considerându-le surse unice de studiu.

În al șaselea rând, ori de câte ori o întâlneam pe fiica lui, o întrebam în glumă: ce mai face bătrânul Andreia? Îl alintam pur și simplu, pe cel cu care am discutat despre cartea de econometrie a lui Edmond MALINVAUD atunci când a venit de la o instruire din Franța, imediat după'90.

Acum că se împlinesc 50 de ani de cibernetică economică, mă mândresc că l-am cunoscut pe profesorul Marin ANDREICA, adică pe marele Andreica.

(08 aprilie 2017)