Un Dorel, doi Dorei...

Fiecare popor are un Dorel al lui. Dacă într-un popor sunt mai mulți cu caracteristicile lui Dorel, pluralul la Dorel este Dorei, zicea un domn general la televizor.

Dorel este un tip care face lucrurile pe dos.

Dorel este cel care dorește să ia fierul de pe o macara turn, începând să taie bucățile de la bază. Macaraua se prăbușește peste blocurile învecinate, doar că Dorel și-a dorit să ia ușor barele de metal.

Dorel vrea să sape un șanț cu cupa unui escavator, drept care sparge o mare conductă de apă și inundă un cartier. El se miră și ridică din umeri nedumerit. Ce căuta conducta în drumul lui?

Dorel proiectează un pod care traversează o cale ferată. Când lucrarea este gata, la inaugurare toți își dau seama că locomotiva nu are cum să treacă pe sub podul care este prea jos. Dorel este siderat că locomotiva a avut neobrăzarea să fie mai înaltă decât podul construit cu pasiune.

Domnul general de la televizor vorbea despre Doreii din armată, care iau decizii imprecise, iar rezultatul s-a văzut în 15 noiembrie la ora 16:40. Fiecare generație de echipamentele militare au riascurile lor de eroare, exprimate cifric, drept care, utilizatorii vin să facă o serie de corecții, care să contracareze parte din aceste riscuri. Doreii de care a vorbit domnul general, înseamnă că nu au făcut acele corecții și rezultatul s-a văzut. Noroc că există acum instrumente extrem de precise care urmăresc traiectorii și stochează informații. Mai există și algoritmii care urmăresc traiectoriile aval. amonte, adică pornind de la punctul terminus, din aproape în aproape, până la punctul de start. Deci, cu precizie de 100% s-a stabilit cine au fost Doreii, iar tăcerea în acest caz nu este de aur, cum ar zice un vechi proverb, dar în alt context.


(16 noiembrie 2022)

Gunoaie, gunoaie și iar gunoaie

De câteva zile nenumărate televiziuni au ca subiect pe Regele Mihaiu Întâiu. Înainte de apariția comunicatului oficial, au apărut tot felul de neghiobi care-și dădeau cu părerea despre subiect. Unii dintre ei vorbeau despre ce se va întâmpla după ce.  Oribil, Regele trăiește.
Mi-am adus aminte de o întâmplare. Un nasol m-a întâlnit prin 2010 să mă întrebe ce se va întâmpla cu cursulde master de Securitate Informatică la care eram director, după ce voi ieși la pensie. I-am replicat specimenului:
- Băi, nici n-am murit și deja îmi mănânci coliva?
Aceasta aplicare morbidă a unora este trecută cu vederea de către CNA. Nici nu există vreun cod deontologic la jurnaliști care să le tempereze avântul pentru niște detalii groaznice din viața unor cetățeni, care au drept la viață privată.
Enumerarea diagnosticelor zilele trecute a fost unul dintre lucrurile cele mai oribile care aveau să se întâmple. Îmi amintesc cum niște pocitanii s-au dedat la a face săpături pentru a identifica o copila din Ardeal care nu se prezentase la examenul de admitere la liceu. Copila murise. Ziarul a dat toate detaliile.
O jurnalistă a fost violată pe la Perla. Colegii ei trebuiau să o filmeze fără blurare și să o pună să reconstituie filmul, cu violatorul real, cu reluări de cel puțin zece ori pe zi timp de trei săptămâni. Sunt sigur că dacă s-ar fi procedat așa jurnaliștii tembeli:
- nu ar fi mers la Londra din spital în spital să vadă ei unde a avut loc intervenția chirurgicală;
- nu ar mai fi mers ca muștele fără cap prin Elveția să găsească orășelul unde este cinica de refacere;
- nu ar fi încercat să le tragă de limbă pe asistentele de la primiri pacienți despre detaliile tâmpite care   le dau lor insomnii;
- nu ar mai fi apărut la poarta palatului Elisabeta spunând niște platitudini de doi lei;
- nu s-ar mai lansa în presupuneri izvorâte din creierul lor și așa puțintel.
Mă aștept ca acele gunoaie excrementale să zumzăie cu tot felul de chestii care mai de care mai mizerabile, chipurile ca fiind detalii sau cum spun unii în prostia lor știri.
Sper ca și decența să triumfe pentru că nu este momentul, nu este locul și nu este persoana care să merite un asemenea tratament liplsit de delicatețe.

(5 martie 2016)

Prostia nu este smecherie niciodata

Exista prea des confuzia intre prostie si smecherie.
Dictionarul Explicativ al Limbii Romane defineste smecheria astfel:
ȘMECHERÍE, șmecherii, s. f. Faptul de a fi șmecher. ♦ Abilitate de șmecher; vorbă sau faptă de șmecher; șiretlic, vicleșug; escrocherie, fraudă; șmecherlâc
Dictionarul Explicativ al Limbii Romane defineste omul smecher astfel:
ȘMÉCHER, -Ă, șmecheri, -e, adj. (Adesea substantivat) Care știe să iasă cu dibăcie din încurcături, pe care nu-l poți păcăli; abil; isteț, dezghețat; șiret, șarlatan. – Din germ. Schmecker „persoană cu gust rafinat”. 
Dictionarul Explicativ al Limbii Romane defineste prostia astfel:
PROSTÍE, prostii, s. f. 1. Starea celui lipsit de inteligență sau de învățătură, starea omului prost; (concr.) faptă, comportare, vorbă care denotă o astfel de stare. 2. Vorbă, faptă sau lucru lipsite de seriozitate, de importanță; fleac; absurditate, inepție.
Dictionarul Explicativ al Limbii Romane defineste omul prost astfel:
PROST, PROÁSTĂ, proști, proaste, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Om) lipsit de inteligență, fără judecată, fără minte; nătărău, nerod, tont, prostănac. ◊ Expr. Un prost și jumătate = foarte prost. A face pe prostul = a simula prostia. ♦ (Om) care se încrede ușor; (om) naiv, credul. ◊Expr. A-și găsi prostul = a-și găsi omul pe care să-l poată înșela ușor, pe care să-l poată duce de nas. 2. Adj., s. m. și f. (Înv. și pop.) (Persoană) fără știință de carte; (om) neînvățat, ignorant. ♦ (Om) lipsit de rafinament; (om) simplu, neevoluat. 3. Adj. De condiție socială modestă, din popor, de jos, de rând. ◊ (În trecut) Soldat prost = ostaș fără grad; soldat. 4. Adj. Obișnuit, comun. ♦ De calitate inferioară, lipsit de valoare. 5.Adj. (Adesea adverbial) Care nu este așa cum trebuie (din punct de vedere calitativ, funcțional etc.); necorespunzător, nesatisfăcător. ♦ (Adverbial; în legătură cu verbul „a vorbi”) Stricat, incorect. ♦ (Despre situații, știri, întâmplări etc.) Neplăcut, nefavorabil, nenorocit. 
Se vad de la o posta diferentele dintre ȘMECHERÍE si PROSTÍE.
Se vad de la o posta diferentele dintre omul  ȘMECHER si omul PROST.
Este impardonabil ca atunci cand omul prost face o prostie sa se spuna ca el este smecherul care face o smecherie.
Oricare ar fi situatia supusa analizei, astfel de confuzii nu-si au nici locul si nici rostul pentru ca ortogonalitatea dintre concepte nu permit abordari ambigue care sa genereze la randul lor confuzii.
Voi enunta:
 POSTULATUL numarul unu: un om PROST la orice problema ofera numai si numai  solutii PROASTE.
POSTULATUL numarul doi: un om PROST la orice problema  nu ofera siciodata o solutie SMECHERA. 
POSTULATUL numarul trei: un om ȘMÉCHER la orice problema ofera rareori  solutie ȘMÉCHERĂ.
POSTULATUL numarul patru: un om ȘMÉCHER la orice problema ofera adesea  solutii PROASTE.
Sa luam solutiile oferite cu autostrazile dare se darama.
Sa analizam proiectele blocate.
Sa analizam plagiatul.
Sa analizam avalansa de asa-zise lucrari stiintifice.
Sa analizam pana si coruptia de oriunde.
E clar ca unde se produc prostii nu are cum sa iasa smecherii.
Se impune sa ne reviziuim pozitia in a-i face smecheri pe cei care de fapt sunt prosti, mai prosti, foarte prosti sau cei mai prosti.
(11 februarie 2016)