Economia României este o economie PLANIFICATĂ!

 Pe când eram student în anul al IV-lea, am avut în planul de învățământ disciplina PLANIFICAREA ECONOMIEI NAȚIONALE, disciplină unde am învățat și chiar am promovat examenul cu o notă foarte bună, ceea ce mă îndreptățește să spun că economia României este o economie planificată.
Imediat după Decembrie 1989, societatea românească s-a debarasat de tot ceea ce era simbol al comunismului și planul cincinal, ca și planul anual, făceau parte din această simbolistică.
A fost desființat Comitetul de Stat al Planificării.
A fost schimbat numele Facultății de Planificare și Cibernetică Economică.
A dispărut Catedra de Planificare a Economiei Naționale.
Toate tezele de doctorat în curs de elaborare, care aveau în titlu cuvântul planificare, au trebuit regândite.

Cuvântul PLANIFICARE a devenit tabu.

În realitate, nicio societate, niciun individ, nicio organicație nu există în afara planificării.

Oamenii își planifică timpul.

Oamenii își planifică banii.

Oamenii își planifică resursele.

Tot așa se întâmplă și la nivelul organizațiilor.

Un teatru își planifică fiecare stagiune.

O fabrică își planifică producția.

Societatea își planifică prin intermediul BUGETULUI întreaga existență.

Planificarea a fost înțeleasă greșit, ca fiind instrumentul de control al modului în care oamenii acționează, căci se planifica:

- producția industrială,

- producția agricolă,

- numărul de profesori,

- numărul de absolvenți,

- numărul de locuri la admiteri

și era vai și amar de cei care nu îndeplineau sarcinile de plan, De aceea era detestată planificarea. Se credea în comunism că o forță supranaturală (partidul) a hotărât să se realizeze 20.000 de tractoare pe an și dacă se realizau 20.100 de tractoare era bine, dacă se realizau 19.999 de tractoare era foarte rău. Este exact ceea ce se întâmplă acum cu prognozele meteo căci oamenii nu înțeleg că a prognoza înseamnă a aproxima, cum și a planifica înseamnă a prognoza, deci a aproxima și nu este nicio calamitate că există o diferență între ceea ce s-a planificat și ceea ce este în realitate.

Concluzie: din moment ce avem un buget care stabilește cu un an înainte ce trebuie făcut prin prisma cheltuielilor bănești, înseamnă că economia României este o economie PLANIFICATĂ!



(11 august 2025)

Planificarea sau liberalizarea locurilor din facultăți?

Sunt facultăți care presupun:
- profesori de înaltă clasă,
- studenți ambițioși,
- săli de curs și de seminarii,
- cheltuieli cu salarii și chirii spații.
Sunt facultăți care pe lângă elementele enumerate mai sus, presupun laboratoare dotate cu echipamente sofisticate și materiale consumabile, care la un loc înseamnă costuri extrem de importante, dar și personal calificat pentru utilizarea de echipamente și materiale în laboratoare. De aceea, numai anumite facultăți s-au dezvoltat exploziv după 1989, ceea ce a dus la dezechilibre majore pe piața muncii. Este adevărat că reglarea o face piața, căci absolvenții în exces ai unor facultăți nu-și găsesc loc de muncă și se reorientează spre alte meserii, ceea ce duce ca într-un timp de 5 până la 10 ani procesul să se regleze, iar cei care urmează cursurile unei facultăți, conștienți fiind că nu vor găsi un loc adevat pe piața muncii, o fac numai și numai pentru a avea o diplomă de licență și atât.

Planificarea locurilor din facultăți a corespuns perioadei comuniste când se făceau calcule detaliate și toți absolvenții își găseau loc de muncă, prin repartiția de la terminarea studiilor universitare. Traiectoria era liniară și sigură. 

Copilul făcea școala elementară.

Adolescentul făcea liceul.

Tânărul făcea facultatea decisă în raport cu performanța sa și obținea la repartiție un loc de muncă.

Maturul, la intervale de timp alese de el își schimba locul de muncă, după care ieșea la pensie.

În condițiile actuale, opțiunile sunt ale persoanei. Traiectoriile persoanelor sunt extrem de diferite. Resursele de care dispune fiecare persoane sunt la alegere, dar accesul real depinde de nivelul individual de performanță. Toate reglajele, mai mult sau mai puțin fine, le face piața muncii. Costurile le suportă fiecare, cum și beneficiile, dacă sunt, le primește fiecare.

(25 martie 2025)

Fă-ți planul de carieră!

Fiecare dintre noi, în forurile noastre interioare ne gândim la un obiectiv anume pe care vrem să-l atingem privitor la carieră, dar despre care nu ne apucăm să vorbim din diferite motive, unele sunt legate de faptul că cei din jurul nostru nu ne iau în serios, ba unii dintre ei vor râde și ne vor ridiculiza, considerându-ne neserioși sau visători sau chiar nebuni.

Pentru a atinge un anumit obiectiv legat de cariera noastră trebuie să identificăm o serie de aspecte precum:

- studiile necesare,

- condiții necesare și suficiente,

- rezultatele palpabile ce trebuie obținute,

- grupul țintă interesat de cariera noastră,

- eforturile necesare fiecărei etape,

- duratele fiecărei etape,

- necesarul de resurse,

- susținerea necesară,

- sistemul de evaluare.
Luați orice obiectiv și veți vedea că pentru atingerea lui trebuie clarificate toate aspectele enumerate.

Să zicem că un părinte vrea să-și vadă fiul campion de natație sau un tânăr dorește să devină campion de natație.

Studiile necesare sunt cu un instructor la bazin, dar și atmosfera din școală orientată spre sport.

Condițiile necesare sunt legate de înălțime, de posibilitatea de a avea acces la un bazin de înot.

Rezultatele se văd la antrenamente și la participările în competiții.

Grupul țintă se referă la cei care formează sportivi de performanță.

Eforturile necesare se referă la plata acces bazin, plată antrenor și plată pentru condiții de menținere.

Duratele etapelor de atingere zonei de vârf nu trebuie să depășească vârsta de 17 ani.

Necesarul de resurse și susținerea se evaluează la fața locului.

Sistemul de evaluare se face rapid cu decizii în consecință. 

Nu trebuie specialiști extraordinar de experimentați pentru a fundamenta decizii importante căci diferențele apar rapid și ele prin măsurători asigură trecerea de la o etapă la alta.

Această gândire se aplică în orice domeniu și cam la fel, dar înainte de orice, obiectivul trebuie definit clar și de fiecare dată trebuie să existe și o alternativă, căci omul nu este robot și alternativa crează contextul favorabil trecerii la un alt obiectiv la fel de incitant, interesant și de perspectivă pentru persoana în cauză.

(01 februarie 2025) 

Planificăm individual, dar detestăm planificarea colectivă

 Fiecare dintre noi credem despre noi că suntem persoane chibzuite și de aceea, avem înnăscut talentul de a ne planifica:
- timpul,
- banii,
- activitățile,
- programul,
- pământul,
- suprafețele,
- întrebuințările,
în așa fel încât tot ce este legat de persoana noastră și uneori și de alte persoane, nu este lăsat la voia întâmplării, astfel încât să ne trezim cu surprize, mai ales neplăcute. Când planificăm, facem estimări și ne considerăm niște maeștri atunci când diferențele dintre ceea ce am planificat sunt foarte mici sau ceea ce rezultă din diferențe ne bucură nespus de mult și tratăm rezultatul ca fiind în avantajul nostru.

În viața de toate zilele, planificarea de aduce numai avantaje și viața noastră este o planificare perpetuă. 

Planificăm banii din salariu.

Planificăm concediul.

Planificăm activitățile din ziua următoare.

Planificăm vizitele pe care le facem la prieteni.

Planificăm când să mergem în club.

Planificăm cu ce să ne îmbrăcăm.

Când planificăm ceva în legătură cu persoana noastră, acceptăm ca între ceea ce am planificat să existe diferențe în raport cu ceea ce se întâmplă în realitate, căci mergem după proverbul că socoteala de acasă nu se potrivește cu socoteala din târg. În planificările pe care le facem nu ne deranjează diferențele. Nu ne urcăm cu picioarele pe pereți pentru că drumul de la serviciu până acasă nu a durat azi 30 de minute cât ne-am planificat, ci 45 de minute și nici că același drum a durat ieri 20 de minute.

Comunismul a denaturat și compromis semnificația planificării pentru că:

- a extins planificarea pentru toate domeniile vieții sociale, fără excepție,

- a fetișizat planificarea, devenind scop în sine,

- a transformat diferențele dintre nivelurile planificate și cele reale în catastrofe.

În acest context, societatea democratică de după 22 Decembrie 1989 a detestat conceptul de planificare. Nu se mai planifică numărul de studenți din facultăți. Nu se mai planifică numărul de magazine alimentare. Nu se mai planifică numărul de spitale. Nu se mai planifică producția de cereale. Nu se mai planifică șeptelul. Fiecare face ce vrea căci suntem o societate liberă și pe banul lui, fiecare face ce vrea. Lipsa planificării înseamnă risipă de resurse, căci a avea nenumărate facultăți care pregătesc în specializarea Y și foarte mulți absolvenți ai lor lucrează în alte domenii ca muncitori necalificați, este o risipă de resurse. Exemplele sunt numeroase, iar magazinele care-și trag obloanele la nici un an de la deschidere, confirmă efectul nociv al absenței planificării la nivel macroeconomic. Planificarea nu este un act decizional, ci un act de orientare și nimic mai mult.


(19 decembrie 2024)

Fii bărbatul care vrei să fii! (XIV)

Planifică-ți cariera și resursele ei! 

Decizia de a deveni bărbatul care vrei să devină îți aparține și dacă faci o treabă, fă-o cum trebuie căci această schimbare nu o faci în fiecare zi, iar a deveni varianta ta cea mai bună, neinfluențată de nimic și de nimeni, trebuie să fie cu adevărat ceva special, care să te mulțumească mai întâi pe tine și să-ți dovedească faptul că ești în stare de a pune în operă gândurile tale și nu oricum, ci cu succes garantat.

Pe vremea mea, cariera era asociată doar anumitor profesii. 

Se vorbea de cariera de violonist.

Se vorbea de cariera de  avocat.

Se vorbea de cariera de diplomat.

Se vorbea de cariera de cântăreț de operă.

Se vorbea de cariera de arhitect.

Acum pentru orice profesie se vorbește de carieră. Se spune de o persoană că a depbutat în cariera X, că a parcurs etapele necesare carierei X și că a ajuns în vârful carierei X.

Dacă vrei să fii bărbatul care vrei să fii și ți-ai pus în gând să îmbrățișezi cariera Y, trebuie să te gândești cu seriozitate și să studiezi problema, de asemenea, cu seriozitate, căci a urma toți pașii care te duc spre cariera Y presupun:

- timp,

- disponibilitate,

- resurse,

- bani,

- eforturi,

- susținere.

Cheia succesului este planificarea realistă, care ține seama atât de resursele proprii, dar mai ales, de contextul în care îți desfășori activitatea, căci evoluția ta de bărbat care vrea să fie ce vrea el să fie, nu depinde numai de tine, ci sunt mulți factori care o influențează. 

Voi da un exemplu: eu sunt individul care dacă are o problemă de rezolvat, nu are liniște până nu o rezolvă. Așa a fost problema mea cu susținerea tezei de doctorat. Mi-am propus să susțin examenele și referatele în patru ani, în doi ani să întocmesc teza, deci să susțin teza de doctorat în cinci ani. Întâmplarea a făcut ca un barosan, să susțină public că o teză de doctorat bună se susține într-un stagiu de doctorat de șaăte ani. Așa s-a făcut că eu am fost admis la doctorat în 1972 și am susținut teza de doctorat la începutul  anului 1978 în 3 februarie. NU întotdeauna planificarea carierei este de precizia pe care ne-o dorim. În cazul meu, degeaba m-am zbuciumat să îndeplinesc criterii de promovare de la poziția de lector universitar spre conferențiar universitar, căci lucrul nu s-a produs, indiferent de activitatea mea, din moment ce la cabinetul doi al cc al pcr nu se lua decizia de a deschide concursurile în această direcție, drept care în loc de 3 sau 5 ani, am stat lector universitar 11 ani. În zilele noastre planificarea carierei este cu mult mai riguroasă pentru că:

- se cunosc treptele de evoluție,

- sunt definitre pragurile de admitere,

- totul depinde de cel în cauză,

- factorii perturbatori nu prea există.

Când vrei să fii bărbatul care vrei să fii și ți-ai definit traiectoria din punct de vedere al carierei, vei ține seama de un mod realist de abordare și planificarea va fi făcută astfel încât termenele să nu creeze frustrări dacă au fost prea optimiste și vei realiza întârzieri. Și în carieră, ca și în toate momentele din viața ta de bărbat, apar momente în care trebuie să faci alegeri și variantele dintre care alegi nu sunt foarte numeroase, dar dacă tot e să faci alegeri, măcar alege în cunoștință de cauză, nu te arunca cu capul înainte, căci viața ta nu este un concurs de împrejurări și nici o cursă de cai, ci este o succesiune de activități selectate de tine cu grijă, ca evoluția ta să te ducă în direcția planificată de tine, nu de altcineva sau nu de tine împreună cu altcineva, căci acum doar tu ai hotărât să fii bărbatul care vrei să fii, nu altcineva.

Foarte mulți bărbați care iau această decizie de a deveni bărbații care vor să devină nu s-au desprins de gândirea de tip colectivist-bolșevică, în care așteaptă ca alții să gândească în locul lor și doresc să evolueze la umbra altora, iar atunci când nu le reușesc demersurile, fie ridică din umeri, fie arată cu degetul spre alte direcții. Este total greșit. Pentru prima dată în viața lor, bărbații care doresc să devină exact ceea ce-și doresc, trebuie să ia taurul de corne și să evolueze singuri-singurei în oceanu întâmplărilor pe care viața le aduce în fața lor și toate deciziile le aparțin, sunt doar ale lor, iar consecințele sunt cele pe care trebuie să și le asume în totalitate. De aceea, planificarea carierei este esențială nu ca planificare, ci ca structură de planificare, iar termenele, sarcinile, resursele necesare, trebuie astfel estimate, încât nivelurile calculate să se dovedească îndestulătoare, realiste și mai ales, să nu genereze risipă.

(04 decembrie 2023)

Fii bărbatul care vrei să fii! (XIX)

Totul se planifică!

Cine vrea să devină bărbatul care vrea să fie, trebuie să planifice:
- timpul de care are nevoie pentru a face transformarea,
- banii necesari pentru transformare,
- cu cine colaborează pentru a obține transformarea,
- obținerea documentelor necesare transformării.

A planifica înseamnă a studia problema, astfel încât să existe posibilitatea de a stabili cu suficientă precizie care sunt tipurile de resurse materiale necesare, în ce cantități trebuie să le consumăm, pe ce durată de timp avem nevoie de ele, de câți oameni avem nevoie, care este nivelul lor de salarizare. După ce am făcut planificarea, întocmim un deviz de celtuieli planificate. Există în viață trei situații:

- planificarea a fost perfectă și ceea ce am planificat s-a realizat fără nicio abatere,

- planificarea a fost optimistă și toate nivelurile au fost depășite în realitate, apărând costuri suplimentare,

- planificarea a fost pesimistă, adică am luat rezerve prea mari din care am consumat mai puțin și ave

  stocuri, de care trebuie să scăpăm, căci ele înseamnă bani imobilizați.

În viață, dacă facem planificări în mod frecvent, ne vom perfecționa și vom ajunge să facem planificări aproape perfecte, dar aceasta necesită timp și experiență.

În planificare nu trebuie utate detaliile.

În planificare informarea este esențială.

În planificare trebuie să evităm situațiile riscante.

Când este vorba despre ceea ce trebuie să fac eu pentru mine:

- mă documentez,

- caut toate variantele,

- mă interesez de costuri,

- caut să stau de vorbă cu cunoscătorii,

- învăț de la fiecare ce e de învățat,

- fac lista de activități,

- ordonez activitățile după logica desfășurării,

- văd ce se face în paralel,

- văd situațiile critice,

- stabilesc dependențele.

Numai după aceea trec să fac planul concret, căci planul nu trebuie să includă bâjbâielile mele, nesiguranțele mele. Eu când planific am clar tot ceea ce trebuie să fac, mai ales am sursele de unde să-mi procur resursele necesare și dispun de banii necesari. Nu vând pielea ursului din pădure dacă chiar vreau să fac un salt calitativ în viața mea și nu vreau să mă înec la mal, că nu mai am nici resurse, nu mai am nici putere, nu mai am nici bani și las lucrul neterminat că am planificat prost.

În viața mea nu trebuie să existe nimic care să nu fie planificat, dacă vreau ca lucrurile să iasă bine. Nu trebuie să las nimic la voia întâmplării sau mai rău, să las pe alții să hotărască în locul meu în chestiuni care mă privesc strict pe mine. Eu nu sunt absurd, că atunci când vine cineva cu o idee s-o resping fără s-o analizez. Dacă acea idee se integrează în parcursul pe care mi l-am definit o preiau. Dacă ideea este bună dar nu se potrivește cu ceea ce am eu de făcut o trec pe om listă de așteptare și în viitor o iau în calcul s-o realizez. Niciodată nu voi fi de acord să joc la comanda cuiva, doar pentru că persoana respectivă dictează, din moment ce eu mi-am planificat activitățile pe o bună perioadă de timp.

Când planific mă informez, dar nu rog pe nimeni să fie parte din deciziile care se leagă de planurile pe care le fac pentru a deveni bărbatul care vreau să fiu, căci eu sunt cel care am decis acest lucru, din moment ce am considerat că până acum au fost și alte persoane care au contribuit la definirea mea de sunt ceea ce sunt în momentul de față, adică sunt acea variantă pe care vreau s-o schimb să devină exact cum vreau eu.


(03 decembrie 2023) 

Risipa de resurse și nevoia planidicării

Acum oamenii fug de planificare ca dracul de tămâie, pentru că în comunism s-a exagerat nepermis de mult cu planificarea. Planul cincinal din care se deduceau planurile anuale deveniseră un scop în sine, iar îndeplinirea și depășirea planului era țelul suprem al oricărui propagandist al partidului. Acum s-a căzut în extrema cealaltă, iar risipa de resurse care se înregistrează în toate domeniile a atind un nivel alarmant.

Lipsa planificării a dus la reglaje empirice în toate domeniile, cu efecte dintre cele mai puțin dorite, dar risipa de resurse tot risipă este orice s-ar spune, iar când este vorba de resursa umană, risipa reprezintă o problemă de cea mai mare importanță.

La ora actuală singura modalitate prin care se face planificarea în economia României este bugetul de stat, căci el are rol de reglare, fondurile fiind cele care stabilesc dimensiunea unui fenomen. Noi funcționăm într-o economie de piață unde legea cererii și ofertei este factorul esențial al dinamicii economice. Dacă cererea este mai mare decât oferta se caută și se găsesc modalități de suplimentare a resurselor. Dacă cererea este mai mică decât oferta, surplusul de resurse oferite, fie rămâne neutilizat și se pierde dacă nu este posibilă conservarea, fie este direcționat spre o altă zonă și utilizat acolo pentru a nu se pierde.

În domeniul educației se înregistrează cele mai mari diferențe între necesarul de resurse și disponibilul resurselor, respectiv, diferențele cele mai mari între cererea și oferta de pe piața muncii. Cred că ar fi interesant de construit matricea de corespondență dintre specializări oferite de facultăți și ramurile economiei care evidențiază câți dintre absolvenți merg în producție pe locurile pentru care s-au pregătit, spre a-și folosi cunoștințele acumulate. Dacă va exista cineva care va avea curajul să construiască o astfel de matrice, va ajunge la concluzia că reducerea risipei de resurse se va realiza doar printr-o planificare științific fundamentată, care să țină seama de intrările existente în sistemul educațional și de piața forței de muncă, despre a cărei imagine se realizează estimări cu un grad de finețe foarte bun. 


(04 octombrie 2023)

Șoferi care se supraevaluează

Eu mă știu pe mine. Am resurse limitate. Înseamnă că nu sunt în stare să fac nenumărate lucruri diferite în același timp. 

Când conduc nu vorbesc la telefon.

Când conduc nu butonez texte pe telefonul mobil.

Când conduc nu  vizionez filme.

Când conduc evit să caut diverse în geantă.

Când conduc nu mă gândesc la fundamentarea de decizii.

Când conduc nu port discuții cu cei de pe locurile din spate, întorcând capul spre ei.

Când conduc opresc mașina, fac pauze din când în când, beau o cafea, mă mișc.

Am stat de vorbă cu șoferi care îmi spun că pleacă de la Baia Mare de cu seara pentru a ajunge a doua zi să prindă ore bune de plajă la malul mării. Eu admir astfel de performanțe, dar nu aș face niciodată așa ceva, mai ales dacă înainte de a pleca spre mare seara, am avut o zi plină la servici și nu am apucat să mă odihnesc.

Niciodată nu am plecat la drum fără să fiu odihnit ca lumea.

Niciodată nu am plecat la drum fără să știu traseul.

Niciodată nu am plecat la drum fără să fac pauze de cafeluțe și de mișcare.

Niciodată nu am plecat la drum în ideea de a conduce numai noaptea.

Niciodată nu am plecat la drum mai mare de 1.000 de Km cu mers doar pe zi.

Fiecare șofer își cunoaște potențialul, deci limitele. Dacă un șofer își forțează limitele este riscul lui, dar pentru mine, astfel de abordări nici nu le iau în considerare, indiferent care ar fi variantele de lucru, pentru că niciodată nu mi-am propus nici să-mi încerc norocul, deci nu joc la LOTO și nici să fac ceea ce nu am făcut altădată, adică să merg cu volanul în mână decât de la A la B, puncte pe care mi le-am stabilit ca fiind undeva la jumătatea limitei pe care o am, căci în mintea mea, nu intră zilele în sac, iar mâine va fi o nouă zi și dacă lucrurile decurg normal, va fi o zi frumoasă, plină de bucurii, nu de stres.

(04 iunie 2023)

Tu qui vis

Tu qui vis, din latină,  adică Ești cine vrei să fii pe românește. Se poartă acum această zicere pentru a încuraja operațiile de schimbare de sex, căci omul a devenit sclavul paleativelor care schimbă semnificația logicii elementare, conform căreia funcția crează organul. În societatea modernă organul crează funcția. Numai așa se explică puzderia de abordări facile ale lumii contemporane în care lumea se înghesuie să facă lucruri la modă, care nu necesită efort special.

Lumea are nevoie de de toate. Vrea și medici, vrea și mecanici auto, vrea și frizeri, vrea și avocați, vrea și coafeze, vrea și manageri. Numai că în lipsă de planificare, tinerii se duc după legea cererii și ofertei spre a se califica, pentru a-și da seama că piața muncii este saturată și trebuie să se reorienteze.

Tu qui vis, dacă societatea te vrea. Dacă nu, este clar că reorientarea este obligatorie. Există concurență acerbă și pătrund numai cei care aunoroc și chemare sau cei cărora li se crează șansa de către familie.


(01 iunie 2023)

Eu și planificarea comunistă

Pe mine m-a enervat planificarea comunistă pentru că mi-a creat senzația că face un lucru pe care nici Dumnezeu nu-l face și anume se bagă chiar peste tot,  crezând că rezolvă ea totul.

Se planifica producția de tractoare.

Se planifica producția de grâu.

Se planifica producția de țiței.

Se planifica producția de oțel.

Ajunsese să se planifice numărul de locuri în facultăți.

Ajunsese să se planifice numărul de clase în școli.

Ajunsese să se planifice numărul de copii în clasa a I-a.

Ajunsese să se planifice numărul de absolvenți de liceu.

Ajunsese să se planifice numărul de absolvenți de facultate.

Ajunsese să se planifice numărul de medii peste o valoare de la examene.

Nu am dat doi bani pe planificarea comunistă pentru că pornea de la ipoteze false. Dacă ai un șir de date așa-zise niveluri planificate pentru diferite domenii și dacă alături pui valorile reale și dacă există diferențe, planificarea devine doar ceva orientativ, ori în comunism, a îndeplini planul era un obiectiv în sine și vai de cei care nu îndeplineau planul și raportau restanțe la finele trimestrului sau la finele anului, nu neapărat că ei nu s-au străduit, ci doar din faptul că planul fusese eronat construit.

Planificarea comunistă era o activitate făcută de om și cum omul este supus greșelilor, este clar că și în planificare există riscuri ca omul să greșească. Mi s-a părut aberant ca planificarea să meargă până la niște detalii supărător de fix precizate, ca și cum mâna omului este o mână divină. 

În planificarea comunistă cineva planifica, altcineva se angaja și cu totul altcineva ducea planul la îndeplinire. Cei care se angajau solemn să îndeplinească planul erau politrucii de serviciu ai regimului comunist, oameni cu rolul exact de a mobiliza masele. Comunismul nu accepta nerealizări de plan și cu atât mai puțin rebuturile. Se zice că de frica sancțiunilor, la o fabrică de motoare electrice, când s-a trecut la construirea unei noi hale, pe când se săpau temeliile, au fost găsite nenumărate motoare rebutate, îngropate în pământ. Se zice că la o vizită  pe partid la o fabrică de porțelan, unui barosan i s-au prezentat cifrele legate de producție și că rebuturile au scăzut de la 5% la 4%, iar barosanul a ridicat din sprîncene și a zis că nu e de acord cu rebuturile. I s-a explicat că la producția de porțelanuri Rosenthal ponderea de rebuturi este de11%. Nu vreau să povestesc care erau consecințele la finele fiecărui sfârșit de semestru când la unele discipline ponderea restanțierilor era mai mare de 10%.

După căderea comunismului, planificarea a căzut în disgrație și s-a pornit pe drumul fiecăruia cu consecințele care se cunosc, căci au apărut dezechilibre datorită alunecării în extrema cealaltă a non-planificării, în care fiecare face ce-i bubuie prin cap, fără a ști dreapta ce face stânga.



(17 mai 2023) 

De la planificarea comunistă la risipa de resurse din democrație

Dintotdeauna, planificarea a fost asociată comunismului care din orice făcea obiect al planificării.
În comunism se planifica numărul de tractoare.
În comunism se planifica producția de grâu.
În comunism se planifica numărul de locuri în facultăți pe specializări.
În comunism se planifica numărul de kilometri de autostradă care trebuie realizați.
În comunism se planifica numărul de învățători care începeau un ciclu primar.
În comunism se planifica numărul de spectacole de teatru.
În comunism se planifica numărul de titluri de cărți de poezie care se publicau într-un an.

S-a creat impresia că totul se planifică în comunism.

După Decembrie 1989 planificarea a fost demonizată și s-a trecut în extrema cealaltă, adică nimic nu s-a mai planificat centralizat. Așa au apărut multe facultăți de drept, multe facultăți de actorie, multe facultăți de calculatoare, multe facultăți de medicină, multe facultăți de sociologie, multe facultăți de comunicare, pentru a răspunde cererii foarte mari a tinerilor care doreau să urmeze astfel de specializări, care erau deosebit de atractive în raport cu dorințele tinerilor de a se realiza în domenii pe care ei le considerau de mare succes, de mare viitor, unde tinerii se vedeau traversând etapele unor cariere de mare succes. Se știe că cererea la un moment dat se transformă în ofertă trei sau patru ani mai târziu, căci studenții devin absolvenți și ei întră pe piața muncii, oferindu-și serviciile ca persoane în căutarea unui job. Este adevărat că profesia de actor este excepțională. Este și mai adevărat că sunt foarte mulți absolvenți extraordinar de talentați. Tot atât de adevărat este faptul că numărul de teatre este cel care este, că numărul de posturi în teatre este cel care este și că foarte mulți dintre tinerii absolvenți care sunt actori ce au absolvit facultatea cu note foarte mari nu-și găsesc loc în teatru și trebuie să facă alte meserii decât cea de actor pentru acre s-au pregătit. Tot așa stau lucrurile și pentru unii dintre absolvenții de drept, de la comunicare, de la sociologie, de la psihologie și chiar și de la medicină, chiar dacă mediile lor de absolvire sunt dintre cele mai mari. Oferta de tineri pregătiți pentru anumite meserii este cu mult mai mare decât ceea ce are capacitatea de a absorbi piața muncii. De aceea, lipsa de planificare, în acest caz duce la risipă de forță de muncă, pentru că un tânăr pregătit pentru o profesie, care lucrează în cu totul alt domeniu, este o pierdere de resursă, o risipă de resursă care nu se conservă în niciun caz.

Rigiditatea planificării comuniste a făcut ca planificarea să fie abandonată. Normal este ca nivelul de informare din ziua de azi să permită tinerilor o mai bună evaluare a riscurilor de a nu lucra în profesia pentru care s-au pregătit și de aceea tinerii trebuie să se orienteze spre profesii de viitor, care să le permită exercitarea profesiei pentru care s-au pregătit, au mers la perfecționare și chiar la supracalificare.



(19 aprilie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: MANOLE Ana Maria

Dintotdeauna am considerat că un bun profesionist în zona informaticii este acela care lucrează ritmic în tot anul, iar formarea unor deprinderi se realizează impunând termene stricte pentru a realiza livrabile ale căror specificații au fost prezentate. Sunt situații în care depășirea termenelor are menirea de a compromite proiectele, mai ales atunci când este vorba de etape în care sunt achitate tranșe pentru lucrări prestate, dar unde au fost impuse termene stricte de implementare.

La disciplina de Calitate software pe care am prezentat-o studenților de la Masterul de Informatică Economică în anul universitar 2013 - 2014, am cerut studenților să realizeze un număr de 5 teme, numerotate T01, T02, T03, T04, T05, fiecare având asociat maximum 20 de puncte. Pentru a veni în sprijinul dezvoltatorilor de software, a fost făcută propunerea ca cele 5 teme să fie legate de calitatea produsului software pe care studenții trebuie să-l realizeze pentru lucrarea de disertație, căci disciplina noastră era predată în anul al II-lea de master. 

Studenta MANOLE Ana Maria a primit punctajul asociat tuturor temelor trimise, căci eu am fost impresionat doar de studenții care au respectat cerințele privind calitatea soluțiilor elaborate la termenul stabilit. Am apreciat doar pe cei care au trimis pe e-mail soluții de calitate la toate temele, numai până la data și ora stabilită. Studenta MANOLE Ana Maria s-a comportat ca un profesionist care lucrează corect într-o echipă și contribuie la încadrarea în termene a fazelor de realizare a proiectului.

(13 aprilie 2023)

 

1.000 de oameni care m-au impresionat: NICA Alina Cristina

 Și în anul universitar 2009-2010 la disciplina de Structuri de date unde am predat cursuri la Secția de Informatică economică de la facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, studenții au avut de soluționat pe durata semestrului întâi o serie de teme și au elaborat în ziua de 14 decembrie 2009 o lucrare semestrială. Temele s-au referit la:

• elaborarea unui model analitic de arbore, cu predare pe 26 octombrie 2009
• elaborare model analitic cu predare pe 2 noiembrie 2009
• elaborarea unei scheme logice sau a unei proceduri, predare 9 noiembrie 2009
• stabilire grad de utilizare cu predare 16 noiembrie 2009
• inițializare masiv cu predare pe 19 octombrie 2009
• echilibrare arbori cu predare pe 30 noiembrie.

Toate punctele acordate au fost afișate încât studenții să cunoască cum a fost evaluată activitatea lor din timpul semestrului.

Studenta NICA Alina Cristina a elaborat soluții pentru toate temele și a fost prezent la lucrarea de semestru. Eu am fost impresionat de activitatea sa și consider că așa cum a venit la cursuri și a fost activ, așa cum a transmis soluțiile temelor la termenele stabilite și așa cum a lucrat și în ziua de 14 decembrie pe durata soluționării subiectelor la lucrarea de semestru, tot așa va lucra și ca profesionist după terminarea facultății. Eu prefer tipologia pe care o reprezintă studenta NICA Alina Cristina care are un comportament predictibil caracterizat prin note de la 8 în sus pe toată durata cât lucrează la un proiect, unui profesionist care în 999 din cazuri oferă soluții proaste și într-o singură situație oferă o soluție genială.

(13 aprilie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: CIOCHINĂ Florina Alina

 Și în anul universitar 2009-2010 la disciplina de Calitate software unde am predat cursuri la Masterul de la Secția de Informatică economică din Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, studenții au susținut un examen scris care a constat într-un set de trei subiecte. Trebuie să spun că am fost impresionat de soluțiile date de studenții care au obținut mai mult de 449 de puncte din cele 500 de puncte cât a totalizat baremul. Transformarea punctelor în notă se face simplu căci examenul scris reprezenta 60% din nota finală și aplicarea unui algoritm simplu a soluționat problema.

Studenta CIOCHINĂ  Florina Alina a obținut  450 puncte la examenul scris. Trebuie spus aici că acele soluții erau posibile dacă și numai dacă studenții au soluționat și problemele solicitate de mine de-a lungul semestrului și aici mă refer la un set de teme, un articol ce trebuia realizat în vederea publicării într-o revistă de specialitate, dar și o serie de răspunsuri pe care ei le-au dat la cursuri și la seminarii.

(13 aprilie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: CIUCHEA Mirela

  Și în anul universitar 2009-2010 la disciplina de Calitate software unde am predat cursuri la Masterul de la Secția de Informatică economică din Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, studenții au susținut un examen scris care a constat într-un set de trei subiecte. Trebuie să spun că am fost impresionat de soluțiile date de studenții care au obținut mai mult de 449 de puncte din cele 500 de puncte cât a totalizat baremul. Transformarea punctelor în notă se face simplu căci examenul scris reprezenta 60% din nota finală și aplicarea unui algoritm simplu a soluționat problema.

Studenta  CIUCHEA Mirela  a obținut 450 puncte la examenul scris. Trebuie spus aici că acele soluții erau posibile dacă și numai dacă studenții au soluționat și problemele solicitate de mine de-a lungul semestrului și aici mă refer la un set de teme, un articol ce trebuia realizat în vederea publicării într-o revistă de specialitate, dar și o serie de răspunsuri pe care ei le-au dat la cursuri și la seminarii.

(13 aprilie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: DOBRIN Ionuț Mădălin

 Și în anul universitar 2009-2010 la disciplina de Calitate software unde am predat cursuri la Masterul de la Secția de Informatică economică din Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, studenții au susținut un examen scris care a constat într-un set de trei subiecte. Trebuie să spun că am fost impresionat de soluțiile date de studenții care au obținut mai mult de 449 de puncte din cele 500 de puncte cât a totalizat baremul. Transformarea punctelor în notă se face simplu căci examenul scris reprezenta 60% din nota finală și aplicarea unui algoritm simplu a soluționat problema.

Studentul  DOBRIN Ionuț Mădălin a obținut maximum celor 500 puncte la examenul scris. Trebuie spus aici că acele soluții erau posibile dacă și numai dacă studenții au soluționat și problemele solicitate de mine de-a lungul semestrului și aici mă refer la un set de teme, un articol ce trebuia realizat în vederea publicării într-o revistă de specialitate, dar și o serie de răspunsuri pe care ei le-au dat la cursuri și la seminarii.

(13 aprilie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: DOROBANTU Liviu Cătălin

  Și în anul universitar 2009-2010 la disciplina de Calitate software unde am predat cursuri la Masterul de la Secția de Informatică economică din Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, studenții au susținut un examen scris care a constat într-un set de trei subiecte. Trebuie să spun că am fost impresionat de soluțiile date de studenții care au obținut mai mult de 449 de puncte din cele 500 de puncte cât a totalizat baremul. Transformarea punctelor în notă se face simplu căci examenul scris reprezenta 60% din nota finală și aplicarea unui algoritm simplu a soluționat problema.

Studentul  DOROBANTU Liviu Cătălin a obținut  450  puncte la examenul scris. Trebuie spus aici că acele soluții erau posibile dacă și numai dacă studenții au soluționat și problemele solicitate de mine de-a lungul semestrului și aici mă refer la un set de teme, un articol ce trebuia realizat în vederea publicării într-o revistă de specialitate, dar și o serie de răspunsuri pe care ei le-au dat la cursuri și la seminarii.

(13 aprilie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: ENE Crăița

  Și în anul universitar 2009-2010 la disciplina de Calitate software unde am predat cursuri la Masterul de la Secția de Informatică economică din Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, studenții au susținut un examen scris care a constat într-un set de trei subiecte. Trebuie să spun că am fost impresionat de soluțiile date de studenții care au obținut mai mult de 449 de puncte din cele 500 de puncte cât a totalizat baremul. Transformarea punctelor în notă se face simplu căci examenul scris reprezenta 60% din nota finală și aplicarea unui algoritm simplu a soluționat problema.

Studenta  ENE Crăița a obținut  450 puncte la examenul scris. Trebuie spus aici că acele soluții erau posibile dacă și numai dacă studenții au soluționat și problemele solicitate de mine de-a lungul semestrului și aici mă refer la un set de teme, un articol ce trebuia realizat în vederea publicării într-o revistă de specialitate, dar și o serie de răspunsuri pe care ei le-au dat la cursuri și la seminarii.

(13 aprilie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: IVANOV Irina

  Și în anul universitar 2009-2010 la disciplina de Calitate software unde am predat cursuri la Masterul de la Secția de Informatică economică din Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, studenții au susținut un examen scris care a constat într-un set de trei subiecte. Trebuie să spun că am fost impresionat de soluțiile date de studenții care au obținut mai mult de 449 de puncte din cele 500 de puncte cât a totalizat baremul. Transformarea punctelor în notă se face simplu căci examenul scris reprezenta 60% din nota finală și aplicarea unui algoritm simplu a soluționat problema.

Studenta IVANOV Irina  a obținut 470 puncte la examenul scris. Trebuie spus aici că acele soluții erau posibile dacă și numai dacă studenții au soluționat și problemele solicitate de mine de-a lungul semestrului și aici mă refer la un set de teme, un articol ce trebuia realizat în vederea publicării într-o revistă de specialitate, dar și o serie de răspunsuri pe care ei le-au dat la cursuri și la seminarii.

(13 aprilie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: LUMÂNĂRARU Adrian

 Și în anul universitar 2009-2010 la disciplina de Calitate software unde am predat cursuri la Masterul de la Secția de Informatică economică din Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, studenții au susținut un examen scris care a constat într-un set de trei subiecte. Trebuie să spun că am fost impresionat de soluțiile date de studenții care au obținut mai mult de 449 de puncte din cele 500 de puncte cât a totalizat baremul. Transformarea punctelor în notă se face simplu căci examenul scris reprezenta 60% din nota finală și aplicarea unui algoritm simplu a soluționat problema.

Studentul  LUMÂNĂRARU Adrian a obținut  450  puncte la examenul scris. Trebuie spus aici că acele soluții erau posibile dacă și numai dacă studenții au soluționat și problemele solicitate de mine de-a lungul semestrului și aici mă refer la un set de teme, un articol ce trebuia realizat în vederea publicării într-o revistă de specialitate, dar și o serie de răspunsuri pe care ei le-au dat la cursuri și la seminarii.

(13 aprilie 2023)