1.000 de oameni care m-au impresionat: Anca ANDREESCU

Anca ANDREESCU este conferențiară universitară în Departamentul de Informatică și Cibernetică Economică. Ea este absolventă a Secției de informatică Economică din Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică.

Înainte de a se mărita ea se numea Anca ANDRONESCU și teza de doctorat este depusă la bibliotecă sub acest nume. Ea a susținut teza de doctorat de 191 de pagini în anul 2008, teză intitulată Dezvoltarea sistemelor software pentru managementul afacerilor și coordonată de profesorul universitar Csaba FABIAN.

Anca ANDREESCU a publicat în revista Informatica Economică articole precum: Object Oriented Modeling of a Tutorial System for Major Risks Management – Requirements Analysis  împreună cu Rodica MIHALCA, Adina UȚĂ, Iulian ÎNTORSUREANU, nr. 1 (37)/2006, pag: 62 - 66,  Study on payments through mobile phones împreună cu Marinela MIRCEA, nr.2 (38)/2006, pag: 74 - 77,  The Possibility to Use Genetic Algorithms and Fuzzy Systems in the Development of Tutorial Systems împreună cu Rodica MIHALCA, Adina UȚĂ, Iulian ÎNTORSUREANU, Ștefan KOVACS, nr.4 (40)/2006, pag: 34 - 38, dar și multe altele.

Pe mine m-a impresiona Anca ANDRONESCU pentru puterea ei de muncă și pentru faptul că știe să definească obiective, să planifice activități și să realizez ce și-a propus. Anca este foarte exigentă și de ea nu trece o lucrare decât dacă este foarte bine șlefuită. 

Eu o apreciez și pentru cele trei fetițe ale ei, căci știință poate face oricine, dar să fie mamă de trei fetițe nu oricine are capacitatea de a face acest lucru excepțional.

Și încă ceva: Anca ANDRONESCU face parte din tagma oamenilor speciali, născuți în ziua de 26 iulie din care mai fac parte Lorena BĂTĂGAN, Andrei MILODIN, George Bernard SHAW, Salvador ALLENDE, Francesco COSSIGA, Franz Xaver Wolfgang MOZART, Andre MAUROIS, Sandra BULLOCK, Doru CAZAN, Cornelia BOTEZATU, Ladislau GASPAR, Oana VETRICI, Bianca DRUMEA și cu voia dumneavoastră, ultimul pe listă, Ion IVAN.

(25 martie 2023) 

1000 de oameni care m-au impresionat: Ion DOBRE

Ion DOBRE a lucrat în Centrul de calcul al ASE și a fost colaborator apropiat al profesorului Gheorghe BOLDUR, de la Catedra de Cibernetică Economică. După un timp a venit prin concurs în Catedra de Cibernetică Economică pe poziția de asistent universitar.

Ion DOBRE este absolvent al Secției de Cibernetică Economică din Facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică, promoția 1974.

În anul 1987, Ion DOBRE a susținut teza de doctorat de 192 de  pagini, intitulată Model de analiză și prognoză a dezvoltării economico-sociale în profil teritorial, coordonată de profesorul universitar Mircea BULGARU, la vârsta de 38 de ani.

Ion DOBRE este mai mic decât mine cu doi ani.

În intervalul 1974 - 1980 Ion DOBRE a lucrat în cercetare în cadrul LCECE din ASE.

În intervalul 1980 - 1989 Ion DOBRE a fost asistent universitar.

În intervalul 1989 - 1993 Ion DOBRE a fost lector universitar.

În intervalul 1993 - 1996 Ion DOBRE a fost conferențiar universitar.

Din anul 1997 Ion DOBRE este profesor universitar.

Am colaborat cu Ion DOBRE la realizarea lucrării referite prin:

Ion ODAGESCU, Ion IVAN, Pavel NASTASE, Rodica MIHALCA, Ioan ROXIN, Ion DOBRE, Radu MARSANU, Ion SMEUREANU, Vasile PETROVICI - PROGRAME APLICATIVE, culegere de probleme, Lito ASE, Bucuresti, 1984, 429pg Profesorul Ion DOBRE a elaborat în colaborare cu colegii lui de catedră numeroase lucrări de specialitate din care enumer aici  Simularea proceselor economice, publicată în anul 1996,  Sisteme suport pentru decizii, publicată în anul 2009,  Teoria deciziei, publicată în anul 2007, dar și multe altele. M-a impresionat la profesorul  Ion DOBRE dorința de a fi la zi cu cele mai noi teorii din domeniul său de cercetare științifică și capacitatea lui de a se mobiliza în a realiza lucruri deosebite. Îmi amintesc o întâmplare hazlie. Era vorba de o întâlnire festivă la Cantina Moxa și lipsea o tărie. Mi-am adus aminte că aveam o pălincă de Ardeal și bunul meu coleg Ion DOBRE era cu mașina, dar avea carnet de începător. L-am rugat să meargă cu mine folosind mașina lui la mine acasă să iau sticla de pălincă. L-am torturat cred pe Ion DOBRE căci eu aveam un ARO 244D și știam cum să-l conduc, dar el fiind începător avea temerile lui. M-a ascultat și a condus tot cum știa el. Dar cred că nu i-a fost deloc confortabil. Așa sunt toți șoferii care sunt în dreapta celui de la volan. Fac pe deștepții. Sper să nu se fi supărat. Important a fost că cu pălinca mea s-a încălzit atmosfera.

(12 februarie 2023) 

1000 de oameni care m-au impresionat: Paul VĂCĂRESCU

 În vremea pe când era student, Paul VĂCĂRESCU m-a impresionat prin dorința lui de a face lucrurile bine. Când începea un lucru, se documenta, făcea o analiză completă și abia după aceea trecea la treabă. Când i-am propus să facem un dicționar de acronime, Paul VĂCĂRESCU a fost încântat și l-am văzut cum a muncit la realizarea lui. Unii vor spune că nu este mare brânză să faci un dicționar de acronime. Eu spun că este o mare brânză, căci dacă ar fi o treabă așa de simplă, pe toate drumurile s-ar găsi dicționare de acronime. Este adevărat că acum există Internetul și dacă vrem să decriptăm ceva, scriem acronimul și avem răspunsul. Nu același lucru este atunci când noi înșine dorim să construim un acronim, căci cel mai interesant este ca acronimul să fie:
- ortogonal,
- scurt,
- de impact,
- sonor.
Îmi amintesc câtă vâlvă a făcut Uniunea Salvați Bucureștiul, căci USB este un acronim din IT&C pe buzele tuturor nu numai a iubitorilor de calculatoare, laptopuri și alte și alte echipamente, căci de USB are nevoie toată lumea de câțiva ani încoace.

După ceva timp, a rezultat cartea referită prin:

Ion IVAN, Paul VĂCĂRESCU - Dicționar de acronime în informatică, Editura ASE, București, 1999, 262 pag, ISBN 

Și atunci Paul VĂCĂRESCU era student în ultimul an de facultate și a făcut o lucrare de licență cu ceva despre croirea folosind un mulaj 3D, care permitea designerilor de pantofi de exemplu să deseneze modelul direct pe un mulaj al unui picior, după care componentele desenate erau proiectate în 2D. În opinia mea, era ceva de avangardă și extrem de util celor care doreau să proiecteze lucruri frumoase și să nu irosească materiale fără rost, până ajungeau la ceva cu adevărat mișto.

L-am invitat pe Paul VĂCĂRESCU să vină la colocviul de doctorat, dar am observat o anumită ostilitate din partea unor membri ai comisiei și eu fiind minoritar, acesta nu a reușit să ajungă să colaborăm. Am regretat profund și nu am înțeles cum au devenit doctoranzi foști barmani, foști soldați, foști ospătari, dar și foste, iar un absolvent deosebit, pe care îl recomandau realizări concrete, nu a fost acceptat de o comisie despre care eu aveam o părere bună. Paul VĂCĂRESCU era programator la o firmă în Germania și cei de acolo îl acceptaseră că era un programator foarte bun. Să nu uităm că era înainte de anul 2000.

(12 februarie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Rodica MIHALCA

Când eram în primul an de asistenție în catedra de Cibernetică Economică, pentru soluționarea unei probleme am fost îndrumat spre doamna Rodica MIHALCA, ea fiind în acele vremuri grele, tot asistență universitară titulară, iar eu fiind la început, eram asistent universitar stagiar.

Am cunoscut-o atunci pe doamna Rodica MIHALCA și m-a impresionat faptul că eu, un necunoscut fiind, m-a ascultat cu atenție și mi-a zis să o însoțesc la un birou din clădirea veche. Am mers și acolo era o doamnă cu care Rodica MIHALCA a stat de vorbă și doamna respectivă mi-a dat o hârtie, pe care a zis să merg la un domn prorector s-o semneze și apoi la secretara rectorului să-i pună ștampila. Așa am făcut, dar doamna Rodica MIHALCA m-a însoțit până aveam problema mea rezolvată. I-am mulțumit frumos și trebuie să spun că doamna Rodica MIHALCA rezolva problemele de la cap la coadă, integral și nu te lăsa la jumătatea drumului pentru a te descurca singur.

În anul 1975 eu am avut o mare, chiar foarte mare problemă. Îmi trebuia un medicament. Cineva mi-a zis că doamna Rodica MIHALCA are acces la policlinica 10. Nu vreau să spun a cui era policlinica 10, dar acolo se găseau toate medicamentele care muritorilor de rând le erau inaccesibile. Am stat de vorbă cu doamna MIHALCA și la câteva zile mi-a fost adus flaconul solicitat, care a salvat o viață. Îmi aduc aminte cum un doctor s-a minunat că a fost făcut rost de acel medicament miraculos, când micuțului pacient i se administra respectiva doctorie.

Au mai fost multe alte momente în care Rodica MIHALCA s-a dovedit o adevărată colegă, căci avea o putere de analiză fantastică și propunea soluții realiste, care să fie implementate cu eficiență garantată.

Rodica MIHALCA era un exemplu pentru mine, exemplu pe care-l ofeream așa-ziselor femei savant, care vorbeau excesiv despre axarea pe carieră. Le spuneam:

- Uite, Rodica MIHALCA e măritată. Are doi copii minunați care au primit educație și acum sunt realizați profesional și au la rândul lor familii. Și-a făcut un doctorat sub coordonarea științifică a profesorului Ion IVĂNESCU și a susținut cu succes în anul 1988 teza intitulată Perfecționarea sistemului informațional al calitătii produselor. Ea a publicat articole și cărți, făurindu-și o carieră academică solidă, până a obținut prin concurs titlul de profesor universitar.

Îmi aduc aminte că la un moment dat, pe când eram șef de catedră, a venit o tinerică la mine și mi-a zis că un coleg i-a zis că are sâni frumoși și m-a întrebat și pe mine exact același lucru. Bineînțeles că am roșit, căci eu aveam fată mai mare ca respectiva. Am mers la profesoara Rodica MIHALCA și am rugat-o să discute cu acea nefericită, care nu știa care sunt limitele de comportament. A stat de vorbă cu ea de la femeie la femeie și m-a asigurat că tinerica a înțeles că rostul ei în învățământul superior este cu totul altul.

Viața este foarte complexă și cu trecerea anilor s-au acumulat multe elemente care definesc pe fiecare dintre noi. A venit vremea pensionării și de atunci am văzut-o din ce în ce mai rar pe Rodica MIHALCA și de fiecare dată am invitat-o la mine la birou, la sala 2401 să bem o cafea. Discutam și ne aminteam de vremurile în care lucraserăm la disciplina de Programe aplicative și la faptul că am publicat acolo cursuri și am discutat de vremurile în care ne ocupam de căratul cutiilor de cartele cu proiectele studenților spre dispeceratul calculatorului FELIX C-256 și apoi către sălile de seminarii.

Ce vremuri! Ce viață! Eram și noi ceva mai tineri și mai în putere...

(17 ianuarie 2023) 

Rodica MIHALCA, marea doamnă

Despre profesoara Rodica MIHALCA, fosta mea colegă de catedră am scris de mai multe ori, dar voi scrie și acum, gândindu-mă la ea ca la o mare doamnă, căci rar mi s-a datr să întâlnesc un caracter atât de ales. Am lucrat ani în șir împreună la disciplina Programe aplicative și am numai cuvinte de laudă pentru a evidenția:

- echilibrul,

- profunzimea,

- delicatețea, 

- implicarea,

- calitatea,

a tot ceea ce a întreprins profesoara Rodica MIHALCA pentru a face ca lucrurile să meargă cu mult mai bine decât își imagina fiecare dintre colegii de catedră.

În primul rând, profesoara Rodica MIHALCA a fost un om dăruit meseriei de dascăl prin tot ce făcea, căci vorba sa era așezată, gândită și mai ales blândă, așa cum trebuie să fie un cadru didactic hărăzit să înveșe pe tineri, dar și să-i educe prin exemplul său, prin vorbele alese și bine potrivite.

În al doilea rând, profesoara Rodica MIHALCA a fost un om cu pregătire profesională temeinică, lucru deosebit de important în domeniul informaticii unde totul se schimbă la cinci ani. Deși de formație matematician, Rodica MIHALCA ajunsese la un nivel de înțelegere a problemelor economice deosebit de ridicat, aspect care îi permitea să dezvolte probleme ce se pretau de minune utilizării pachetelor de programe. Studenții aveau în față tipologii de probleme pe care le întâlneau și la viitoarele lor locuri de muncă. Lucrul cu cartelele perforate nu era deloc ușor, iar profesoara știa să-i încurajeze și să-i determine să meargă la cele mai mici detalii cu abordările în proiecte.

În al treilea rând, profesoara Rodica MIHALCA și-a ordonat viața cum era și firesc, realizând acele proporții perfecte care au făcut să aibă o familie, adică unbărbat și doi băieți de a caror educație s-a ocupat în mod cu totul special. Mersul la Liceul germen, învățatul skiatului, pregătirile pentru admiteriile la Poli și la Medicină, unde băieții săi au evoluat cu secces, sunt elementele pe care mi-am dorit să le urmez și eu, reușind cât de cât.

În patrulea rând, profesoara Rodica MIHALCA a făcut un doctorat superb, cu o prezentare a unei teze de care îmi aduc aminte cu deosebită plăcere, prin 1988 coordonată de marele profesor Ion IVĂNESCU, avâd ca titlu Perfectionarea sistemului informational al calitatii produselor. Erau alte vremuri atunci și profesoara nefiind membră de partid, datorită aprecierilor deosebite ale colegilor săi a primit avizul comitetului municipal de partid și a susținut teza. Muncise foarte mult și a găsit răgazul să facă și cercetare științifică soție și mamă fiind. Accentuez aceste două calități ale sale.

În cincilea rând, profesoara Rodica MIHALCA a contribuit decisiv la obținerea semnăturii premierului Petre ROMAN din 1990 pentru înființarea Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, fiind deschizătoare de drumuri în a merge pe la bibliotecile de la ambasade pentru a studia programe analitice de la marile universități, în vederea alinierii Secției de Informatică Economică din start la exigențele cerute de profilul Computer Science.

În șaselea rând, profesoara Rodica MIHALCA a fost printre primii care au aderat la ideia construirii Catedrei de Informatică Economică, lucru de neimaginat în acele vremuri incerte, pentru că ea a crezut în steaua acestei catedre, prin oamenii care au decis să pornească pe un cu totul alt drum. Ca orice început și acesta a fost deosebit de greu, dar Rodica MIHALCA a fost acel catalizator atât de necesar depășirii momentelor de cumpănă, de am ajuns acolo unde suntem azi.

În șaptelea rând, profesoara Rodica MIHALCA a dat dovadă de mare omenie într-un moment al vieții mele, oferindu-mi un sprijin pentru care i-am fost și îi voi fi recunoscător toată viața. A făcut pentru mine un lucru pe care nu știu dacă un frate de-al meu l-ar fi făcut, evidențiind un caracter deosebit, care știe să sară în ajutorul celui care i-l cere și încă la un nivel de eficiență cum nu mi-am imaginat.

Am scris acest articol gândindu-mă nu la cât de mică este lumea, ci la cât de mici sunt unii oameni care se risipesc în nimicuri și care nu lasă în urma lor nimic. Pentru ei patimile mărunte, ura cotidiană și textele furibunde sunt pe primul loc. Pe când eram șef de catedră, ori de câte ori apărea o situație fără ișire, o rugam pe profesoara Rodica MIHALCA să intervină. Cu tactul său deosebit, cu experiența ei de viață bogată, mă scotea din încurcături, lucru pentru care i-am mulțumit de fiecare dată. Și acum aș avea nevoie de Rodica MIHALCA, pentru a potoli o ieșire în decor. Numai că profesoara Rodica MIHALCA de câțiva ani nu mai răspunde rugăminților mele, căci este plecată, dar sunt sigur că de acolo ar vrea să mă ajute și cred că o și face.

(27 iulie 2017)