Autofinanțarea cercetării științifice (I)

Să presupunem un departament dintr-o universitate, populat cu creiere de înaltă calificare, capabil să dezvolte toate etapele ciclului de cercetare științifică pentru rezolvarea de  probleme dintr-un domeniu, oferind soluții originale.
Să presupunem că vine la acest departament o societate comercială care merge pe profit și care are acum o problemă nouă, pe care dacă o rezolvă, va derula un proces de producție foarte profitabil. Reprezentanții societății comerciale prezintă problema, încheie un contract cu departamentul. Cei din departament încep munca de cercetare, derulează etapele ciclului de cercetare științifică, obțin soluția, o verifică. Soluția este implementată în unitatea comercială, se obțin produse, care sunt vândute pe piață și se obține profit.
Contractul încheiat cu departamentul acoperă toate cheltuielile corespunzătoare ciclului de cercetare științifică și duc și la obținerea unui profit. Plin aplicarea soluției rezultate prin cercetarea științifică societatea comercială, obține la rândul ei profit.
Cam acest mod de lucru înseamnă autofinanțarea cercetării științifice. Procesele de cercetare științifică se derulează fără bani de la buget și se obține profit, iar soluția originală obținută, prin implementare conduce la rândul său la profit pentru beneficiarul respectivei soluții.

Pentru a avea cercetare științifică autofinanțată trebuie să existe:

- echipe de cercetători științifici adevărați, care livrează soluții originale eficiente,

- beneficiari ai soluțiilor originale, cu activități profitabile, 

- probleme noi ale căror soluții se obțin prin cercetare științifică,

- derularea ciclurilor de cercetare științifică pe bază de contract,

- acoperirea cheltuielilor specifice cercetării și obținerea de profit pentru cercetători,

- implementarea soluției originale la beneficiar și obținerea de profit.

Derularea de proiecte cu bani de la buget pe perioade de 3 ani, fără a exista garanția continuității în condiții de obținere de profit nu înseamnă autofinanțare, ci un mod artificial de a menține proiectul.
Orice altă abordare nu înseamnă autofinanțarea activității de cercetare științifică, punct.


(12 septembrie 2025)

Bani pierduți pe apa sâmbetei

Așa cum ne-am bătut joc de comunism, de capitalism și de orice ne-a mai apărut în cale, tot așa ne batem joc de banii veniți pe fonduri europene, căci dacă acești bani pică din cer, trebuie doar cheltuiți și doar atât, nu are importanță pe ce și mai ales, nu are importanță cum. De aceea a fost inventată caricaturizarea consultanței și cea a elaborării studiilor de fezabilitate.

Se știe că pentru rezolvarea de probleme, consultanța este singura soluție. Consultanții sunt specialiști cu experiență în domeniu, care știu:

- să definească problema,

- să dea soluție,

- să facă toate calculele,

- să identifice riscurile,

- să garanteze calitatea,

- să ofere toate detaliile.

Nu oricine devine specialist și cu atât mai mult, nu oricine devine consultant. Este adevărat că activitatea de consultanță este foarte bine plătită, tocmai pentru că specialiștii consultanți nu se găsesc pe toate drumurile și cei care sunt solicitați au tarife deosebit de speciale, adică mai pe românește, foarte mari. Se justifică acele tarife pentru că ei nu se ocupă de probleme simple, ci de probleme extrem de complexe, cu mii de chichițe, care necesită aprofundare și mai ales o gândire analitică și foarte multă experiență. La noi, consultanții sunt niște persoane oarecare, care au avut acces la informația despre post și suport în a obține acea poziție de consultant deși studiile, experiența și mai ales rezultatele sale nu-l recomandă în niciun fel pentru a ocupa respectiva poziție, dar în virtutea procesului de caricaturizare, evident, este preferat.

Și în ceea ce privește elaborarea de studii de fezabilitate, chestiunea intră tot în sfera caricaturizării întrucât studiile sunt ca alimentele, adică au perioade de garanție limitate și după scurgerea acelei perioade, este necesar să se elaboreze alte studii de fezabilitate. Se ajunge ca un closet să se construiască doar după ce a avut în spate elaborate și cinci studii de fezabilitate, care au însemnat bani dați pe nimic, căci studiile de fezabilitate trebuie să demonstreze că obiectivul este necesar, este eficient și investiția se recuperează într-un interval care este estimat și care-l motivează pe investitor să treacă la construcție. Că în realitate, obiectivul nu este nici chiar așa de eficient, nici chiar atât de necesar, este o cu totul altă poveste. Doar studiul de fezabilitate a contat, căci cineva a trebui să încaseze bani mulți. Dacă studiul de fezabilitate ar avea în structură și alte componente, nici gândăcelul mov care face să fie amânată construirea unei autostrăzi, nici reluarea studiului de fezabilitate peste 7 ani, nici multe alte chestii nu s0ar mai produce și s-ar trece la implementarea proiectului, astfel ca obiectivul din el să se concretizeze.

(04 ianuarie 2024) 

Secretele îngropate ale managementului de proiecte

Managementul de proiecte la noi a fost exact cum a fost și DOINA ca specie folclorică, s-a transmis din gură în gură și spre deosebire de DOINĂ care s-a cizelat devenind o adevărată bijuterie artistică, managementul de proiecte s-a diluat devenind ceva de nerecunoscut, total opus de ceea ce s-a vrut el să fie, iar secretele lui au fost îngropate atât de bine încât nu vor fi descoperite deloc, exact așa cum se întâmplă cu tezaurul dacilor.

Secretul echipei deși se știe câte ceva despre el, marile adevăruri sunt învăluite în mister.

Secretul cheltuielilor indirecte, deși obiectivul inițial era îndreptarea lor către nivelul zero, s-a trecut la păstrarea moștenirii păguboase din activitățile de dinainte, ca și cum proiectele nici nu ar exista.

Secretul managerului de proiect este pierdut în neant căci el este considerat un salariat oarecare care primește o echipă oarecare și care desfășoară activități ca oricare alt angajat.

Secretul calității este bine îngropat de nimeni nu-i mai dă de rost.

Secretul termenelor este adus în stadiul derizoriu, încât nimeni nu mai crede în el.

Secretul costurilor nu mai este deloc un secret din moment ce toate costurile sunt depășite căci însuși conceptul de proiect este picat în derizoriu.

Toate au devenit secrete doar pentru faptul că noi ne-am dorit să nu ținem seama de ceea ce este managementul de proiect și facem tot ceea ce credem noi că se merită, din moment ce nimeni nu vine să ne învețe pe noi ceva, căci noi ne-am născut deștepți și management de priect facem fiecare din noi când suntem și plutim în lichidul amiotic în stadiul de făt fiind.


(16 decembrie 2023)