Pe rețelele de socializare mai apar din. când în când gânduri ale unor persoane care se revendică parte a comunității #REZIST și care vorbesc asupra modului în care văd ele cam cum arată societatea la care visează. Eu am trăit în comunism și știu că era proprietatea întregului popor, adică ceea ce gândeam cu toții că era proprietatea de stat și proprietatea privată formată din chiloți, ciorapi, pasta de dinți, periuța, pieptenele, prezervativul, săpunul și încă vreo câteva lucruri personale, căci de aceea li se zicea proprietate personală. După un timp, oamenii din comunism aveau dreptul la achiziționarea unei locuințe cu credit de la stat, unde plăteau rate 20 de ani sau 25 de ani sau 30 de ani, așa cum am plătit eu.
Revoluția din 22 Decembrie 1989 a readus în atenție proprietatea privată.
Oamenii și-au recăpătat pământurile, casele furate de comuniști.
Acum oamenii nu mai sunt restricționați la suprafețele de pământ pe care le dețin, la numărul caselor pe care le au în proprietate și la sumele de bani pe care le au în conturi.
Unii oameni sunt bogați, alți oameni sunt săraci, iar cei mai mulți au strictul necesar sau un pic mai mult peste strictul necesar.
În unele materiale care apar pe pe care autorii lor le revendică fiind ale colectivității #REZIST, ceea ce nu am certitudinea că este așa, vorbesc despre o formă de proprietate pe care eu o numesc proprietate de-a valma. Nu este proprietatea cuiva. Nu este proprietate comună. Este proprietatea tuturor și a nimănui. Trebuie văzut cum se ajunge de la proprietatea privată, la forma aceasta de proprietate căreia i-am zis de-a valma.
Să presupunem că niște persoane doresc să trăiască după regulile scrise într-un articol pus pe o rețea de socializare, unde proprietatea este de-a valma. Acele persoane vin cu casa, cu mașina, cu mobila, cu pământul și hotărăsc să le pună de-a valma cu casele, cu mobilele, cu pământurile celorlalți care au hotărât la fel. Apar foarte multe semne de întrebare, căci traiul la comun, presupune condiții egale, adică:
- aceleași camere,
- același mobilier,
- aceleași haine,
- aceeași mâncare,
- acces la aceleaș resurse,
- prestarea de munci comparabile,
- reguli identice pentru toți.
Nu mai pornim de la ideea că oamenii sunt diferiți, ci acceptând să trăiască într-o comunitate omogenă, acele diferențe se estompează și ei trăiesc după reguli acceptate, iar inițiativele au cu totul alte valențe decât în lumea oamenilor diferiți din toate punctele de vedere.
În aceste condiții, ideea de educație, de bibliotecă, de televiziune, de personalitate, de opțiuni se schimbă radical, pentru că nivelul de omogenitate ridicat al membrilor colectivității și forma de proprietate sunt cele care impun schimbări radicale, fără să ducă la simplismul trivial la care multă lume se gândește.
Ar fi interesant să se facă o analiză a chibuțurilor, pentru a vedea ce înseamnă această formă de organizare socială, căci chibuțurile există și sunt viabile. După această analiză, trebuie făcut acel pas teoretic pentru a vedea semnificația unui mod de organizare așa cum pare el în articolele celor care spun că sunt membrii ai colectivității #REZIST. Până în momentul de față nu am găsit lucrări teoretice de amploare, lucrări științifice, ci doar am văzut creionate niște gânduri și nimic mai mult, legate de societatea viitorului într-o viziune modernă, în care proprietatea privată se reduce sever ca importanță și rolul familiei scade și el foarte mult, în contextul în care relațiile dintre persoane sunt cu mult mai diversificate. Aștept lucrarea unui teoretician, exponent al colectivității #REZIST care să lămurească, folosind mijloace științifice, principalele aspecte legate de societatea viitorului, prin prisma principiilor comunității #REZIST.
(01 iulie 2023)
