Transformările cântecului CINE M-AUDE CÂNTÂND.

Prima dată, pe când eram puști am auzit cântecul CINE M-AUDE CÂNTÂND în interpretarea Mariei TĂNASE. Cinstind vorbind, la acea vârstă nu am înțeles prea multe din acest cântec. Am reținut melodia lentă și mai ales versurile cu rime perfecte precum: cântându - gându, amu - anu, apasă - casă. În cântec durerea este cu destinații multiple, fără a se specifica dacă este durere din dragoste sau din greutățile vieții de zi cu zi.

Maria CORNESCU are și ea varianta sa, una mai săltăreață, care se referă la dragostea dată-n împrumut, versurile fiind simple, care se referă la o dragoste neîmplinită, cu sfaturi despre lăcomie, despre sărut și despre uitare.

Stana STEPĂNESCU are adaptarea spre ritmul bănățean, ducând versurile spre dragoste, despre cui se fac destăinuirile și cum se duce vestea, fie că este vecinul, fie că este măicuța. Dar ideea este legată de tristețea legată de dragostea neîmplită.

Pentru marea soprană Hariclea DARCLÉE, o altă mare soprană și aici mă refer la Teodora LUCACIU are o înregistrare a acestui cântec exact ca forma lentă, cea pe care o știam interpretată de Maria TĂNASE, cu unele adaptări ale textului, dar frumusețea versurilor rămâne aceeași, fără a duce conținutul în zona dragostei neîmplinite. Marea surpriză este legată de faptul că înregistrarea este perfectă, iar vocea se aude cum nu mi-am închipuit de bine, dar înregistrarea este făcută în condițiile tehnologiei moderne.

Angela GHEORGHIU a interpretat prelucrarea acestui cântec datorată lui Mihai BREDICEANU. Este o interpretare specială, care arată forța și dramatismul artistei, perfect adaptate contextului.

Ioan BOCȘA ne aduce o variantă săltăreață, pe versurile cunoscute în varianța tărăgănată. Sunt adus câteva modificări, cu rime noi precum: bat - sat, joc - loc, lume - nime - oarecine, mândruțâ - doborâ, spune - lume, dar valoarea mesajului mi se pare mult diminuată.

Titiana MIHALI duce acest cântec spre specificul oșenesc după care se joacă cu pasul mărunt și săltăreț. Sunt făcut adaptări spre a duce contextul spre joc, cu noi semnificații, interesante, dar depărtate de forma inițială culeasă de Maria TĂNASE.

Conchid că există multe variante ale cântecului, cu mici variații ale sensului versurilor, dar referința rămâne interpretarea Mariei TĂNASE.


(01 aprilie 2025)

Cântece de referință ale folclorului românesc (I)

Trebuie să mă laud și eu cu ceva: am identificat mai multe de cântece de referință ale folclorului românesc și am plăcerea să vi le împărtășesc și vouă, pentru a le asculta și a vă bucura nespus de mult. Ordinea este aleatorie.

Cine n-are dor pe vale - Lucreția CIOBANU

Astă noapte te-am visat - Maria TĂNASE

Pe Mureș și pe Târnave - Alexandru GROZUȚĂ

Mai treci și tu neică, dealul - Maria LĂTĂREȚU

Sara când răsare luna - Domnica TROP

Balada puiului de cerb - Maria BURACIU

Balada lui CODIN - Ion DOLĂNESCU
Radu mamii, Radule - Benone SINULESCU

Ană, zorile se varsă - Ioan BOCȘA
M-am suit în dealul Clujului - Ana POP CORONDAN

Leliță Ioană - Ioana RADU

Dragu-mi-i în vârf de munte - Felician FĂRCAȘU

M-a făcut mama oltean - Ion LUICAN

Când eram pe Ialomița - Eugenia FRUNZĂ

Trandafir de la Moldova - Nelu HUȚU

La Murfatlar, la Murfatlar - Aneta STAN

Nu mă bate, Doamne, rău - Ion CRISTOREANU

Mierlița când e bolnavă -  Ileana CONSTANTINESCU

Mărie, Mărie - Tudor GHEORGHE
Se vede de departe că aceste cântece sunt culese de la firul ierbii. Au ceva al lor, care le deosebește de celelalte și le face să fie iubite de oameni pentru melodie, pentru text și pentru mesaj.

(24 ianuarie 2025)

Folclorul se culege, nu se face!

Mi se face și lehamite când aud tot felul de nene și de tanti care se laudă că au scris texte, au scris muzică pentru cântece și le mai și interpretează, cu exemplificări dintre cele mai penibile. Eu spun doar atât: folclorul se culege din sate de la rapsozi, nu se scrie într-o bucătărie, într-un bar sau într-un grajd, în fața unei beri, ci la muncă, la șezătoare, la horă sau la nuntă.
Cântecele create de oamenii anonimi sunt frumoase, au ceva special în ele, iar liniile melodice sunt originale și oricine dacă vrea să le fredoneze, o face cu mare ușurință, căci acele nestemate sunt speciale, existând concordanță între text și linia melodică. Acele cântece făcute la comandă pe bandă rulantă se aseamănă unele cu altele și doar una sau două melodii, din 10.000 au un ceva special, restul sunt de umplutură, au rime facile, au teme enervante, iar rima banii - dușmanii, arată primitivismul, lipsa de cultură a celor care apar și vor să ne impresioneze cu producțiile lor de proată calitate.


(24 ianuarie 2025)

Mahalia JACKSON cea mai specială voce a Americii

Trouble of the World
O Holy Night
Summertime
Take My Hand
Precious Lord Take My Hand
Amazing Grace
How I got over
In The Garden
I Found the Answer
I'm On My Way
Oh Happy Day
 Walk In Jerusalem
In the Upper Room
It is no secret 
Just Over The Hill 
Cuvintele sunt de prisos pentru a descrie vocea acestei mari cântărețe. Muzica ei trebuie ascultată. La noi doar Maria TĂNASE avea o asemenea profunzime a interpretării.

(23 ianuarie 2025)

5.000 cântăreți de folclor: Marius MĂGUREANU

Marius MĂGUREANU este un cântăreț cu voce frumoasă, clară, cu tehnică vocală excelentă și cu rostirea cuvintelor corectă. El are un repertoriu interesant. 
Marius MĂGUREANU mi-ar fi plăcut să cânte și cântece pentru care există etalon pentru a avea posibilitatea de a face comparație.
Aseară fusei la moară
Ca să mi cunoști inima
Ia ieși lele pân la poartă
Mi s-au pus anii de-odată
Te-am iubit, nu-mi pare rău
La Marius MĂGUREANU apar rime de tipul abab ca în cântecul  Te-am iubit, nu-mi pare rău, aspect nespecific folclorului de la firul ierbii.
Nu pot spune nimănui,
Ce este-n inima mea,
Și cu-așa mare iubire
N-o să mă pot lăuda,
Nimeni n-o să înțeleagă
Ce s-a întâmplat cu noi,
Cât mi-ai fost mie de dragă,
Nu te-ai uitat înapoi.
Cred că există și alte teme în folclor decât cele legate de muieri singure, mă refer la teme ceva mai profunde, care de regulă nu apar în cântecele făcute la comandă, cântece care nu prea au metafore. Rimele în versurile abab sunt interesante până la un punct, dar se vede că talentul e una și geniul altceva la creatorul de folclor care în cazul lui Marius MĂGUREANU nu mai este anonim. Refrenul unui cântec:

Bunătatea nu se-nvață

Cu bunătatea te naști,

Fără ea vei fi în viață

Singur și-n ziua de Paști.

este interesant și moralizator.

(12 aprilie 2024)

Cântecul LUME, LUME și interpreții săi

Floarea CALOTĂ
Tamara CHIȚANIUC

Viorica de la CLEJANI
 Ion CREȚU

Ion GHIȚULESCU
Gică PETRESCU
Romica PUCEANU
Maria TĂNASE

Ionel TUDORACHE


(27 februarie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Măriuca MATACHE

Știam de Măriuca MATACHE de la radio. Am avut ocazia s-o ascult la o nuntă la mine în mahalaua Piteștilor. Cânta cântece de petrecere care erau în epocă. Am recunoscut-o după voce. Am discutat cu ea un pic și am rugat-o pe mama să-i dea un costum național. S-a îmbrăcat în costumul național dat de mama și am ruf=gat-o să cânte cântecele adevărate pe care ea le știe. A schimbat repertoriul. A cântat folclor adevărat și lumea a aplaudat-o, căci oamenilor dacă le dai apă, beau apă, dacă le dai șampanie, beau șampanie și dacă le dai bere, beau bere. Așa și cu muzica. Omul ascultă ce i se propune și se adaptează, căci la nuntă vine să se distreze, nu să plângă sau să-și dea cu pumnii-n cap.
Ajungă mandro, ajungă

Când eram la Câmpulung
Intru-n luncă, tai nuiele 

Măi Fănică de pe văi
Stând pe malul Jiului
Teiule, frunză rotată

Unele titluri nu au încă forma digitalizată și nu se află postate pe Youtube, dar sunt sigur că în viitorul apropiat problema se va rezolva. Deși repertoriul Măriucăi MATACHE era cu mult mai vast, condițiile de atunci de a face înregistrări erau extrem de selective și de aceea nu se află multe cântece cu vocea ei, care să fi înfruntat timpul.








(12 februarie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Gheorghe TURDA

Gheorghe TURDA este un bărbat falnic din Țara Oașului, cântăreț de muzică populară românească, cu o voce puternică, studiată, cântăreț care are un repertoriu al lui, bine definit și cu cântece despre care spunem exact căci sunt ale lui Gheorghe TURDA. El face parte din galeria marilor cântăreți bărbați ai Ardealului, ale căror cântece au ceva al lor care-i face să fie iubiți de ascultătorii de folclor autentic. Din repertoriul lui Gheorghe TURDA am selectat câteva hituri.

Așa beau oamenii buni

Așa zic mândrele mele

Bună sara dragii mei

Ce rău am făcut la lume

Ce te uiți la gacii mei

Cine-o zis întâi doina

Coborâi din deal în vale

Cui nu-i place dragostea

Danțul colacilor

De-ar fi mândra-n deal la cruce

Decât noră-n casa voastră

De strigat

Dragă mi-e crâșma-n pădure

Dragu mi-i la veselie

Dragu mi-i unde-am zinit

După pui de moroșan

Eu mă duc mândră-n cătane

Hai, Mîndră, Să Trecem Dealul

Jocul miresei din Oaș

La crâșmulița din vale

Moșule, barbă căruntă

Nu mă bate, Doamne, rău

Pe Mureș și pe Târnavă

Puiculița mea muiere

Săracă, inima me

Supărare, supărare

Știu că nu mi-am dat clopul

Tătă lumea are un dor

Tropotita din Săpânţa

Vai, ce ploaie vine de la Cluj

Zori de ziuă se revarsă

Trebuie urmărit graiul, textele și mai ales sensibilitatea cu care Gheorghe TURDA face din fiecare cântec pe care-l interpretează, o adevărată bijuterie marca Gheorghe TURDA, diferită de alte interpretări, considerate cândva ca fiind de referință în altă interpretare.

(12 februarie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Ștefania RAREȘ

Pe Ștefania RAREȘ am văzut-o la mai multe spectacole ori la Sala Polivalentă, ori la Sala Palatului, dar am văzut-o și la o nuntă a unei colege a soției. De fiecare dată am apreciat costumele ei naționale, care aveau acea sobrietate specifică zonei din care provine cântăreața. Ștefania RAREȘ este un personaj. Ștefania RAREȘ este o prezență. Ștefania RAREȘ este o mare voce. 

Am fost pasăre de munte

Așa-s fetele-n Moldova

Bată-l norocul sa-l bată

Bădișor câmpulungean

Ca Mitruță om mai rar

Car frumos cu patru boi

Cântă-mi lăutare

Cât de bun îmi e bărbatul

Câte zile-n săptămâna

Codrule mândru fecior

Geampara

Hai la horă, bade

Hora cea cu strigătură

Hora rădășenilor

Huțulca

Jurăminte, jurăminte

La casa din drumul mare

Lelea cu catrință

Mamă, șapte fete ai

Mă Ioane, Ionaș

Măi Badiță, măi Gheorghiță

Măi bărbate, nu mă bate

Măicuță, când m-ai făcut

Mărita-m-aș toamna asta      cânte din folclorul bolșevic

Mărioara de la munte

Mână bade boii bine

Norocel de toți știut

Nunta asta-i cu noroc

Pe lângă boi, pocnind din bici 

Savetuţa

Spune Gheorghe ce-i cu tine
 Toată lumea are-un dor

Trandafir crenguță verde
Urc la deal și dealu' crește
Vinișor de poamă rară

Zi-i cobzar

Cântăreața Ștefania RAREȘ are un repertoriu vast, ea fiind preocupată să iasă pe scenă cu piese noi, alese cu grijă, care se potrivesc vocii sale. De fiecare dată costumele sale sunt speciale, fără să se depărteze de specificul zonei de unde vine. Ștefania RAREȘ este cântăreața peste care vremurile nici n-au trecut. A rămas aceeași pe care am știut-o dintotdeauna.

(11 februarie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Ana POP CORONDAN.

Cine zice Ana POP CORONDAN, zice cântecul M-am suit în dealul Clujului, să fie clar! În copilăria mea, când am ascultat la radio vocea lui Ana POP CORONDAN, acest cântec îl ascultam cu o plăcere nemaipomenită, chiar dacă acest cântec are ceva din folclorul nou, cu tractoriști și stația de mașini.

Bade cu ochii de mure

Bade-al meu de astă vară

Badea cu căciulă sură

Bădiță cu păr tăiat

Când era badea-n cindrel

Colo-n vale

Dragostea din ce-i făcută

Frunză verde de rogoz

Iedera

Măi bădiță de sub codru

Măi bădiță, măi firuț

Măi bădiță, gură dulce

Mânios badea-i de aseară

Neghiniță neagră

Niciodată-așa dor mult

Nu știu bade ce-i cu mine

S-o dus badea și so-n-tors

Zis-a mama către mine

Se vede de la distanță că Ana POP CORONDAN este o voce cu totul specială. Ana POP CORONDAN este o voce puternică. Am văzut la televizor o emisiune în care era omagiată activitatea artistei și ea era undeva în public, iar pe scenă se cântau cântecele sale. Era un moment special, mai ales că Ana POP CORONDAN era la o vârstă înaintată.



(11 februarie 2024.

5.000 cântăreți de folclor: Ana PACATIUȘ.

 

Când eram copil am ascultat vocea Anei PACATIUȘ interpretând mai ales cântecul Ana mea, draga mea sau cântecul Bună seara, dragii mei sau cântecul Mândruliță, mândră almăjană. Ana PACATIUȘ este vocea Banatului și mie mi-au plăcut ritmurile acelor locuri.
Amară-i frunza de nuc

Ana mea, draga mea

Aseară şi-alaltă seară

Bade cu cocia goală

Bade, mândru ca o floare

Bade cu cocia goală

Bate vremea la fereastră

Bădișor, de când te-ai dus

Bună seara, dragii mei

Cânt cu suflet pentru suflet

Cine n-o iubit

Dorul badei mă topește

Lasă-ți, bade, mândrele!

La izvor, la izvorele

La izvorul de la moară

La Sălaș, la drumul mare

La toți dragostea li-i da

Mă întorc în satul meu

Mândruliță, mândră almăjană

Pe munte la Semenic

Peste Caraș-Severin

Peste sate bănățene

Stau să mor, așa mi-i dor

Toată vara

Vara asta ce-o trecut

La Ana PACATIUȘ mi-a plăcut grija cu care a ales cântecele. Ea avea o voce clară ca un cristal și o dicție perfectă, folosind graiul specific bănățean. La unele cântece apare explicit că sunt compuse de ea, dar sunt cântece îngrijite, fără obsesia productivității la marfa de serie care-i bântuie pe cântăreții din ziua de azi.

(11 februarie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Maria BUZĂ.

Pe actrița Maria BUZĂ am auzit-o cântând prin emisiunile diferitelor canale de televiziune de divertisment și trebuie să spun că chiar mi-a plăcut vocea ei. Ea, am zis este actriță și e cam târziu să asculte sfaturile mele. Mi-ar fi fost convenabil dacă Maria BUZĂ ar fi avut un repertoriu al ei cu cântece fie cules de ea, fie preluate din fonoteca de la Institutul de Etnografie și Folclor. Ea cântă mult cu taraful lui George PĂTRAȘCU. Am extras doar câteva cântece din repertoriul său pentru a se vedea că Maria BUZĂ are o voce foarte bună și calități de interpretă de folclor autentic.

Am băiatul frumos rău

Aș munci la plug si coasă

C-o haină veche si ruptă

De la primărie-n sus

Jale-i cu inima mea

Lasă-mă bărbate
Sub balcon eu ți-am cântat o serenadă

Maria BUZĂ este o prezență și glasul ei are o anumită expresivitate care este amplificată de calitățile ei de actriță.

(11 februarie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Gheorghița NICOLAE

Mă grăbesc să scriu despre Gheorghița NICOLAE doar pentru faptul că am văzut emisiunea Tezaur folcloric de azi 11 februarie 2024 cu selecțiuni din festivalul Strugurele de aur, ediția 2023, unde Gheorghița NICOLAE s-a produs, îngrozindu-mă căci Gheorghița NICOLAE nu mai era sfătoasa și convemționala cu limbajul ei de lemn, ci era Gheorghița NICOLAE cântăreața de folclor, sau ceva pe alături cum își închipuia ea. De această dată Gheorghița NICOLAE a dovedit ori că nu are voce, ori că vocea a lăsat-o. Oricum, a cântat oribil cele două cântece, atât de rău a cântat că și cusăturile de pe ie au fugit și au lăsat-o de izbeliște. Ce rău este să nu-și dea omul seama că nu are ceea ce trebuie ca să se pună la masa cu bucate, moț în frunte...

Gheorghița NICOLAE m-a convins să caut fonduri să închiriez National Arena și să-l aduc pe Justin TIMBERLAKE, să cânte în deschiderea concertului meu, deși am 76 de ani, nu am repertoriu și nici voce nu am, dar nu mai contează, din moment ce am văzut ceea ce am văzut azi la emisiunea Tezaur Folcloric de pe TVR1. Mă rog la Dumnezeu ca la noapte să nu am coșmaruri, dacă-i mai aud vocea lui Gheorghița NICOLAE, care la o adică ar fi avut șansa de a face playback, ca ma filmul Mama mia 2.

(11 februarie 2024)  

5.000 cântăreți de folclor: Ileana SĂRĂROIU

Am avut cândva ocazia să merg la Cimitirul Sfânta Vineri din București și plimbându-mă pe alei, am văzut o cruce de marmură albă cu numele  de Ileana SĂRĂROIU și sub numele ei scria cuvântul Artistă. Într-adevăr, Ileana SĂRĂROIU a fost artistă autentică. Ea are cântece care poartă marca Ileana SĂRĂROIU și pe care oricine le-ar interpreta, va fi comparat cu etalonul Ileana SĂRĂROIU și vor trece multe zeci de ani până când se va spune că a fost adăugat un ceva special cântecelor ei, pentru a fi depășit acest prag aproape imposibil de trecut de soliști, oricât de buni ar fi ei. Am extras din repertoriul lui Ileana SĂRĂROIU câteva cântece.

Cântă cucul jos în luncă
Cine-a pus cârciuma-n drum

Cine trece peste râu

Dar-ar naiba-n tine dragoste

De ce oare, eu te-am cunoscut?

De unde vii, măi Marine?

Doi voinici din Valea Mare

Inimă, de dor nu știi

Mă gândesc, neică, de mult

Nu știu, neică, ce-am făcut

Omul de ce-mbătrânește

Păsărică mută-ți cuibul

S-a dus vremea de demult

Te-ai jurat neicuță-n drum

Ți-o părea, puiule, bine

Unde e Târgoviștea?

Zori de ziuă se revarsă

Îmi aduc aminte că atunci când a fost înmormântată Ileana SĂRĂROIU s-a blocat Bucureștiul, căci ea era o cântăreață foarte îndrăgită de public. Eu am văzut-o la un spectacol la Sala Polivalentă și mi-a plăcut că a dat dovadă de profesionalism. Ea a cântat cântece din folclor autentic, fără miorlăelile specifice părăsirii in cuplurile în vogă ale timpului, în care apărea muierea părăsită și se tânguia, ca mai apoi să apară bărbatul îndurerat și înșelat în dragoste. Ileana SĂRĂROIU era cu adevărat artistă pe scenă.

(11 februarie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Gheorghe ROȘOGA

Rar mi s-a întâmplat să identific un cântăreț doar printr-un cântec. Este cazul cântărețului Gheorghe ROȘOGA, pe care l-am ascultat cântând cântecul Gheorghe, Gheorghe și de atunci, ori de câte ori apare  Gheorghe ROȘOGA la televizor, aștept să cânte acest cântec. Este capodopera lui, ca mesaj, ca melodie, ca dramatism, iar interpretarea dată de artist este genială. L-am auzit pe Gheorghe ROȘOGA cântând acest cântec de mai multe ori și de fiecare dată m-a făcut să-mi placă și mai mult cântecul.

(11 februarie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Ioana RADU

Mă mândresc cu faptul că am fost contemporan cu Ioana RADU. Când eram copil, mergeam la spectacole unde ea cânta căci în acele vremuri artiștii cutreierau  țara. Îmi amintesc că la un moment dat a oprit în dreptul porții noastre o mașină să-l preia pe dirijorul de la Doina Argeșului, Alexandru BUSUIOC, care stătea la câteva case de noi, peste drum. În acea mașină erau mai multe artiste, printre care și Ioana RADU. M-a impresionat cum Ioana RADU s-a adresat uneia dintre artiste cu dumneata, deși Ioana RADU era cine era, iar celelalte erau artiste la început de drum sau artiste de-ale locului de la noi. Ioana RADU a avut un repertoriu fabulos și aici îl exemplific cu câteva dintre cântece, discografia lui Ioana RADU fiind mult mai bogată.
Am o mândră mititică

Anicuța neichii, dragă

Aș vrea iar anii tinereții

Bate vântul vinerea

Bulgăraș de gheață rece

Bună seara, mândră bună

Car frumos cu patru boi

Cine-a pus cârciuma-n drum

Cine mi te-a scos în cale

Ciobănaș cu trei sute de oi

De-aș trăi ca bradu-n munte

Dealu-i deal și valea-i vale

De la moară pân-la gară

De la Primărie-n sus 

Dă Doamne și omului

Di, di, di, murgule, di

Era iarnă și ningea

Geaba-i lună, geaba-i stele

Gheorghe, Gheorghe

 La puțul cu cinci izvoare

I-auzi valea cum mai sună

Inimă cu venin mult

Inimă de ce nu vrei să-mbătrânești?

La fereastra cu zorele

La umbra nucului bătrân

Lasă-mă să pătimesc. a se asculta Hora păcii interpretată de Maria LĂTĂREȚU

Leliță Ioană

Mai vino seara pe la noi

M-aș duce și eu la nuntă

Mi s-a rupt căruța-n drum

N-am să trăiesc cât pământul

Pelin beau, pelin mănânc

Piatră, piatră

Ridică mîndro perdeaua

Și-n chioșc fanfara cântă

Toată lumea-mi zice lotru

Tudorițo, nene

Ioana RADU a interpretat multe romanțe. Ea este numită și regina romanțelor. Pentru romanțele interpretate a primit titlul de artistă a poporului din RPR. Pe Youtube se află câteva clipuri cu Ioana RADU interpretând cântece vesele și romanțe în programele de Revelion din vremurile de demult.

Vocea Ioanei RADU este inconfundabilă. Dicția Ioanei RADU este perfectă. Cântecele Ioanei RADU sunt hituri și este greu să fie interpretate de altcineva fără să se zică instinctiv, că Ioana RADU le cânta altfel, ea fiind referința.


(10 februarie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Traian UILECAN

Cântecele lui Traian UILECAN mi-au marcat copilăria, căci erau cântece lente și multe erau romanțe, iar mie roman țele nu prea mi-au plăcut, căc i eram un puști de sun 14 ani. Am apreciat vocea sa de tenor. Mult mai târziu am aflat că Traian UILECAN era tenor la operă.
Câți ani aveai, câți ani aveam...
Crești, pădure, și te-ndeasă
Grea-i viaţa haiducului
Măria neichii, Mărie
Mă suii în dealu' Cernii
Mândro, tu...
Mult mă-ntreabă inima
'Naltă-i mândra şi subţire
Pe lângă plopii fără soţ
Pe umeri pletele-i curg râu
Ştii tu, mândro...?
Smaranda

Se vede că Traian UILECAN stăpânește noțiunile fundamentale ale folcloruluio, căci doinele și cântecele tărăgănate interpretate de el arată acest lucru și de aceea ele trec peste timp de parcă ar fi fost înregistrare ieri.

(10 februarie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Constantin ENCEANU

Despre cântărețul Constantin ENCEANU ar fi trebui să scriu ceva în legătură cu:
- Revelionul în care l-am văzut evoluând și mi-a plăcut,
- cântecele pe care le cântă.
Nu voi scrie, pentru că artistul Constantin ENCEANU s-a implicat într-o serie de atacuri la adresa lui Gheorghe TURDA și la adresa managerului de la ansamblu unde el este angajat. Eram interesat să văd pe Youtube cliprui cu Constantin ENCEANU cântând. Numai că atunci când am dat căutare indicând numele Constantin ENCEANU, au apărut ca prime elemente scandalurile în care acesta era implșicat. Eu nu-mi pierd timpul cu așa ceva, drept care, când se vor atenua lucrurile și când voi da o căutare după cuvintele cheie Constantin ENCEANU vor apare cântecele lui, atunci voi reveni cu completări.

(10 februarie 2024) 

5.000 cântăreți de folclor: Sofia VICOVEANCA

Am avut cuvinte de laudă la adresa cântăreței din Țara de Sus, Sofia VICOVEANCA, dar filmulețul de pe Youtube în care s-a comportat mizerabil față de niște tineri care încinseseră o sârbă în timp ce ea cânta, m-a făcut să spun despre Sofia VICOVEANCA că nici nu mai contează pentru mine. Sunt subiectiv, dar la mine un om care dă cu bâta în baltă, a dat cu bâta în baltă și balta are pește, nu rămâne ideea de a insista pe o așa-zisă a doua șansă. Îmi pare rău pentru Sofia VICOVEANCA, dar îmi aduc aminte că imediat după ce Convenția Democratică a venit la putere, a zis ea niște chestii care nu mi-au plăcut. Le-am trecut cu vederea, dar incidentul cu tinerii care dansau în timp ce ea cânta a definit pentru totdeauna caracterul răutăcios al acestei femei, pe a cărui chip se citește răutatea. 

Probabil când mi-o trece, voi reveni asupra acestor considerente, dar un artist este plătit să cânte sau să dezvolte un act artistic, nu să se răfuiască cu spectatorii. El are datoria sacră să presteze actul artistic, nu să se manifeste ca individ oarecare, căci de aceea este artist. De aceea nu-i înțeleg pe actorii care întrerup spectacolul dacă sună telefonul. Sunt actori mici. Un actor mare are capacitatea de a depăși momentul. Nici artistul care se supără pe spectatorul care a întârziat și îl apostrofează sau întrerupe spectacolul. MARX a zis ceva despre ciclul Marfă-Bani-Marfă și artiștii ar trebui să citească opera lui MARX care se referă nu la comunism, ci la capitalism. Sofia VICOVEANCA nu l-a citit pe MARX deși a trăit în comunism bine-mersi și ceva-ceva trebuia să știe.

(10 februarie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Tita BĂRBULESCU.

Și pe Tita BĂRBULESCU am văzut-o în spectacolele date de orchestra Doina Argeșului la Căminul cultural 23 August din Găvana - Pitești.
A venit Argeșul mare

Am rămas orfan de mic

Am venit din cătănie

Beau și-am să mai beau

Ce mi-e mie drag pe lume

Când eram la mama fată

Câte stele sunt pe cer

Cine ne-o fi despărţit

Dac-ar creşte-n iarbă dorul

De-ai fi neichii drăguliță

De la moară pân-la gară

Dorul de Topoloveni

Fir-ai tu să fii de dor

Gheorghiță din Brăniștari

Ieftinește Doamne băutura

Intru-n luncă, tai nuiele

Ionico din Pitești

La viața mea

Lele, lelişoara mea 

Măi, neicuță, Constantine

Măi neicuță, din Muscel

Mult îmi place mie crângul

Ocolii pădurea toată

Of și-o mură neagră

Oltule, cu apă iute

Pe mine Rada mă cheamă

Pe sub fagi cu vârfuri sure

Trei lalele din Piteşti

Țuiculiță de Pitești

Vino puiule în vale

Mie mi-a plăcut în mod special câtecul De-ai fi neichii drăguliță și-i știu versurile, iar când conduc mașina, îl fredonez cu mare plăcere. În vremurile bolșevice, cântecul nu era cântat că se referea la Lenuța și la cabinetul doi, era mare alergie la astfel de cântece. Cântecele pentru care nu am dat linkuri se află pe un album de la adresa și ele sunt referite cu titlul, cu minutul și secunda.

(10 februarie 2024)