Aproape tot din ceea ce fac eu pe calculator, poate face IA

Am definit un șablon pentru a descrie un autor de literatură de informatică. Inteligența Artificială - IA, dacă preia șablonul și vreo câteva exemple făcute de mine, va reuși fără nicio dificultate să  scrie prezentările de autori de literatură pe care îi indic într-o listă.

Partea proastă este legată de faptul că nu există conținut digital suficient de mult pentru ca motoarele de căutare folosite de aplicațiiole de IA să găsească informațiile incluse de mine în șablonul pe care l-am definit.

Ca să dau un exemplu, în șablon am textul:

În intervalul XXXX - YYYY, Gigel a fost elev la Școala generală ZZZ din localitatea ȚȚȚȚ

În intervalul WWWW - UUUU, Gigel a fost elev la Liceul MMM din localitatea VVVV.

În intervalul RRRR - PPPP, Gigel a fost student la Facultatea NNN de la Universitatea LLLLL.

În intervalul AAAA - BBBB, Gigel a fost sasitstent universitar în Catedra CCCC. 

În intervalul BBBB - DDDD, Gigel a fost lector universitar în Catedra CCCC. 

În intervalul DDDD - EEEE, Gigel a fost conferențiar universitar în Catedra CCCC. 

Din anul EEEE, Gigel este profesor universitar.

Analizând CV-urile unor distinși profesori, IA nu are de unde extrage multe dintre informațiile cerute de șablon, pentru că în online, CV-urile nu au informații, căci toți și-au trecut anul din care sunt profesori universitari.

Dacă eu în șablonul meu vteau să trec lista de cărți publicate de Gigel indicând:

- lista de coautori

- tit lul lucrării,

- editura,

- orașul editurii,

- anul publicării,

- numărul de pagini,

- ISBN,

voi avea surpriza că multe dintre aceste elemente nu sunt disponibile din moment ce nimeni nu respectă o metodă anume de scriere a bibliografiei.

Dacă în șablonul meu am scris:

Am ână lucrarea referită prin:

nume autor - titlu lucrare, editură, oraș, număr de pagini, ISBN și am fraze de descriere a bibliografiei cu număr titluri, perioada în care lucrările au fost publicate, nu mărul de apariții în lucrări a lui Gigel,  voi avea surpriza că 99% din cărți nu sunt disponibile la liber în format electronic, deci analiza bibliografiei nu se face, cum nici restul analizei capitolelor nu se face de către IA, din lipsă de conținut digital.

În titlu, am scris că IA face aproape tot, mă refer la:

- corecție primară a textului scris de mine,

- înlocuirea diacriticelor cu coduri ASCII.

Ar mai fi și chestii de lucru pe portal, dar încă am rezerve să las pe altcineva pe care nu-l cunosc și aici mă refer la un mediu cu IA să pucreze pe portalul meu. Să mai treacă timp și să am încredere ce și cum, apoi mai vedem.

(26 septembrie 2026)

Iteligența Artificială este la cheremul digitalizării noastre deficitare

 Am cerut detalii referitoare la o carte.

Am primit răspunsul:

Lucrarea „Mecanizarea evidenței contabile”, scrisă de Arpad Balint, împreună cu M. Blidea și V. Korsakovski, a fost publicată în anul 1964 la Editura Didactică și Pedagogică din București. Cartea are 196 de pagini și include figuri explicative, fiind destinată studiului metodelor mecanizate de prelucrare a datelor contabile în perioada respectivă. [1, 2]

Dorești să afli mai multe detalii despre:

• Conținutul sau capitolele acestei lucrări?
• Contextul istoric al mecanizării contabilității în România anilor '60?
• Alte lucrări sau autori din acest domeniu?

Am scris:

în ASE V. KORSAKOSKI este recunoscută sub numele Vera CORSACOVSCAIA

Am primit răspunsul:

Vă mulțumesc pentru această clarificare importantă! Aveți perfectă dreptate, este vorba despre o adaptare sau transliterare de nume frecvent întâlnită în mediul academic românesc din acea perioadă.

Profesoara Vera Corsacovscaia este o figură recunoscută în istoria Academiei de Studii Economice din București (ASE) pentru contribuțiile sale timpurii în domeniul evidenței contabile și al mecanizării. Pe coperțile cărților publicate în perioada comunistă, numele ei a fost adesea trecut sub forma rusificată sau oficializată grafic ca V. Korsakovski.

Această corecție aduce multă claritate asupra identității coautorului lucrării din 1964.

Doriți să explorăm alte titluri publicate de Vera Corsacovscaia (sau sub numele de V. Korsakovski) în cadrul catedrei de contabilitate de la ASE?

Încă o dată se dovedește că fără conținut digital corect și complet, Inteligența Artificială oferă răspunsuri ce corespund acestui conținut digital deficitar.

(31 august 2026)

Surogatele inteligenței artificiale

Vedem pe rețele de socializare cum tipi și tipe fără:
- talent,
- cultură,
- imaginație,
- creier,
preiau povestioare simpliste, siropoase, predictibile, folosesc inteligența artificială și texte mediocre, crează clipuri după rețete răsuflate, pentru a obține audiență și pentru a câștiga bani, cu efort minim. Ei fragmentează clipul și spun că cine este interesat găsește continuarea în primul comentariu. Continuarea este penibilă, stupidă, primitivă, predictibilă, fără valoare. Aici, inteligența artificială derulează o activitate de rutină, căci i se furnizează imagini de start ale personajelor, un text și se mai oferă ceva detalii legate de decor, de ritm și de durată. Deja astfel de subproduse de serie plictisesc, enervează și nu-și ating obiectivul pentru care au fost generate.

(31 iulie 2026)

La întrebarea mea: Traducerea unei poezii este act de creație artistică?

La întrebarea mea: Traducerea unei poezii este act de creație artistică? Inteligența Artificială a dat următorul răspuns:
De ce este considerată o creație artistică?

Recrearea formei și a ritmului: Poezia se bazează pe muzicalitate, rimă, măsură și cadență. Traducătorul nu mută doar cuvinte dintr-o limbă în alta, ci reconstruiește întregul echilibru sonor al textului. 

Transmiterea emoției și a subtextului: Sensul literal (din dicționar) nu este de ajuns. Traducătorul trebuie să redea atmosfera, nuanțele culturale și starea de spirit a originalului. 

Amprenta personală: Două traduceri ale aceleiași poezii vor suna mereu diferit. Fiecare traducător își pune propria amprentă creativă asupra modului în care înțelege și simte textul. 

La întrebarea mea: Inteligența artificială face diferența între o poezie și o proză? am primit următorul răspuns:

Da, inteligența artificială poate distinge cu ușurință între o poezie și un text în proză, analizând structura vizuală, ritmul și tiparul lingvistic al fiecăruia.

La întrebarea mea: Inteligența artificială are capacitatea de a crea?

Inteligența artificială a dat răspunsul:

Da, inteligența artificială are capacitatea de a genera conținut original, precum texte, imagini, muzică sau cod, însă acest proces se bazează pe recunoașterea și recombinarea tiparelor statistice din seturile mari de date, nu pe o creativitate conștientă sau emoțională

La rugămintea mea de a traduce în limba franceză prima strofă din poemul Luceafărul, am primit răspunsul:

Il était une fois, comme dans les contes,
Il était une fois comme jamais,
D'une haute lignée impériale,
Une jeune fille bien trop belle.

La întrebarea mea: este o traducre a ta sau este preluată? Am primit răspunsul:

Prima strofă în limba română pe care ți-am oferit-o este textul original, exact așa cum a fost scris de Mihai Eminescu și publicat în 1883. Nu este o traducere.

Pentru că există în online traduceri ale lui Corneliu POPESCU, inteligența artificială oferă detalii semnificative punând în paralel poezii originale și traduceri ale acestui traducător.

Rezultă clar că digitalizarea dă calitate răspunsurilor inteligenței artificiale.


(31 iulie 2026)
 

Erorile Inteligenței Artificiale în spațiul mioritic

Am solicitat delalii Inteligenței Artificiale despre Ursul românesc și am primit, mai puțin ceea ce mă interesa pe mine și anume ceva despre poezia lui Mihai BENIUC cu acest titlu. Eraoareaq din răspujs se datorează faptului că nu este digitalizată opera poetului BENIUC. Detaliile legate de În valea Cucului, m-au dus către o baltă de pește și nu către piesa lui Mihai BENIUC, jucată la Teatrul Național, când poetul era pe cai mari.

Am spus și mă repet: vrem ca Inteligența Artificială să ne ajute să rezolvăm problemele noastre românești? Procesul de digitalizare trebuie accelerat, căci fără conținut digital românesc, vomprimi soluții la problemele românești bazate pe conținut digital de aiurea.


(30  iulie 2026)

Comerțul electronic ambulant

Pe rețelele de socializare apar tot felul de reclame mincinoase pentru produse oarecare, produse care sunt prezentate ca fiind de excepție, dar care în realitate sunt de calitate îndoielnică. Se prezintă tot felul de tuburi cu tot felul de soluții care cu ajutorul unor filmulețe, se demonstrează caracterul lor miraculos, dar care în realitate nu fac nimic. Ca orice reclamă mincinoasă, se prelucrează aspectul produsului, încât acesta devine perfect. În opinia mea, un produs bun, de calitate excelentă și cu un preț atractiv, se vinde singur, nu are nevoie de nicio reclamă și cu atât mai puțin de reclama făcută pe rețele de socializare de către X sau de către Y, mergându-se pe principiul că cel înșelat trebuie, vorba proverbului, prinde obul, scoate-i ochii, să alerge ca musca fără cap să-l găsească pe cel care l-a înșelat.
Comerțul electronic ambulant, este o nouă formă de înșelătorie, la scară foarte mare, căci rețelele de socializare au milioane și milioane, chiar miliarde de accesări și se merge pe ideea că dintr-o sută de milioane de fraieri se vor găsi câteva zeci de mii care să pună botul, exact cât escrocheria să prospere. Nu merg mai departe și să spun că cei care au un pic de creier și sunt escroci notorii, dacă pun la lucru inteligența artificială - AI, scot rezultate de prezentare și mai spectaculoase, iar numărul celor înșelați va crește exponențial într-un timp extrem de scurt, căci oamenii au și plăcerea de a se lăsa păcăliți.


(03 octombrie 2024)

Inteligența artificială este moartă fără conținut digital!

Nouă ne place să vorbim despre orice. Dacă auzim în stația de tramvai despre conexiunea inversă, devenim instantaneu doctori în conexiune inversă. Dacă auzim la coadă la spanac despre inteligența artificială, instantaneu, devenim maeștri în inteligență artificială. Numai că, oricât de mult am vorbi noi despre inteligența artificială, dacă nu avem conținut digital făcut de noi românii, despre istoria noastră, despre literatura noastră, despre noi, indiferent cât de performante sunt instrumentele de inteligență artificială, ele nu au cum să ne ajute în rezolvarea problemelor noastre, căci le lipsește materia primă. Dacă nu am conținut digital despre filmul O scrisoare pierdută în regia lui Sică ALEXANDRESCU și solicit aplicației CHATGPT să-mi dea niște detalii, mi le va da, dar despre filmul de televiziune în regia lui Liviu CIULEI, pentru că despre acest fim, există conținut digital. Dacă  aș dori să știu de câte ori apare conjuncția și în poemul Luceafărul de Mihail EMINESCU, voi obține cu CHATGPT un rezultat corect pentru că poemul se găsește în format digital.
Morala: trebuie accelerat procesul de digitalizare pentru a fi creat conținutul digital pentru cât mai multe domenii, inteligența artificială hrănindu-se cu acest conținut digital autohton pentru a ne rezolva problemele noastre specifice.

(28 septembrie 2024)

Omul nou și cipurile

Ne-am obișnuit cu ideea de a se monta în creierul omului cipuri care să emită impulsuri de corecție a unor minusuri și care în final se concretizează prin normalizarea comportamentului persoanelor afectate de o serie de maladii. În ultiumul timp se vorbește de implantarea în creierul uman de cipuri care să realizeze comandarea creierului pentru a declanșa anumite acțiuni, deci pentru a controla, nu pentru a corecta, acțiunile omului, ceea ce este o mare diferență. Corectarea este autonomă, controlul presupune un centru de comandă, cu urmărirea de obiective foarte bine definite.

Nu știu cât de aproape este acel moment în care implantarea de cipuri în creierele oamenilor ce formează colectivități, va avea ca efect:

- omogenizarea comportamentului membrilor colectivității,

- realizarea de oameni de un tip comportamental de laborator,

- atingerea de obiective la comandă,

- atragerea de subiecți care acceptă voluntar experimentul,

- tendința de generalizare a aplicării rezultatelor,

- gestionarea efectelor în sensul dorit de inițiatori.

Este adevărat că toată lumea dorește scurtarea duratei de creare a omului nou în sensul dorit de neo-marxiști, minimizarea costului procesului de atingere a obiectivului și obținerea de garanții că acest om nou va acționa exact așa cum se dorește și nu altfel, scăpând de sub control acțiunile lui. În momentul de față Știința Calculatoarelor - CS și Inteligența Artificială - AI au făcut progrese remarcabile, dar nu s-a ajuns acolo încât un centru de comandă uman să realizeze controlul prin cipuri a comportamentului membrilor unei colectivități, astfel încât aceștia să acționeze strict și necondiționat spre a realiza un obiectiv, folosind programarea indivizilor la nivel neuro-cibernetic.

Deci să fim liniștiți, chiar dacă Elon MUSK amintește uneori că s-au înregistrat progrese în ceea ce privește realizarea acelui cip care să fie montat în creierului uman, pentru nu știu ce obiectiv. Știința nu a ajuns acum și nu va ajunge în următorii 25 de ani în stadiul în care SC și AGI să fie capabile să permită evoluții controlate ale omului spre a se concluziona că modelul definit este cel al omului nou.


(26 noiembrie 2023)