Greșeala capitală

Noi facem fără să ne dăm seama o greșeală capitală. Cerem unor oameni să facă ceea ce ei nu sunt în stare să facă vreodată.
Este o greșeală capitală să ceri unui om de 150 Kg care nu a făcut în viața lui sport, să se îmbrace în șort, să pună un maieu pe el, să se încalțe cu pantofi sport și să intre pe o pistă de atletism alături de sportivi consacrați la proba de 100 m plat, la un campionat mondial pentru a ieși pe locul întâi.

Este o greșeală capitală de a cere unui absolvent de liceu de medie 6 și un pic, care a terminat o facultate banală tot cu media 6 și un pic, să rezolve probleme de mare complexitate și în plus, să vină și cu soluții geniale. Din moment ce el este mediocru, soluțiile pe care le va oferi vor fi mediocre și greșeala de a-i cere ceea ce el nu este în stare să ofere, este greșeala noastră capitală.

Dacă luăm o piatră și o aruncăm într-o direcție, vom vedea că piatra:

- are o traiectorie,

- traiectorie are continuitate,

- traiectoria nu are salturi,

- există un punct de maxim,

- există o parte de coborâre,

- traiectoria nu este infinită,

- piatra cade pe pământ.

Tot așa este și  în cazul performanței oamenilor. Un om are o evoluție ascendentă într-un domeniu în care exersează, atinge un apogeu la un moment dat în carieră, după care intervine panta descendentă a carierei sale. Omul trebuie să fie conștient de această evoluție a sa și să reacționeze adecvat în fiecare moment al acesteia. Se vede că unii nu-și dau seama de stadiul în care se află și cred că încă sunt la apogeul carierei lor, deși au trecut de mult de acea perioadă și au reacții disproporționate.

Noi facem greșeala capitală că nu evaluăm oamenii și le semnăm cecuri în alb, ei nu le onorează, iar noi rămânem cu dezamăgirea. Am văzut că un nene timp de șase ani nu a făcut nimic la primăria capitalei. În loc să-l evaluăm și să conchidem că omul nu e în stare să facă lucruri bune, am făcut greșeala capitală de a închide ochii și de a pune ștampila pe buletinul lui de vot pentru a ajunge pentru zece ani președinte, unde cu gurița lui a spus că a instalat statul mafiot.

Un alt nene, care a făcut studii la ruși, a fost activist și a predat socialism științific la ASE, a devenit nejustificat salvatorul națiunii, deși activitatea sa de dinainte nu-l recomanda prin nimic, națiunea a înghițit gălușca, i-a dat în 1990 procentul amețitor 85,07% voturi, în 1992 a primit 61,43% din voturi, iar în anul 2000 a primit 66,83%. Cele trei greșeli capitale ne-au costat cât pentru 1.000 de ani pierduți aiurea.



(14 august 2022)

București, orașul fără closete

Deși Bucureștiul este o capitală a unei țări din Europa, are trăsături asemănătoare unui sat dintr-o țară africană subdezvoltată pentru că:

- are nenumărate străzi neasfaltate;

- există blocuri confort 3 degradate;

- nunumărate imobile au bulină rășie;

- nu există closete publice;

- deșertul betoanelor e evident;

- gunoaiele sunt peste tot;

- rahații de câini abundă;

- haitele de câini terorizează.

Cine merge undeva, apreciază nivelul de civilizație după cum arată closetele unde se ușurează. În orașele unde nu există closete publice înseamnă că oamenii se ușurează la colț de casă, lângă un stâlp sau oriunde apucă și ei dacă nu mai au posibilitatea de a se abține până ajung acasă. În București, dar și în alte locuri, este interzisă utilizarea closetelor celor care se află în trecere și nu lucrează într-o instituție cu closet sau nu sunt consumatori în restaurantul cu closet. Sunt locuri unde a folosi closetul necesită un cod sau o cheie și acestea sunt date numai celor care sunt clienți, deși orașul nu are closete de niciun fel. Cum la noi coruăția este în floare, s-au făcut pași importanți în a cumpăra closete la niște costuri fantastice, closete electronice, de parcă s-ar pleca cu ele în cosmos. În realitate, s-au ciugulit niște bani,căci a fura este verbul cel mai frecvent conjugat. Este clar că lucrurile stau prost din moment ce

closetele trebuie achiziționate, dar nu este suficient. Ele trebuie menținute în funcțiune, adică trebuie curățate tot timpul pentru a fi curate și pentru a nu fi imposibil de folosit din cauza mizeriei. Se știe că omul merge la closet nu pentru a ține o conferință de presă, nici pentru a lucra la un computer, ci pur și simplu, să facă exact ceea ce face și împăratul când face ceva singur-singurel.

La noi closetele arată jalnic și la restaurante și în gări și la aeroport, deși există personal special plătit să mențină curățenia acolo. Se știe că nu există proceduri. Se știe că nu există hârtie. Aparatele pentru uscatul mâinilor sunt foarte slabe. În stațiile de benzinărie dacă lipsește săpunul lichid, cineva pune săpun din acela clasic, bucată solidă, total neigienice în utilizare.

Despre mirosurile din closetele românești aș zice că nu este momentul să scriu, pentru că este acolo aer irespirabil. Sunt în closetele de la noi tot felul de gândaci, viermi și muște, care toate fac o atmosferă de infern, care nu diferă prea mult de ceea ce se găsește în piețele agro-alimentare, căci și acolo sunt closete insalubre și mizere. Bucureștiul este orașul fără closete, deși în jungla mexicană sunt closete de 5 stele, iar la noi în camerele de hotel closetele au gârtie igienică de cea mai proastă calitate, aspră, îngustă și imposibil de fixat pe suport, mirosul fiind acceptabil. La un hotel de 4 stele din Deltă puțea baia îngrozitor de la instalația desfundată a closetului, desigur.

(28 august 2017)

Alcătuirea agendei

Pentru un conducător, alcătuirea agendei este cheia succesului în tot ceea ce face și mai ales se contabilizează. Fiecare conducător are o strategie. Strategia are un obiectiv, mai multe etape și fiecare etapă are acțiuni. Agenda conducătorului trebuie să aibă pe etape acțiunile desfășurate pe zile. Conducătorul își face singur agenda, deci are agenda lui. Vai de conducătorul căruia i se face agenda de către alții, căci strategia, obiectivul și acțiunile proprii, ori nu există, ori sunt ignorate și la final se va vedea că nimic din ceea ce s-a planificat nu s-a realizat. Agenda proprie a conducătorului trebuie să includă pe lângă activitățile din strategia sa și o serie de activități de larg interes, unde conducătorul trebuie să fie musai prezent.

Se știe că multe organizații își doresc să-l aibă ca element central pe un anumit conducător. Dacă aceste organizații definesc evenimente și impun date de desfășurare, iar conducătorul își face agenda după ele, este grav. Organizațiile trebuie să-și facă agenda după cea a conducătorului, strecurându-se și ele printre activitățile acestuia, așa, printre picături.

Să zicem că un conducător are cinci obiective principale pe mandatul său:

- construirea unui aeroport;

- realizarea magistralei de metrou centru-aeroport;

- construirea unui spital regional;

- construirea centurii ocolitoare;

- reabilitatea aprovizionării cu apă.

Pentru fiecare obiectiv identifică etape și la fiecare etapă se face o listă cu activități, ultima fiind bineînțeles tăierea panglicii de inaugurare. Până acolo sunt tot felul de studii, de licitații de proiecte pentru obținerea de fonduri. Toate sunt incluse în listă și toate se regăsesc în agenda pe 4 ani de mandat. Orice altă activitate se strecoară printre cele care definesc cele 5 obiective ce trebuie realizate. Pierderea din atenție a celor 5 obiective va determina nerealizarea lor sau se vor obține amânări și deci compromiterea programului cu care s-au câștigat alegerile. Pierderea în nimicuri nu are nimic comun cu strategia conducătorului.

Morala: agenda și-o face conducătorul, nu i-o fac alții!

(05 august 2017)

Analiza sondajelor

Sondajele vin și trec, asemenea alegerilor, fără a se trece la efectuarea de analize. Este obligatoriu să se procedeze la efectuarea analizei de calitate pentru a vedea care dintre casele de sondaje au folosit metodele cele mai adecvate. De regulă se merge pe conceptul de marje de eroare și totul se salveaqză dacă estimarea este în această marje de eroare. Totuși, există și unele limite impuse de necesitatea de a controla niște aspecte pentru a evidenția erorile grosolane făcute de acea casă de sondaje care oferă celui ce a comandat sondajul melodia pe acre acesta dorește să o audă, fără a aplica metode științifice.
Chiar solicitarea lui Cătălin Predoiu într-o zi de joi adresată lui Nicușor Dan de a se face un sondaj nou era nerealistă din moment ce Dan avea dublul lui Predoiu și apartenența la intervalul dat de marja de eroare nu se mai punea.
Dar să vedem ce zic sau mai bine zis, ce ziceau sondajele:

Nume candidat	Sondaj IRES (%)	Sondaj Avangarde (%)	Exit-poll AVANGARDE (%)	Exit-poll SOCIOPOL (%)	Exit-poll IRES(%)	Rezultate finale BEC
Gabriela FIREA	45	42,4	41,51	41	42,9	43, 56%
Nicuşor DAN	25	29,8	30,38	29	29,8	29,05%
Cătălin PREDOIU	10	12	12,31	14	13,2	10, 74%
Robert TURCESCU	11	6,8	6,62	6	6,1	6,36%
Daniel BARBU	2	4,2	4,21	4	4,1	2,93%

Toți cei care au efectuat sondaje:

• au avut aceeași ierarhie Firea, dan, Predoiu, Turcescu, Barbu;
• la primii trei prima cifră este aceeașu, respectiv 4, 2 și 1;
• dacă marja de eroare este de +3% sau -3% apar diferențe.

Este necesar să se studieze prin:

• generarea de intervale;
• marcarea cu plus a apartenenței la interval și cu minus ieșirea din interval;
• calculul gradului de încredere.

Pentru sondajul lui IRES tabelul intervalelor, apartenenței si al gradului de apartenențăeste  este:

Nume candidat	Sondaj IRES (%)	Interval	Rezultate finale BEC	Incadrare
Gabriela FIREA	45	[43,65%; 46,35%]	43, 56%	-
Nicuşor DAN	25	[24,25%; 25,75%]	29,05%	-
Cătălin PREDOIU	10	[9,7%; 10,3%]	10, 74%	-
Robert TURCESCU	11	[10,67%; 11,33%]	6,36%	-
Daniel BARBU	2	[1,94%; 2,06%]	2,93%	-

Gradul de apartenență este calculat ca raport dintre numărul de plusuri pe coloană împărțit la numărul de candidați.

Limita inferioară a intervalului se calculează scăzând 3% din valoarea de sondaj din acea valoare:

Limita superioară se calculează adaugând la valoarea de sondaj cei 3%.

Rezultă că respectivul sondaj a fost aproximativ și niciunul dintre candidați nu are o estimare cît de cât corectă, mulți dintre ei având estimări optimiste care s-au situat în afara intervalului, spre dreapta.Pentru toate casele de sondaje trebuie procedat la fel, adică se fac înmulțiri cu 0,97, respectiv, cu 1,03.

Alegerile vin și trec. Tot așa și sondajele deși cine dă banul ar trebui să se întrebe dacă serviciul a fost de buna calitate. Dar mergând pe ideia: pe nimic i-a luat pe nimic îi dă, face ca analiza sondajelor să nu se producă de nicio sămânță.

(12 iunie 2016)