Ordonanța trenuleț sau o idee extrem de proastă

După ce guvernul CIOLACU 1 a dat tot felul de pomeni care mai de care mai electorale, acum, găsindu-se pe buza prăpastiei, are ideea nefericită de a corecta prin ordonanța de urgență trenuleț, toate greșelile făcute de-a lungul anului 2024, deși predictibilitatea ar fi trebuit să-i zică de la obrazul său de om politic ce se cheamă când este strigat la apel Marcel CIOLACU, să procedeze altfel. 

Austeritatea introdusă prin măsurile ordonanței trenulet și generalul iarnă, anulează șansele candidatului unic George Crin Laurențiu și etc. ANTONESCU la prezidențiale. Stau și mă întreb de ce un personaj cu experiența sa, în cei 10 ani cât a stat fără servici, nu s-a gândit și la varianta candidaturii fără nicio șansă și să decline fără să clipească oferta PNL, PSD, UDMR și a grupului minorităților de a candida.

Când mă gândesc la salariile uriașe ale așa-zișilor guvernanți și la ideile lor primitive legate de reducerea deficitului bugetar prin creșterea de taxe și de impozite, pe care și bebelușii de țâță o au, mă apucă jalea, deși singura cale este dezvoltarea economică prin investiții masive, sigure și continue, generatoare de venituri la populație, la stat, de oportunități și de prosperitate. Comunismul a mizat pe egalitate în sărăcie și a dispărut, iar ordonanța trenuleț are la bază adâncirea sărăciei, cu efecte catastrofale dacă îngheață pensii și salarii, pentru procesul electoral din primăvară sau din vară sau când o fi el. Cu ordonanța trenuleț la activ, George Crin Laurențiu și etc. ANTONESCU nu va avea nicio șansă, iar președinte va fi și un scaun, dacă seuveraniștii îl bagă la înaintare, căci Elena LASCONI sau Nicușor DAN au și ei șanse., cât de cât, dar tot din rândul oamenilor politici ai sistemului vin agale pe alee fredonând romanțe.

1.000 de oameni care m-au dezamăgit: Emilia ȘERCAN

Emilia ȘERCAN este o femeie tânără la 45 de ani.
Emilia ȘERCAN este jurnalistă, absolventă a Facultății de Jurnalism de la Universitatea BLAGA, Sibiu.
Emilia ȘERCAN este specialistă în depistarea de plagiate în teze de doctorat ale politicienilor de top.

Emilia ȘERCAN este pentru mine o dezamăgire totală, căci este iubitoare de scandaluri de proporții, deoarece ea face mare vâlvă cu tezele de doctorat după ce au fost acordate titlurile de doctor, când mult mai ușor se combate plagiatul altfel.

Emilia ȘERCAN ar trebui să procedeze astfel:

- intră pe Internet,

- caută la IOSUD (Instituții Organizatoare de Studii de Doctorat) ce teze se susțin,

- merge și citește la biblioteci tezele,

- identifică plagiate,

- în ziua susținerii publice are posibilitatea să se opună acordării titlului,

- punct.

După ce doctorandul își prezintă teza, după ce membrii comisiei își prezintă referatele, apare întrebarea dacă cineva din asistențăă are de zis ceva, dacă are de pus întrebări. Ea, Emilia ȘERCAN, atunci are posibilitatea să-și verse tot năduful. Nu s-ar ajunge la situațiile penibile de retragere a titlului de doctor. Să nu-mi spună mie cineva, căci știu despre ce e vorba, că descoperirea de plagiate este o muncă de Sisif. Există plagiate servite și jurnaliștii sunt doar cei care le fac publice. De aceea nu apar incidente decât sporadice la susținerea tezelor de doctorat.

De aceea m-a dezamăgit Emilia ȘERCAN, pentru că ea nu previne acordarea pe nedrept a unui titlu de doctora, ci face vâlvă doar după ce doctorul cu acte în regulă devine și el oarece personaj de vârf în politichia mioritică. Emilia ȘERCAN a identificat suspiciuni de plagiat la Gabriel OPREA, Dumitru DUMBRAVĂ, Codruța KOVESI, Nicolae CIUCĂ. În mintea mea, aia care mi-a mai rămas la 75 de ani, știan că prin comunicare nu se înțelege identificarea de suspiciuni de plagiat pe domenii în care nu te pricepi, ci cu totul altceva și în perioada pandemiei s-a văzut ce catastrofe naște lipsa specialiștilor în comunicare și lăsarea politicienilor să-și tragă unul altuia preșul de sub picioare, în dorința de a-și mări vizibilitatea și notorietatea căci în 2020 erau alegeri locale și parlamentare.


(02 iulie 2022) 

Creuzetrul de la București

DNA a fost creuzetul de la București unde s-a exersat lupta împotriva corupției. Văzând că dă rezultate conducătorii UE au văzut că merge și au trecut la extindere. Este adevărat că în Ro corupția este mare, în sensul că există mulți oameni corupți. Numai că sunt niște corupți minori, care au furat ceva la ordinul milioanelor de euro. Totuși trebuie amintit că în marile țări ale UE există corupție și exersările de acolo sunt de ordinul miliardelor sau în cel mai rău caz al sutelor de milioane de euro. În acest context cred că era nevoie de încă un creuzet, undeva într-o țară europeană mare, pentru a adapta ceea ce la scară mică a mers în Ro, la corupția la scară imensă de pe acolo. Nu tot ce se potrivește la plevușcă merge și la rechini. Oricum, mă aștept la tânăra justițiară Codruța KOVESI să-i pună cu botul pe labe și pe cei ce se dau fecioare și-i arată cu degetul pe alții, dar ei sunt mai putregai decât putregaiul.

(09 martie 2021)

Elena UDREA a blestemat ieri în direct și la oră de maximă audiență

 Rafinata, eleganta, activa, spirituala și blonda artificială Elena UDREA, la oră de maximă audiență și-a dat măsura caracterului, căci asemeni eroilor excepționali din curentul romantic târziu, s-a aflat într-o situație excepțională, primind vestea condamnării la 8 ani de pușcărie cu executare. Pentru a blestema cu adevărat trebuie:

- o anumită cultură,

- o practică adecvată,

- o experiență acumulată,

- o vechime în activitate,

- o tradiție de familie,

- o expresie a feței,

- o voce gravă,

- un vocabular specializat.

Elenei UDREA îi lipsesc toate acestea și o spune un expert în domeniu, din moment ce am crescut, m-am școlit în una din marile mahalale ale unui oraș de provincie unde femeile exersau arta blestemului de dimineața până seara, atât prin tirade verbale, cât și prin semne de o încărcătură a semnificațiilor cu totul remarcabilă. Elena UDREA a făcut o serie de greșeli dintre care remarc vreo câteva.

Prima greșeală: a improvizat, ceea ce ca în cazul marilor artiști de jazz, presupune studiu, aprofundare, ceea ce ei îi lipsesc, pentru că nu ai cum să fi maestru în ale blestemelor, așa că ți s-a năzărit ție. Marii maeștri ai jazzului dau doar senzația că improvizează, dar ceea ce vedem noi ca improvizație are în spate zeci de ore de exercițiu și numai noutatea și faptul că noi suntem luați prin surprindere de ceea ce auzi, ne face să conchidem că ei au improvizat, dar nu este deloc așa.

A doua greșeală: a făcut-o la nervi. O adevărată maestră a blestemului își studiază adversara, se pregătește cu mare atenție și în momentul în care consideră că intervența sa calmă, atentă, dozată și punctuală, plasează replica de concentrație maximă, pe care noi o recunoaștem sub titulatura de blestem. Pentru a avea efectul maxim, cea care emite o astfel de replică de concentrare apoteotică trebuie să fie calmă.

A treia greșeală: alegerea elementului țintă a fost nepotrivită. Orice novice știe că efectul maxim nu se obține prin direcționarea energiilor malefice, dacă or fi și astfel de energii, spre alte persoane și cu atât mai puțin asupra copilașilor, căci aceștia fac parte din categoria purtătorilor cei mai puțin asociați cu vina atribuită adulților. În popor se spune că este mare păcat să faci astfel de asocieri și cine le face este dezaprobat, chiar trecut în rândul celor cărora blestemul li se întoarce.

A patra greșeală: lipsa concordanței dintre context și prezența persoanei care lansează blestemul. Se știe că blestemul se lansează la mare necaz, nu este niciun moment de sărbătoare, iar tristețea și încărcătura dureruu se exprimă prin mimică, dar în mod deosebit prin țoale. Într-un fel este perceput blestemul lansat de o babă îmbrăcată în negru, cu broboadă și fața brăzdată de cute și cu totul altfel este perceput un blestem lansat de cineva elegant, cu un microfon, cu șuvițe aurii, fardată și față lumionoasă, dornică să impună putere, determinare și forță.

Mai sunt și alte greșeli, dar mă opresc aici. dacă chiar dorea să facă show, Elena UDREA trebuia să ia câteva lecții de la o maestră în blesteme și sunt sigur că chiar ar fi făcut pe mulți să aibă piele de găină după rostirea incantațiilor și mai ales după ce o lacrimă chiar și de glicerină, s-ar fi prelins dramatic pe obrăjorii săi proprietate personală.

Mai greșește omul, căci din greșeală este făcut și în greșeală se duce, căci nimeni nu are o a doua șansă, din moment ce fiecare dintre noi ne naștem o singură dată, trăim o singură viață, iar cei care vor și au calități, devin nemuritori, iar noi ceilalți ne ducem unul câte unui de parcă nici n-am fi fost, fie că blestemăm sau nu, fie că am fost blestemați sau nu.

(03 martie 2021)