Sindromul gunoiului stupid

Ceea ce s-a întâmplat în America la vizita lui Marcel CIOLACU, atunci când un nene a avut o ieșire în public care i-a lăsat pe toți cu gura căscată, mi-a adus aminte de un incident pe care l-am trăit și eu pe vremea când eram șef de catedră, acum peste 20 de ani.

Am invitat un mare matematician la o ședință de catedră, căci eu mi-am dorit să nu fierbem în suc propriu, ci să dăm dovadă de deschidere. Marele matematician a venit, a prezentat preocupările sale în ale combinatoricii. Când totul mergea perfect, o tanti, o mahalagioaică nemernică, a izbucnit într-un acces de furie care nu a avut nicio legătură cu nimic. A făcut un scandal atât de mare, iar eu nu aveam nicio explicație la tot ceea ce se întâmpla. Situația a fost extrem de jenantă.

După încheierea ședinței, mi-am cerut scuze marelui matematician pentru incident. Omul era liniștit și mi-a zis că o cunoștea pe respectiva, că este talentul său de a se comporta astfel căci și în exterior tot așa procedează. Eu n-am știut despre ceea ce făcea acea tanti, căci nu mergeam la întâlniri în cercurile pe care ea le frecventa.

A doua zi, tanti a venit la mine să-și ceară scuze, scuze pe care eu nu i le-am acceptat și i-am spus că va plăti cu vârf și îndesat pentru toate mizeriile pe care le-a aruncat cu o seară înainte. M-am ținut de cuvânt și ea a avut numai și numai răspunsuri negative la toate solicitările pe care mi le adresa, mai ales că dorea să folosească fonduri care depindeau de semnătura mea, fonduri pe care unii sau alții ar fi fost tentați să i le aloce, deși merite speciale nu avea.

Există indivizi pe care nu-i interesează nimic, în afară de a crea situații delicate pentru a-și satisface orgoliile lor sau de pe calitatea de slugi, pentru a satisface orgoliile stăpânilor, drept care se lansează în a demola ceea ce nu este de demolat și de a trece cu tpvplugul peste orice, doar-doar își mulțumesc stăpânii, fără să facă niciun calcul asupra răului produs la cei din jur.

(07 decembrie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Tiberiu FORIȘ

Pe Tiberiu FORIȘ l-am cunoscut când a participat la colocviul de admitere de la doctorat în anul 1996. Am participat la ședințele Catedrei de Informatică Economică atunci când tânărul doctorand Tiberiu FORIȘ a susținut referatele din planul individual de pregătire și m-a impresionat profunzimea demersurilor lui. 

Tiberiu FORIȘ este absolvent al facultății de Mecanică de la Universitatea Transilvania, promoția 1988,

Tiberiu FORIȘ este absolvent al facultății economie de marketing, management, finanțe, contabilitate, promoția 1995.
În anul 2000, Tiberiu FORIȘ a susținut teza de doctorat, de 293 de pagini intitulată  Modele de analiză comparată utilizate în studiul pieței de autovehicule și coordonată de profesorul universitar Ioan ODĂGESCU.

În intervalul 1993 - 1996, Tiberiu FORIȘ a fost asistent universitar.

În intervalul 1996 - 2001, Tiberiu FORIȘ a fost lector universitar.

În intervalul 2001 - 2003, Tiberiu FORIȘ a fost conferențiar universitar.

Din anul 2003, Tiberiu FORIȘ este profesor universitar la vârsta de 39 de ani.

La adresa :

https://doctorate.ulbsibiu.ro/wp-content/uploads/4.lista-lucrari-Foris.pdf

se află lista lucrărilor întocmite până în octombrie 2022 de Tiberiu FORIȘ ca singur autor sau în colaborare, ceea ce evidențiază preocupările acestuia pentru a face cunoscute rezultatele cercetărilor sale, în cadrul unor proiecte de cercetare științifică derulate de-a lungul anilor.

(27 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Daniel LUCA

Asistentul universitar Daniel LUCA s-a remarcat în Catedra de Informatică Economică prin rolul lui esențial în modernizarea disciplinei de Ingineria programării, care bătea pasul pe loc, din varii motive. Daniel LUCA era la bază matematician și a venit cu un suflu nou, el fiind la curent cu acea zonă de tipologii de probleme care erau date la olimpiadele de informatică și care vizau tehnici și metode de construire a algoritmilor pentru a rezolva probleme din care divide et impera, branch and bound sunt doar două dintre ele. Erau regrupate în disciplina de ingineria programării, dar cine deschidea o carte de Software engineering, vedea că nu prea e nicio legătură între structura unor astfel de cărți și metodele de construire de algoritmi. Numai că erau necesare aceste tehnici, căci multe dintre probleme se rezolvă folosindu-le. 
Daniel LUCA a dezvoltat multe lucruri interesante și s-a impus. El a susținut o teză de doctorat având 204 pagini, în anul 1997 cu tema Sistem informatic pentru agenții bursiere de mărfuri și coordonată de profesorul universitar Gheorghe SABĂU.

Era obiceiul ca referatele să fie susținute în catedră și Daniel LUCA a făcut dovada că stăpânește foarte bine problematica.

Daniel LUCA a publicat articolul Sistem informatic pentru agenții bursiere de mărfuri în revista Informatica Economică, vol. 1, nr. 1, 1997, pag. 56 - 61. De asemenea a publicat în aceeași revistă articolul Implementarea sistemului informatic pentru agenții bursiere de mărfuri, vol. 1, nr. 2, 1997, pag. 111 - 118.

Împreună cu Ioan ODĂGESCU, Ion SMEUREANU și Felix FURTUNĂ, el a publicat cartea intitulată Metode și tehnici de programare - enunțuri, soluții, probleme propuse, Editura Intact București, 1994.

Doctorul Daniel LUCA s-a remarcat ca o personalitate puternică în zona programării moderne a calculatoarelor, lucru care s-a văzut prin rezultatele pe care le-a obținut după stabilirea sa în Canada. Eu sunt prieten cu Daniel LUCA pe Facebook.

(27 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Mircea CLECIU

Mircea CLECIU a fost studentul meu și el a absolvit facultatea de Planificare și Cibernetică Economică. Acum câteva zile am revăzut printre fotografiile mele de demult, o fotografie de la practica af=gricolă de toamna de la IAS Nazarcea. Acolo în fotografie apar eu și fostul meu student Mircea CLECIU chiar în ziua în care se încheia practica aceea și de îndreptam cu niște autobuze spre gară ca să ne întoarcem acasă cu trenul.

Eu am amintiri plăcute de la acea practică, pentru că mie nu mi-au plăcut relațiile tensionate cu studenții. Eu munceam cot la cot cu ei și aveam dialoguri civilizate. Mircea CLECIU era un student liniștit, care-și vedea de treaba lui și tocmai de aceea l-am apreciat. M-a impresionat maturitatea lui de a judeca lucrurile și coerența ideilor, căci era venit la facultate să învețe carte, dar era conștient că există și momente oarecare, din care trebuia să învățăm fiecare dintre noi, adică și eu ca profesor și el ca student, câte ceva și anume, să deprindem știința de a evolua în condiții diferite, altele decât cele pe care ni le-am imaginat atunci când am avut o clipă de răgaz, fără însă a avea toate informațiile.

(24 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Clara IONESCU TEXE

Pe Clara IONESCU TEXE o cunoșteam din cărțile de programarea calculatoarelor destinate elevilor din liceele de informatică. Știam că este profesoară la un liceu de informatică din Cluj. Când a venit în catedra de Informatică Economică să prezinte referate și teza de doctorat, am considerat că este vorba de un lucru de excepție, căci Clara IONESCU TEXE era deja un nume în informatica românească.

În anul 2003, Clara IONESCU TEXE a susținut teza de doctorat de 285 de pagini intitulată Structuri arborescente, coordonată de profesorul universitar Ioan ODĂGESCU.  Colegul meu m-a invitat să fiu în comisia de evaluare a tezei, cred în principal că eu coordonam disciplina de Structuri de date  care se preda studenților Secției de Informatică Economică din facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică.

Teza de doctorat elaborată de Clara IONESCU TEXE este o lucrare foarte precis structurată,. căci autoarea se vedea că avea o mare experiență în a face o documentare completă și în a elabora un text de mare desfășurare. Clara IONESCU TEXE a desfășurat o activitate de cercetare, concretizată prin o serie de ipoteze de lucru originale avansate și verificate, legate de structurile arborescente, atât de utilizate în informatica modernă.

În mai multe rânduri când am ajuns la Cluj am întâlnit-o pe Clara IONESCU TEXE și îmi amintesc de faptul că dorea să se apropie de învățământul superior, în ideea de a deveni cadru didactic universitar. Au trecut anii. Nu am mai ținut legătura du Clara IONESCU TEXE și deși am văzut că există  la Universitatea BABEȘ-BOLYAI o persoană cu numele de Clara IONESCU, nu știu dacă este vorba de Clara IONESCU TEXE. Am fost foarte impresionat de rezultatele lui Clara IONESCU TEXE, de voința ei de a progresa pe linie științifică, deși viața nu a fost deloc generoasă cu ea, dar a reușit să facă tot ce și-a propus.

(21 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Remus TUDORICĂ

Pe Remus TUDORICĂ îl știam din studenție. Apoi l-am întâlnit la ICI, căci el lucra la Centru de Perfecționare în Informatică - CPI. În anul 1995 în luna aprilie a fost înmatriculat la doctorat cu teza având titlul panificat intitulată Prelucrarea informației economice transpusă în imagini și obiecte și conducător științific era profesorul universitar Ioan ODĂGESCU.
În anul 2003 Remus TUDORICĂ a susținut teza de doctorat de 174 de pagini intitulată Prelucrarea informatței economice transpusa în imagini și obiecte exact cum a fost stabilit în anul 1995, cu conducătorul științific Iona ODĂGESCU. 
Ceea ce m-a impresionat pe mine foarte mult a fost faptul că diferența de vârstă dintre doctorandul  Remus TUDORICĂ și conducătorul său de doctorat profesorul Ioan ODĂGESCU era ca și inexistentă, iar eu când am rugat un fost coleg de studenție să devină doctorandul meu, căci era un om deosebit de bine pregătit profesional acolo unde lucra și îmi dădea certitudinea că va încheia cu succes stagiul doctoral, am fost refuzat frumos. peste ani, fostul meu coleg a recunoscut că nu a acceptat ca eu să-i fiu conducător de doctorat, din orgoliu căci fusesem colegi de serie, iar regretul lui s-a concretizat și prin faptul că pensia lui era ceva mai mică. dacă ar fi avut doctorat ar fi câștigat 15% la salariu și acest lucru s-ar fi reflectat în pensie.



(21 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Ion VĂDUVA

În vremurile de demult, aveam de rezolvat o problemă și singura modalitate era un produs software care implementa un algoritm de analiză dispersională bifactorială cu număr oarecare de experiențe în celulă. Eu aveam multe materiale care se refereau la algoritmi, dar singurul loc un de am găsit exact ce mă interesa și se potrivea mănușă, era cartea profesorului Ion VĂDUVA, referită prin:

Ion VĂDUVA - Analiza dispersională, Editura Tehnică, București, 1970, 262 pag.
profesorul Ion VĂDUVA este absolvent al facultății de Matematică de la Universitatea București, promoția 1960.

În intervalul 1960 - 1970, Ion VĂDUVA a desfășurat activitate de cercetare științifică.

Ion VĂDUVA a urcat toate treptele învățământului superior, ajungând profesor universitar în anul 1991 la vârsta de 55 de ani.

În intervalul 1970 - 1993, Ion VĂDUVA a fost director al Centrului de Calcul al Universității București - CCUB.

Fe-a lungul anilio, a publicat mai multe lucrări, din care eu enumer aici:

Ion VĂDUVA, Constantin DINESCU, Benone SĂVULESCU - Metode matematice de organizarea și conducerea producției, (Partea II), Editura Diddactică și Pedagogică, București, 1974, 280 pag.

Ion VĂDUVA - Modele de simulare cu calculatorul,  Editura Tehnică, București, 1977, 358 pag

Ion VĂDUVA Tudor BĂLĂNESCU, Horia GEORGESCU, Simona GAVRILĂ,  Mihai GHEORGHE,  Liviu SOFONEA - Pascal și turbo Pascal, Vol 1, Limbajul Pascal, Concepte fundamentale, Editura Tehnică, București, 1992, 256 pag

Ion VĂDUVA, Ioan ODĂGESCU, Marcel STOICA - Simularea proceselor economice, Editura Tehnică, București, 1983, 284 pag. 

Am avut ocazia să stau de vorbă cu profesorul Ion VĂDUVA în câteva rânduri și mi-am dat seama de anvergura cu totul remarcabilă a sa. Se vede de departe când un om are idei clare, când are cunoștințe temeinice și când vine cu idei originale pe care le argumentează impecabil. Faptul că profesorul Ion VĂDUVA a mers către direcții extrem de moderne din zona informaticii, arată că el are capacitatea de a identifica adevăratele direcții spre care se îndreaptă cercetarea științifică de avangardă.

În opinia mea, matematicianul Ion VĂDUVA este făuritorul școlii de informatică teoretică orientată spre zone de interes practic de la noi din țară, domeniu care face din matematicianul informatician acel specialist care are capacitatea de a merge rapid spre producția de software orientat spre client, în care se regăsesc cele mai noi tendințe din domeniul cercetărilor teoretice de nivel înalt.


(01 martie 2023)

1000 de oameni care m-au impresionat: Florian BELU

În anii crunți ai comunismului, pe când mergeam în practicile agricole de toamnă cu studenții, l-am cunoscut pe Florian BELU, care era student la Facultatea de Planificare și Cibernetică Economică. Eram în baza de practică de la IAS Nazarcea, unde mersesem cu studenții la cules de struguri. Programul era structurat astfel:
- se lucra de luni până sâmbătă,
- zilnic programul era de la ora 8,00 până la 17,00,
- se serveau trei mese pe zi,
- studenților li se asigura cazarea, masa și transportul.
Seara după muncă era destul de dificil de făcut altceva decât odihnă sau un pic de mișcare. Eu preferam să fac mișcare, drept care făceam jogging în afara bazei de practică, spre drumul care ducea la Smârdioasa și era un drum bun, asfaltat, fără denivelări. Am observat că mai doreau și alții să facă mișcare. printre cei care doreau așa ceva s-a numărat și tânărul Florian BELU. Am alergat cu el în multe rânduri și am văzut că are rezistență, am văzut că și atunci când ne-am propus să alergăm desculți a îmbrățișat ideea. Când alergam, mai discutam ba de una, ba de alta, reușind să cunosc mai bine opiniile lui despre diferite aspecte pe care eu le consideram importante. După ce s-a terminat practica agricolă am ținut legătura cu Florian BELU, iar acum de când există Facebook, am devenit prieteni și ori de câte ori am avut ocazia am discutat despre diferite subiecte.

Mi-am adus aminte de vremurile de demult, când el era student și eu eram fie asistent universitar, fie lector universitar, dar amândoi eram tineri și vedeam lumea cu alți ochi decât o vedem acum. Atunci, doream să alerg cei 42,195 Km cât este un maraton, lucru pe care l-am făcut de câteva ori, dar visul meu era ca finalul să fie sub forma unui sprint, ceea ce mi-a reușit o singură dată. Eu am impresia că am capacitatea să-i citesc pe oameni și în cazul lui Florian BELU, zic eu, l-am citit bine. Eticheta pe care i-am pus-o la Zimnicea de om puternic, hotărât, dinamic, ferm, determinat, deschis, cu idei clare, s-a dovedit a fi corectă și toate acestea le-am văzut în momentele când ieșeam de pe poarta fermei viticole din cadrul IAS Zimnicea și o luam să alergăm cei 18 Km și vremea era prielnică pentru a face ceea ce ne doream,

(11 februarie 2023)

1000 de oameni care m-au impresionat: Ion LUNGU

Despre profesorul Ion LUNGU vreau să scriu doar o mică poveste. El era cercetător în Centrul de calcul al ASE și la o vizită a mea la ei în birou, i-am zis de ce nu vine asustent în catedră. Eu îl știam ca fiind un absolvent de excepție al Secției de Informatică Economică din Facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică. Nu după mult timp, Ion LUNGU, Nelu LUNGU, cum îi ziceam eu, a devenit asistent universitar, la disciplina de Analiză și proiectare a Sistemelor Informatice și la disciplina de Baze de date.

În ASE era o cutumă, ca să facă de gardă la comitetul de partid pe ASE cel mai recent venit în învățământ. Și cum tânărul Nelu LUNGU era cel mai tânăr, adică ultimul venit, de Revelion el era pus de gardă la partid. Mult timp m-am gândit la această întâmplare. El era și ghid de turiști pentru tineri și a trebuit să reprogrameze foarte multe activități din această cauză. Mă simțeam oarecum vinovat de acea nefericită întâmplare, dar așa erau regulile jocului. Și eu m-am găsit să fac un Crăciun pe scaunul de la biroul comitetului de partid din clădirea veche a ASE, dar am făcut și un Paște și un revelion. Nu toate în același an, dar le-am făcut, că înainte de a veni Nelu LUNGU în catedră, eu eram ultimul venit.

Despre Ion LUNGU am scris un articol tot aici pe blog și am realizat și un interviu, dar am fost impresionat foarte tare, căci el nu mi-a reproșat niciodată disconfortul creat cu acea permanență la comitetul de partid, în vremurile de demult, când el era ultimul sosit într-un fir de așteptare.


(08 februarie 2023)

O poză absolut specială

Rareori am avut ocazia să fac poze cu profesorul meu Ludovic TOVISSI, cel care mi-a fost conducător științific de doctorat. Poza de mai jos este una dintre pozele rare, la un eveniment în Catedra de Informatică Economică, la o întâlnire festivă de sfârșit de an.

În dreapta este asistentul universitar din acele vremuri Daniel VERNIȘ, la mijloc este fotografiat profesorul Ludovic TOVISS, iar în stânga, cu voia dumneavoastră, cum zicea zâmbăreața Bunicuță, sunt eu. Îmi făcea deosebită plăcere să-l invit pe profesor ori de câte ori se organiza în catedra noastră evenimente. El era bine venit de fiecare dată și colegii mei îl respectau pentru că profesorul TOVISSI coordonase tezele de doctorat colegilor mei profesorul Ioan ODĂGESCU și profesorul Ion Gh. ROȘCA.


(03 ianuarie 2023)

Pagini rupte din cărțile cu autograf

În vremurile comuniste, existau persoane cu funcții importante care alegeau calea exilului. Fie că prindeau o deplasare în interes de serviciu într-o țară din Lumea Liberă, fie că li se aproba o excursie în Franța, Germania, Italia, Anglia sau Japonia și ajunse acolo, respectivele persoane nu se mai întorceau în România comunistă și cereau azil politic. Mirajul era foarte mare, dar dintre sutele de români care au ales calea exilului, un număr foarte mic au reușit să se realizeze în Occident.
Imediat când se afla că o persoană cu anumită funcție a rămas în Occident sau mai exact a fugit în Occident, imediat se intra în cabinetul său și se puricau cărțile din bibliotecă. Atunci când o carte avea autograf de la autori, imediat foaia cu pricina era ruptă și distrusă. Trebuia să nu rămână urme din care să rezulte că autorul X sau autorul Y au făcut dedicații apreciind calitățile celui care a ales calea exilului, căci din momentul în care nu se mai întorcea în scumpa noastră țărișoară, era considerat trădător al cauzei comuniste, al idealurilor noastre socialiste. Cei care rupeau acele pagini erau de la secretariatul celui fugit, căci se simțea dorința de a-i proteja pe cei rămași, dar care semnaseră autografe, fiind în orice moment supuși tirurilor critice că au scris texte laudative la adresa unor trădători, pentru că au dat dovadă de superficialitate și de necunoașterea gândurilor ascunse ale celui care a ales calea exilului.

Disperarea a fost infinită în primele zile de după 22 Decembrie 1989, la poeții și la prozatorii ale căror lucrări ce au fost publicate au fost dăruite de autorii lor lui Nicolae CEAUȘESCU, cu autografe conținând dedicații care evidențiau calitățile destinatarului, ei întrecându-se în a folosi sintagme dintre cele mai neobișnuite care să scoată în evidență trăsăturile cu care destinatarul era înzestrat prin imaginația extrem de prolifică a autorilor slugarnici, supuși, lingăi, dependenți, umili, hrăpăreți și ariviști.

Sunt sigur că nimeni nu a plecat din România înainte de 1989 de bine, cum nu se pleacă nici acum de bine. Toată lumea dorește să-și făurească o viață mai bună, urmându-și acea cale a destinului care îi este scrisă în stele și pe care nimeni nu are cum să și-o modifice oricât ar vrea s-o facă.





(28 decembrie 2022)

Carte cu autograf de la Ioan ODĂGESCU

Colegul meu de departament Ioan ODĂGESCU mi-a oferit o carte interesantă, de unic autor, cum se autointitulează el, carte acre are o istorie extrem de interesantă având în vedere preocupările autorului pentru cele două discipline pe care le tratează.

(28 august 2017)

Profesorul Ioan ODĂGESCU

Cu profesorul Ioan ODĂGESCU am fost coleg de catedră cam 40 de ani, dar mă cunosc cu el încă din vremea studenției. Era mai mic decât mine cu doi ani. l-am remarcat ca pe un timp extrem de ambițios, cu dorința de a fi primul în toate. De-a lungul anilor am avut colaborări la disciplina Programe aplicative, disciplină la care el a lucrat încă de la început cu un cercetătot din Centrul de Calcul numit IONESCU Bujor Miron - IBM cum îi plăce lui să se alinte. A scris multe cărți, una dintre ele avându-l coordonator pe un anume Constantin BILCIU, din rațiuni care mie îmi scapă sau pur și simplu că era director de Centru de Calcul al ASE. Dădea bine la imagine în acele vremuri astfel de asocieri.
În anul 1990 profesorul Ioan ODĂGESCU a făcut parte din grupul celor care au fondat Catedra de Informatică Economică, moment pe care eu îl consider de o importanță excepțională pentru întreg parcursul specializării de informatică economică, prin saltul calitativ făcut atunci de noi toți.

Asisitentul universitar și mai apoi lectorul universitar Ioan ODĂGESCU a publicat înainte de revoluție nenumărtae cărți de Analiză numerică, el fiind și absolvent al Facultății de Matematică. După Revoluție și-a dedicat munca spre disciplina nou introdusă în planurile de învățământ de la Secția de Informatică Economică din CSIE, intitulată Ingineria programării. A coordonat un colectiv format din doctorii Daniel LUCA, Felix FURTUNĂ și Alexandru BĂRBULESCU, realizând împreună lucrări științifice importante. A scris și o carte de Structuri de date și una de Programare în assembler, plăcându-i să fie în multe cazuri singur autor.

În vremea când am colaborat cu profesorul Ioan ODĂGESCU am scris într-un colectiv lărgit mai multe cursuri și culegeri de probleme pentru disciplina de programe aplicative.

El a fost și conducător științific de doctorate, finalizăând colaborări cu tineri valoroși. În biblioteca ASE se află teze de doctorat extrem de valoroase coordonate de profesorul Ioan ODĂGESCU. Ani în șir, profesorul Ioan ODĂGESCU a gestionat concursul de Cel mai bun programator, care a oferit premii senzaționale câștigătorilor, respectiv, un computer, în vremea când o asemenea sculă reprezenta cam de 50 de ori salariul minim pe economie sau un laptop, când prețul unei asemenea piese era de cel puțin 25 de ori un salariu bun. Chiar au iscat discuții asemenea aobordări în rândul unor profesori care considerau premiile prea mari pentru o muncă de 5 ore, în raport cu efortul depus de ei la sala de curs. Răspunsul a fost simplu: să participe la concurs și dacă soluțiile ce le vor oferi domniile lor vor fi cele mai bune, evident, premiul cel mare le va reveni fără nicio opreliște, regulamentul neinterzicându-le participarea. Ceea ce nu s-a întâmplat și respectivii au plecat înjurând, ca în comunismul crâncen, egalitarist, bazat pe nemuncă, pe noncalitate și pe nonvalori. Profesorul Ioan ODĂGESCU a fost făuritor de școală. Cine se va ocupa să scrie o carte solidă de Istorie a Informaticii Economice din România, este obligat să rezerve un capitol lui Ioan ODĂGESCU, căci el a scris pagini interesante care au marcat evoluția unor discipline absolut indispensabile formării tinerilor informaticieni de la noi.

(25 august 2017)