De ce avem atât de mulți analfabeți funcționali?

Se zice că în scumpa noastră patrie avem undeva la 42% analfabeți funcționali, adică 42 de indivizi dintr-o sută nu înțeleg ce citesc și cred că dacă eu nu terminam toată școala în 1970, mă număram și eu printre aceștia, pentru că școala de azi:

- se bazează 100% pe memorat,

- este plictisitoare și enervantă,

- are manuale lipsite de calitate,

- nu face educație, ci informează,

- este depășită tehnologic,

- reflectă degringolada din societate,

- este lipsită de modele semnificative,

- are un nivel de corupție prea ridicat,

- este lipsită de principii și valori autentice,

- folosește metode anti-didactice.

Așa cum stau lucrurile, analfabetismul funcțional nu trebuie căutat în copiii și tinerii care treg pragul școlii, ci în modul în care școala îi îndepărtează de ea, prin modul absurd în care se predă elevilor la clasă, se evaluează elevii și faptul că nu se trezește în elev dorința de auto-depășire prin învățare, căci a memora și a repeta ceea ce s-a memorat este fundamentul dezvoltării analfabetismului funcțional. Se predau rezumate la limba română și elevul trebuie să le memoreze. Un elev care știe să recite 50 de rezumate este analfabetul funcțional perfect. În ziua în care examenele se vor baza nu pe redarea de rezumate și de șabloane de probleme memorate, atunci va dispare și analfabetismul funcțional. 


(16 septembrie 2025)

Inteligența artificială și analfabetismul

Societatea românească în special și societatea omenească în general ignoră faptul că acum tehnologia informației este dominantă și doresc aceste societăți ca oamenii să trăiască exact ca acum 70 de ani, la bec și cu creionul pentru:
- a citi,
- a scrie de mână,
- a face socoteli,
- a nu folosi calculatorul,
- a nu folosi telefonul smart.
Acum în anul dre grație 2025 nu mai trebuie obligatoriu:
- să scriem caligrafic,
- să citim romane de la bibliotecă,
- să facem calcule cu mintea.
Acum avem calculatorul și:
- citim ce ne interesează de pe Internet,
- scriem texte folosind tastatura virtuală,
- facem calcule folosind calculatorul de pe telefon.
Este o cu totul altă optică. Lumea s-a schimbat. Are alte valori. Este acum a cere cuiva să facă calcule cu hârtia, creionul și cu capul, exact cum cerem cuiva să scoată un cui bătut într-o scândură cu mâinile goale, în condițiile în care există clește. Acum există calculator, există telefon mobil, există inteligență artificială și toate aceste scule trebuie folosite, iar a fi ancorați în cerințele școlii de acum 50 sau 70 de ani este o mare eroare. Chestia cu miturile din MIORIȚA cu Legensda Meșterului MANOLE,poveste Vitoriei LIPAN trebuie adaptate la secolul al XXI-lea în care există calculator, telefon mogil și inteligență artificială. Elevul secolului al XXI-lea arată cu totul altfel și școala este depășită, iar profesorii, vai de ei, sunt în urmă rău de tot din moment ce tot tabla înmulțirii o cer elevilor, tot anii de domnie ali cutărui domnitor îi cer la istorie și tot descrierile stupide cu rezumate de memorat le cer la literatură TIk TOK înseamnă altceva și elevii i-au depășit pe profesorii lor, căci lumile lor s-au despărțit demult.

Unii vorbesc despre analfabetismul funcțional fără să-și dea seama că elevii știu mai multe decât ei, dar era elevilor este o eră nouă, în timp ce dascălii sunt rămași în urmă rău de tot. Elevii au nevoie de cu totul alte informații. Așa-zisa cultură generală înseamnă cu totul altceva pentru noile generații, iar HOMER, SOFOCLE sau HEIDEGGER sunt citiți de aceștia într-o cu totul altă cheie și dascălii lor trebuie să se alinieze noilor cerințe, căci școala e făcut pentru elevi, nu pentru profesori, cum greșit cre profesorii care-și apără nirmele și disciplinele lor învechite moral.

(06 februarie 2025)

Ce trebuie să știe un parlamentar?

Așa cum stau lucrurile și ceea ce vedem noi pe la televizor, ne duce cu gândul că trebuie impuse niște chestiuni minimale pe care trebuie să le cunoască un parlamentar.
În opinia mea, un parlamentar trebuie să știe:

- să se iscălească,

- să citească,

- tabla înmulțirii,

- să silabisească,

- să evite cacofoniile,

- să scrie după dictare,

- să vorbească liber,

- să găsească subiectul într-o propoziție,

- să realizeze acordul între subiect și predicat,

- să nu fie penibil în ultimul hal când vorbește,

- să construiască pluralul substantivelor.

N-am suflat nicio vorbă despre cunoașterea unei limbi străine, deși ar trebui inclusă și aceasta drept cerință căci există comisii de prietenie cu diferite parlamente ale altor țări și există posibilitatea ca parlamentarii să întreprindă vizite oficiale în alte țări.

(10 mai 2023)