Gurul Gigi BECALI

 După ce:
- și-a publicat lucrările fundamentale pentru cultura poporului român,
- a făcut un pic de pușcărie,
- a construit case pentru sinistrați,
- a mers de mai multe ori la Muntele Athos,
- a inundat cu prezența sa televiziunile,
Gigi BECALI s-a închipuit unfel de guru al neamului românesc, având impresia că zicerile lui depășesc în încărcătură metafizică pe NOSTRADAMUS. În politică, Gigi BECALI nu a fost personajul care să arate că este în stare să facă ceva prin forțe proprii, dar el, de pe poziția de înțelept auto-proclamat și bazându-se pe potența lui financiară, a reușit să fie ales pe tot felul de liste prin parlamente, atribuindu-și calități pe acre nu le are, inclusiv calitatea de a da verdicte și de a pune etichete. L-a etichetat pe Călin GEORGESCU, i-a felicitat pe jurații din CCR că l-au invalidat pe Călin GEORGESCU, zice că-l miluiește pe George SIMION și pe Anamaria GAVRILĂ. Are impresia că nivelul său de notorietate este atât de mare încât prin ziceri colorate, este sigur că va impune și președinți. Pentru neamul românesc, Gigi BECALI este doar ciobanul de pe lângă București, cu dragoste de mioare, care vindea bilete pe la cinema Patria și care nu s-a remarcat a fi un studios, un gânditor profund, ci doar un tip care îndrepta o aripă de la un Maybach, undeva prin ianuarie 2008. Gigi BECALI nu a ajuns la nivelul de guru, deși se screme.


(14 martie 2025)

Previziunile lui NOSTRIVAMUS pentru 2022

Nici nu este greu de făcut previziuni românilor pentru anul 2022. NOSTRIVAMUS, adică eu, spre deosebire de ceilalți, merg pe teoria aruncatul pietrei. Traiectoria unei pietre aruncate este o succesiune continuă de puncte. Piatra nu are o traiectorie în zig-zag nici pe orizontală și nici pe verticală, ci aruncată fiind are o traiectorie sub forma unei curbe cu un singur punct de maxim. În acest context, dacă se ia un punct cunoscut, să zicem anul 2021, punctul de lângă el nu va fi diferit prin mai nimic de precedentul, decât probabil prin poziția de creștere, dacă traiectoria este în urcare sau prin poziția de coborâre, dacă piatra are tendința să revină pe pământ.
Deci, previziunea pentru 2022 va fi cam următoarea:
- nu vom urca nicio poziție în clasamentul țărilor din Europa, rămânând pe penultimul loc,
- nu vom intra în spațiul SCHENGHEN căci cei ce au opus veto, rămân pe poziții,
- PNRR va avea un grad de absorbție modest, doar pe capitole neesențiale, din inerție,
- în niciun caz, numărul de Km de autostradă nu va depăși 200,
- efectele pandemiei vor fi dezastruoase prin  variantele de virus la 60% din populație,
- parlamentul nu va fi măreț, categoric, dinamic și orientat, cum nu a fost niciodată,
- guvernul va adopta mărunțișuri, neavând cinci obiective foarte clare și hotărâtoare,
- în plan extern vom fi la fel de cenușii, indeciși și molâi ca în toți anii de după 1989,
- nu va avea loc niciun cataclism care să ne schimbe în a deveni un popor de onoare,
- ne vom lamenta și vom identifica un alt rău absolut ca să explicăm de ce ne merge rău,
- partidele lui ORBAN și DRAGNEA vor porni ignit, fără vlagă și cu aderență anemică,
- cei trecuți de 70 de ani să nu se aștepte la nimic bun, căci pandemia îi va cerne drastic,
- comunicatorii politici vor rămâne la stadiul de mediocritate din 2021, ba chiar vor coborî, 
- proverbele cu moartea caprei și cu sabia care nu taie capul plecat, vor funcționa mișto,
- vom face haz de necaz mai abitir decât înainte de 1989 căci ne va fi mult mai rău ca atunci,
- rețelele de socializare vor fi și mai derutante prin manipulările ordinare pe care le vor face.
Acest tablou deloc vivant, surâzător sau roz, este exact ceea ce ne-am dorit să avem, căci nicio națiune nu trăiește altfel decât își dorește. Dacă și-ar dori altceva, oamenii cu creierul la ei ar fi oameni de onoare, de atitudine și de acțiune. Cum suntem un popor milostiv, cu frica de Dumnezeu, credem că alții ne fac sparta, că destinul nostru ne este scris în frunte și așteptăm ca lucrurile să ni se întâmple de la sine. Schimbarea noastră fundamentală nu se va produce niciodată, căci pământul nostru este roditor, hrana ne pică în gură fără efort,  doar dacă o deschidem, iar din prune iese palinca cea mai bună și de pe porc scoatem slana cea mai gustoasă de pe pământ. Cu palincă și hrană, viața este de-a dreptul roz și pentru bărbații și pentru femeile acestui pământ. Ca să nu se întâmple nimic dintre previziunile mele, ar trebui să muncim de cinci ori mai mult ca până acum, să nu mai mințim deloc, să ne implicăm total, să ne asumăm responsabilități și să avem respect pentru calitate în tot ceea ce facem și să avem respect fiecare pentru persoana lui. Cum așa ceva nu se va întâmpla prea curând, lăsăm aceste previziuni să curgă lin, vânjos, ritmic și implacabil.

(31 decembrie 2021)

Actualitatea lui NEGRUZZI

Pe când eram elev, mă întrebam de ce se scrie NEGRUZZI și nu NEGRUȚI. M-am lămurit, dar nu m-am convins. Atunci n-am înțeles cum este posibil ca un scriitor să rămână în literatură printr-o  singură operă literară, așa cum s-a întâmplat cu Costache NEGRUZZI care este foarte mare și învățat de elevi prin nuvela Alexandru Lăpușneanul. Când am mai citit, am văzut că un om rămâne în literatură și numai printr-un singur cuvânt. Mă refer aici la Gheorghe RANETTI, cel care i s-a adresat marelui I.L. CARAGIALE: Nu momente, ci monumente trebuia să numeşti admirabilul volum. Sar să revin la nuvela Alexandru Lăpușneanul lui NEGRUZZI așa cum se învață ea la școală de către elevi. Nuvela, are următoarele părți:

          I. Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreu…!

 II. Ai să dai samă, doamnă!…

III. Capul lui Moțoc vrem…

IV. De mă voi scula, pre mulți am să popesc și eu…

Această nuvelă, citită cu mare atenție, se dovedește a fi o scriere cu cheie, a cărei valabilitate este dovedită și în ziua de azi, numai că personajele, deși aceleași ca trăsături, poartă alt nume. Iată un fragment sugestiv:

Moțoc îi sărută mîna, asemenea cînelui care, în loc să mușce, linge mîna care-l bate. El era mulțămit de făgăduința ce cîștigase; știa că Alexandru-vodă a să aibă nevoie de un intrigant precum el. Deputații erau porunciți de Tomșa, ca neputînd înturna pre Lăpușneanul din cale, să-și urmeze drumul la Constantinopol, unde, prin jalobe și dare de bani, să mijlocească mazilia lui. Dar văzînd că el venea cu însuși învoirea Porții; pe de alta, sfiindu-se a se întoarce fără nici o ispravă la Tomșa cerură voie să rămîie a-l întovărăși. Acesta era planul lui Moțoc ca să se poată lipi de Lăpușneanul. Voia li se dete.

Mai iată și un alt fragment interesant:

- De aș ști că mă vei și omorî, nu pot să tac. Ieri, cînd voiam să intru, o jupîneasă cu cinci copii s-au aruncat înaintea rădvanului  meu și m-au oprit arătîndu-mi un cap țintuit în poartea curții; „Ai să dai seamă, doamnă! îmi zise, că lași pre bărbatul tău să ne taie părinții, bărbații și frații… Uită-te, doamnă, acesta-i bărbatul meu, tatăl copiilor acestora, care au rămas săraci! Uită-te!“ și îmi arăta capul sîngeros și capul se uita la mine grozav! Ah! Stăpîne! de atunci neîncetat văd capul acela și mi-e tot frică! Nu pot să mă odihnesc.

Fragmentul care evidențiază latura apoteotică a personajului Alexandru Lăpușneanul este:

Nu putu vorbi mai mult. Convulsiile îl apucară și un leșin grozav ca moartea îi îngheță trupul, încît mitropolitul și episcopii, crezînd că se sfărșește, îl călugăriră, puindu-i nume Paisie, dupre numele Petru, ce avea păn-a nu se face domn.

............

- Boaită fățarnică! adăogă bolnavul, zbuciumîndu-se a se scula din pat; tacă-ți gura; că eu, care te-am făcut mitropolit, eu te dezmitropolesc. M-ați popit voi, dar de mă voi îndrepta, pre mulți am să popesc și eu! Iar pre cățeaua asta voi s-o tai în patru bucăți împreună cu țîncul ei, ca să nu mai asculte sfătuirile boaitelor și a dușmanilor mei… Minte acela ce zice că sînt călugăr! Eu nu sînt călugăr, sînt domn! Sînt Alexandru-vodă!… Săriți, flăcăi! Unde-s voinicii mei?… Dați! dați de tot! Eu vă poruncesc. Ucideți-i pre toți… Nici unul să nu scape. …A! mă-năduș!… Apă! apă! apă! — și căzu răsturnat pe spate, hîrcîind de turbare și de mînie.

.............

Nenorocitul domn se zvîrcolea în spasmele agoniei; spume făcea la gură; dinții îi scrîșneau și ochii săi sîngerați se holbaseră; o sudoare înghețată, tristă a morții prevestitoare, ieșea ca niște nasturi pe obrazul lui. După un chin de jumătate ceas, în sfîrșit, își dete duhul în mînile călăilor săi. 

Acest fel fu sfîrșitul lui Alexandru Lăpușneanul, care lăsă o pată de sînge în istoria Moldaviei.

La monastirea Slatina, zidită de el, unde e îngropat, se vede și astăzi portretul lui și a familiei sale.

Arta lui NEGRUZZI evidențiază o pagină tristă de istorie, în care trădările boierilor pământeni erau așa de frecvente și bazate pe dorința acestora de a-și păstra privilegiile. Ei făceau orice, chiar orice pentru a fi ceea ce au fost și mult mai mault decât atât. Ușurința cu care în zilele noastre nu știm cine a plătit o sumă uriașă unei organizații de inteligence, arată că obiceiurile au rămas aceleași. Sunt multe de zis, dar prezentul este tot așa de zbuciumat ca acum multe sute de ani și există multe crâmpeie de demult care se suprapun cu ceea ce se întâmplă azi. La un moment dat mă gândeam că acest Costache NEGRUZZI este un fel de NOSTRADAMUS al nostru, iar ceea ce se întâmplă de joi 12 ianuarie 2017, este o prevestire din anul 1840 pe când el a terminat și a publicat n uvele, vizionar fiind.

(15 ianuarie 2017)

Nostradamus de Dâmbovița

Nostradamus de Dâmbovița nu s-a născut însă, pentru că ar trebui să fie prea inteligent să scornească niște fraze sau versete care prin interpretare să ducă la concluziile care convin fiecăruia. Eminescu a strâns toată inteligența de dinaintea celor 1000 de ani, iar următorul geniu, după calculele mele se va naște abia prin 3850, căci consumarea inteligenței în chestii fără rost va face să se amâne cu încă 1000 de ani amariția, deci vor fi nevoie de 2000 de ani. Credeam că Silviu Brucan a zis ceva și am zis că el este Nostradamus de Dâmbovița. Avea chiar o emisiune la PRO tv cu Amintiri despre viitor. Numai că a zis că vom fi și noi oarece în 20 de ani, ceea ce nu s-a adeverit în anul 2009 când a venit sorocul. Am concluzionat eu că sunt necesari 200 de ani. Pentru un Nostradamus e prea mult un ordin de mărime, mai ales că acum timpul probabil se prognozează la milimetru pentru 2 sau 3 zile.
Acum în era informatizării acel Nostradamus de Dâmbovița ar trebui:
- să aibă un pic de geniu;
- să nu fie un autodidact;
- să nu fie un ignorant;
- să spună și lucruri frumoase;
- să abordeze teme noi;
- să vorbească în termenii mileniului tre;
- să construiască, nu să prevestească;
- să nu se ocupe de sfârșitul lumii;
- să fie foarte aplecat;
- să nu dea impresia că e deasupra muritorilor, el însuși fiind astfel;
- să fie înțelept, nu doar să pară a fi;
- să fi realizat ceva la viața lui ca să fie urmat;
- să aibă aură de muritor special;
- să nu se drogheze;
- să.
Gigi Becali nu este un Nostradamus.
Ion Iliescu  nu este un Nostradamus..
Traian Băsescu  nu este un Nostradamus.
Adrian Năstase  nu este un Nostradamus.
Elena Udrea  nu este un Nostradamus.
Spun toate acestea pentru că nu Argeșul se varsă în Dâmbovița, ci invers, iar cursul Dâmboviței este dinspre munții Făgăraș spre câmpie pe lângă Budești și nu dinspre Budești către Curmătura Oticu. La noi, Nostradamus de Dâmbovița ar trebui să știe foarte bine să lucreze cu un procesor de texte, cu excel și cu software matematic pentru a-și verifica porgmnozele. Acum nu mai merge cu fraze construite cu un limbaj arhaic, pentru că fizica, dar și medicina modernă are explicații științifice la foarte multe fenomene pe care oamenii le considerau miracole. Nostradamus de Dâmbovița nu trebuie să fie nici un bătrân cu barbă albă năclăit nici măcar o vrăjitoare persuasivă, cu aere de femeie cultă, binevoitoare până pică banul prin arta prostirii disperaților. Nostradamus de Dâmbovița este lângă noi, dar încă nu s-a autoevaluat pentru a-și descoperi valențele speciale cu care este înzestrat de natură. Opera lui va fi de o cu totul altă factură și niciodată nu va fi auzit că a prevestit ceva, după ce acel ceva s-a produs, așa cum fac foarte mulți falși prezicători care spun că ei au prezis nu știu ce și mai au și nesimțirea să apară pe la emisiuni tv cu minciunile lor. Nostradamus de Dâmbovița nu va spune niciodată că nu-și prezice numerele la LOTO să se îmbogățească pe motive de moralitate. Am credința că Nostradamus de Dâmbovița nu va vorbi nici în versuri, nici în pilde, nu va fi amenințător și nici nu va ridica mâna dreaptă cu degetul arătător spre oamenii pe care-i consideră păcătoși ce trebuie pedepsiți. După părerea mea, Nostradamus de Dâmbovița va fi cel care va spune marile adevăruri poporului român. Mi-aș da eu cu părerea cam care ar fi primul adevăr pe care Nostradamus de Dâmbovița ar trebui să-l spună, dar mă abțin din motive strategice. Nu este nici ceva despre iubirea de aproape, nici despre cinste, nici despre anotimpurile care nu seamănă unul cu altul, ce despre un cuvânt format din 5 litere, cuvânt care începe cu litera m, se termină cu ă și în interior conține consoanele n și c. Deja am spus prea multe. Care este cuvântul, aș vrea să văd dacă cineva îl ghicește, că despre lucru foarte greu vorbește el.

(26 decembrie 2016)