Cercetarea științifică și setea de a reduce cu orice preț deficitul de la buget

Internetul e bântuit de postările unor nefericiți care-mi aduc aminte de anul 1990 când din. piepturile proletare ale celor ce mărșăluiau pe bd. Ana IPĂTESCU strigau lozinca:
MOARTE INTELECTUALILOR!
de se cutremurau geamurile ASE-ului.

Aș fi zis să discute despre cercetarea științifică niște personalități marcante ale vieții științifice, niște oameni ale căror nume strălucesc în cultura românească și care să spună lucruri inteligente, lipsite de furia și ignoranța care răzbat la tot pasul, din neputința de a face ceva ca lumea, măreț, care să uimească o lume. 

Ar fi excelent dacă am sta puțin și ne-am gândi că românii nu au niciun laureat al premiului NOBEL, născut, crescut, educat, trăitor și lucrător aici pe meleagurile noastre mioritice. Sunt câțiva oameni care s-au născut aici, au făcut școli aici, dar realizările lor de premiul NOBEL au fost înfăptuite în USA, în Germania sau altundeva.

Cercetarea științifică este la un nivel oarecare aici, nu pentru că s-a răsturnat asupra ei cornul abundenței, ci din contră, a fost subfinanțată, au lipsit criteriile de selecție și stimularea cercetării științifice nu s-a mai înfăptuit de 20 de ani cu siguranța. Nu numai la noi cercetarea nu are rezultate remarcabile. Doar dacă ne amintim cum a stat treaba cu vaccinul pentru COVID 19 avem o imagine clară ce și cum cu cercetarea științifică europeană, de exemplu. Nici nu trebuie mai mult.

Se știe că pădurarii primesc primă pentru murături. Se știe că barosanii cu pădurile la pensionare primesc primă de 100.000 euro. 

Ceea ce nu se știe este că pentru un articol științific publicat într-o revistă de top autorul nu primește nici măcar un cent. Nu se știe că dacă cineva îndrăznește să publice o carte științifică, fie o face gratis, fie primește 3% sau cel mult 7% din valoarea unui exemplar, multiplicat cu numărul cărților vândute, în timp ce editorul câștigă 30%, tipografia câștigă 30% și vânzătorul câștigă 20% sau 23% din ceea ce se vinde. De cele mai multe ori, autorul este cel care investește și riscă totul pentru a câștiga glorie, în niciun caz bani pentru munca depusă în a scrie cartea științifică.

Cine are curiozitatea să intre mai adânc în structura devizelor de la proiectele de cercetare, va constata că mergând pe principiul boul care trage, tot în el dai cu biciul, cercetătorul este cel care are salariul modest, iar ceilalți care gravitează în jurul activității de cercetare, profită la maximum.

Nu suprimarea cercetării și nici a institutelor de cercetare, ci introducerea de noi criterii de performanță, dar și revenirea la conceptul corect de management de proiect, reprezintă soluțiile eficiente de a face din cercetarea științifică exact ceea ce trebuie să fie, adică motorul dezvoltării economice.



(03 iunie 2025)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Sorina GRAMATOVICI

Pe când eram director la ministerul educației, am colaborat cu o echipă de informaticieni de la SIVECO și atunci l-am cunoscut pe matematicianul Radu GRAMATOVICI, care mi-a zis că soția sa, Sorina GRAMATOVICI este cadru didactic în Catedra de Cibernetică Economică. Abia după ce s-a desființat acea catedră și profesorii de acolo au mers în Departamentul de Informatică și Cibernetică Economică - DICE, în anul 2011, am cunoscut-o pe Sorina GRAMATOVICI. Ea este acum conferențiar în DICE și predă discipline de Cercetări operaționale, Simulare și Microeconomie.

Sorina GRAMATOVICI a scris mai multe lucrări dintre care enumer aici A brief introduction to operations research,  împreună cu Camelia DELCEA, publicată la Editura ASE București în anul 2021, On Duality for a Class of Multiobjective Continuous Programming Problems, articol publicat în anul 2002 în Analele Universității București, Duality for minimax fractional programming with generalized rho-invexity, articol publicat în Mathematical Report în anul 2006, Optimality conditions in multiobjective control problems with generalized invexity, articol publicat în Annals of the University of Craiova-Mathematics and Computer Science Series, vol 32, din anul 2006, dar și multe altele.

M-a impresionat la Sorina GRAMATOVICI rigoarea discuțiilor legate de materia pe care o predă și efortul pe care-l face pentru a răspunde exigențelor pe care studenții Secției de Cibernetică Economică din facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică o au având în vedere cerințele pieței forței de muncă de la noi, dar și din alte țări.

De câte ori am discutat cu Sorina GRAMATOVICI, m-a impresionat preocuparea ei de a-i vedea pe cei doi fii ai ei cu o pregătire foarte bună în timpul liceului, care să le asigure accesul la facultății de calitae, ca soluție sigură pentru un viitor ca lumea. Discutam și despre copiii mei care au terminat Facultatea de Calculatoare de la Universitatea Politehnică, facultate pe care eu o consider ca fiind cea mai bună.

(04 martie 2023)