5.000 cântăreți de folclor: Constantin MĂGUREANU.

Constantin MĂGUREANU este un cântăreț al flclorului din Oltenia. El are o voce clară, cu rostirea completă a sunetelor din cuvinte.

Aici pe pământ e raiul

Degeaba mă vorbesc unii

Într-o casă lângă drum

Mâna sus românii mei

Oltenii-s oameni jurați

Constantin MĂGUREANU are în cântece sale rime precum: ales - distreze, frunte - înainte, cântați - Romanați, mine - bine, față - dimineață, zece - întrece, oltenească - trăiască, drum - bătrân, privește - gândește, nimenea - durerea, deodată - poartă, luminează - visează, baston - om, lui - lui, Ghiță - uliță, tău - rău, mâine - tine, speranță - viață, porții - morții, scrie - hârtie, așteptat - iertat, scriu - târziu, traiul - raiul, viața - speranța, banii - anii, fericire - iubire, anii - banii, hoață - brață, iubire - tine, pragul -  dragul, ție - bucurie, pleci - mergi, rime interesante, dar predictibile. El are și cântece cu rime de tip abab nespecifice folclorului, așa cum este Mâna sus românii mei:

Noi ne apărăm pe loc,

Neamul, copiii și casa,

Pentru nevastă, nepot,

........ treaba asta.

Constantin MĂGUREANU are în repertoriul său cântece diverse, dintre care foarte multe sunt făcute la comandă, nu sunt culese de la sursă, deși Oltenia este un izvor peren de cântece absolut remarcabile. El are un repertoriu bogat, dar aș fi preferat să fie incluse șim piese pentru care există etalon, pentru a vedea performanța acestuia. la televizor am ascultat pe Constantin MĂGUREANU cântând o piesă pe scena imensă a unui festival, dar nu m-a convins. Era ceva legat de profunzime, expresivitate, forță. 

(12 aprilie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Maria LOGA.

Pe la televiziuni s-a plimbat și cântăreața Maria LOGA și în loc să cânte, a povestit ceva despre o chestie nefericită, iar multe dintre cântecele ei făcute la comandă  au reflectat exact respectiva poveste, căci succesul facil la public se construiește cu așa ceva, exact cum au făcut și cuplurile CORNESCU - BĂLĂȘOIOU, CIOBANU - DOLĂNESCU, așa că și poveștile LOGA - MĂGUREANU au prins la public o anumită perioadă, dar pe mine nu m-au impresionat, căci SHAKESPEARE sau PETRARCA s-au fumat demult.

Bate vântul pe-nserat! 

Cine doarme toată noaptea!

De-aș putea viața întoarce 

Dragile mele copile

Fir-ai să fii soartă! 

În pădure la Peşteana

Mă-ntreabă timpul mă-ntreabă 

Mă uitai ieri în oglindă!

Neic-al meu cu mustăcioară! 

Neicuță ce crudă-i soarta! 

Omule fără de minte

Sunt sigur că dacă Maria LOGA ar fi pus accent pe cântece autentice de muzică populară românească altul i-ar fi fost traseul, căci vocea ei este specială și o ajută la abordarea unui repertoriu autentic, de amploarea celui pe care Ionela PRODAN l-a avut în epocă.

(10 martie 2024)

Maria LOGA și folclorul necules

 Mă așteptam ca să găsesc printre piesele Mariei LOGA măcar una care este culeasă de la sursă, adică un cântec cu versuri frumoase, cu rime inteligent cizelate, care să aducă ceav din frumusețea folclorului autentic.
N-a fost să fie.

Voi lua aici ceea ce am găsit eu pe youtube ca să arăt că nu bat câmpii.

Văd c-a mai trecut un an

Bătrânețea mi-e dușman.

Se duc anii rând pe rând

Și-oi îmbătrâni cântând.  (https://www.youtube.com/watch?v=WqWfDUwkMCs)

Un alt fragment:

Trece viața an de an

Ca apa prin bolovan,

Cum trece apa la vale,

Așa-i viața trecătoare. (https://www.youtube.com/watch?v=GTJUhJR3N9Q)

O strofă din cântecul cu titlul primului vers:

Ce-o fi omule cu tine,

De te zbați așa pe lume,

Când ești mic te zbați în fașă

Când ești mare, în cămașă. (https://www.youtube.com/watch?v=lcnjBeoJGUU)

O  strofă:

Ține-mi Doamne dragostea

Să colind lumea cu ea,

Să dau și la ăl de nare,

Că la mine e prea mare. (https://www.youtube.com/watch?v=3dL6Bg3MYbw)

Nu mai continui, deși mi-am pierdut destul de mult timp cu ascultatul. Ca să nu zică lumea că am ascultat doar începuturi de cântece, voi reda și versuri de final de cântece, precum:

Mi-ai făcut viața frumoasă

Cu mângâieri de mătasă,

Cu-mbrțișări nesfârșite,

Multe clipe fericite. (https://www.youtube.com/watch?v=6gYBX1DUQNc)

Astăzi nu mai sunt ca ieri,

Văd că nu mai sunt puteri,

Aș. vrea toate să le las,

Să trăiesc ce-a mai rămas. (https://www.youtube.com/watch?v=TezXjuXDhJ8)

Versurile nu-mi plac. Melodiile sunt interesante dar nu sunt strălucitoare.

Costumele purtate de artistă sunt superbe dar nu au specificitatea și sobiritatea zonei folclorice pe acre zice că o reprezintă. Cu vocea sa frumoasă, expresivă, Maria LOGA are toate coordonatele de a rămâne în folclorul românesc, cu condiția de a trece la folclor autentic, de a culege folclor și de a aborda problema calitativ. Mie nu-mi face folclorul făcut într-u apartament, ca produs de serie mare.

(21 mai 2922)

Babe feciorelnice și boșorogi flăcăiandri

Medicina estetică a ajuns la un nivel atât de ridicat încât face minuni. Oamenii au pierdut contactul cu realitatea încât își propun să obțină pe căi medicale niște forme ale corpului de-a dreptul impresionante.
Așa au apărut zânele cu funduri uriașe.
Așa au apărut domnițele cu sâni ireali de mari.
Așa au apărut domnii cu abdomene plate fără să fi făcut o secundă de sport.

Unii sunt atât de dornici de a da ceasul înapoi încât ajung să ceară chirurgului să-i aducă la vremurile de demult, când aveau vârste fragede. Chirurgii se execută, căci banul dictează. 

Performanțele sunt nemaipomenite și după tratamente pacienții apar să se mire și ei căci se revăd cu erau în urmă cu trei, patru sau cinci decenii în urmă. Trăiesc acea bucurie a omului care nu-și dă seama că poza de exterior e una și interiorul e altceva, căci medicina, oricât de mult a evoluat nu a reușit să întinerească celulele, ci doar să amelioreze prin cârpeală, ici și colo câte ceva.

Nu scriam acest articol dacă nu aș fi văzut la televizor o cântăreață de folclor întinerită brusc cu 30 de ani și un cântăreț de folclor și el întinerit cu peste 20 de ani.

Încă nu am văzut cântărețe de folclor buzoase. sau cu buze funduleț de rață

Încă nu am văzut balerine cu sâni de tip lubeniță.

Timpul nu e trecut, dar speranța nu moare niciodată.

(04 februarie 2022)