Finalele prezidențiale la români de-a lungul timpului

După 1989 în România s-au organizat alegeri libere pentru parlament și pentru președinție. Alegerile prezidențiale s-au derulat la noi la intervale de patru, respectiv, de cinci ani. Primele alegeri prezidențiale s-au desfășurat în 20 mai 1990, în Duminica Orbului și rezultatele au fost următoarele:
Ion ILIESCU a obținut 85,07% voturi și a fost ales președinte al României.
Radu CÂMPEANU a obținut 10,64%.
Ion RAȚIU a obținut 4,29%.
Prezența la urne a fost de 86,19%.

Turul al II-lea al alegerilor prezidențiale din 1992 a avut loc în data de 27 septembrie 19922:

Ion ILIESCU a obținut 61,43% voturi și a fost ales președinte al României.

Emil CONSTANTINESCU a obținut  38,56%.
Prezența la urne a fost de 73,23%.

Al treilea rând de alegeri prezidențiale desfășurate în 1996 au au avut ca rezultat în turul al doilea desfășurat în data de 17 noiembrie 1996:

Emil CONSTANTINESCU  a obținut 54,41% voturi și a fost ales președinte al României.

Ion ILIESCU a obținut 45,59%.

Prezența la urne a fost de  75,9%.

Al patrulea rând de alegeri prezidențiale s-a desfășurat în anul 2000 și au avut ca rezultat în turul al II-lea desfășurat în 10 decembrie 2000:

Ion ILIESCU a obținut 66,83% voturi și a devenit președinte al României.

Corneliu Vadim TUDOR a obținut 33,17% voturi.

Prezența la urne a fost de  57,50%.

Al cincilea rând de alegeri s-au desfășurat în anul 2004 și au avut următorul rezultat în turul al II-lea desfășurat la data de 12 decembrie 2004:

Traian BĂSESCU a obținut 51,23% și a devenit președintele României.

Adrian NĂSTASE a obținut 48,77% voturi.

Prezența la urne a fost de  55,2%.

Al VI-lea rând de alegeri s-au desfășurat în anul 2009 și au avut următorul rezultat în turul al II-lea desfășurat la data de 12 decembrie 2009:

Traian BĂSESCU a obținut 50,34% voturi și a devenit președinte al României.

Mircea GEOANĂ a obținut 49,66% voturi.

Prezența la urne a fost de 58,02%.

Al VII-lea rând de alegeri s-au desfășurat în anul 2014 și au avut următorul rezultat în turul al II-lea desfășurat la data de 16 noiembrie 2014:

Klaus IOHANNIS  a obținut 54,43% voturi și a devenit președinte al României.

Victor PONTA  a obținut  45,56% voturi.

Prezența la urne a fost de  64,11%.

Al VIII-lea rând de alegeri s-au desfășurat în anul 2019 și au avut următorul rezultat în turul al II-lea desfășurat la data de 12 decembrie 2019:

Klaus IOHANNIS  a obținut 66,09% voturi și a devenit președinte al României.

Viorica DĂNCILĂ  a obținut 33,91% voturi.

Prezența la urne a fost de  54,86%

Al IX-lea rând de alegeri s-au desfășurat în anul 2024 și au avut următorul rezultat în turul întâi desfășurat la data de 24 noiembrie 2024:

Călin GEORGESCU  a obținut 22.94% voturi.  

Elena LASCONI  a obținut 19.18% voturi.

Prezența la urne a fost de  52,56%

Alegerile au fost anulate prin Hotărârea nr. 32 a  CCR din 6 decembrie 2024.

Al X-lea rând de alegeri se vor desfășura în anul 2025 și  turul al II-lea va avea loc  la data de 18 mai 2025, iar rezultatele sunt extrem de greu de estimat, pentru că patru dintre cei 11 candidați sunt sensibil egali ca valoare în ochii electoratului.

(05 aprilie 2025)

1000 de oameni care m-au dezamăgit: Ion SPÂNU

 Ion SPÂNU este acum un bărbat de 69 de ani.
 Ion SPÂNU a fost deputat ales pe listele PSD în anul 2016.
 Ion SPÂNU a migrat spre partidul Pro România în decembrie 2018.
 Ion SPÂNU este absolvent al unui master al Facultății de Construcții de la Universitatea Tehnică din Timișoara, universitate aflată pe poziția  10 din 75 de universități românești evaluate, promoția 
 Ion SPÂNU este absolvent al Universității de Vest, Facultatea de Științe Economice, universitatea se află pe poziția a VIII-a din 75 de universități românești evaluate, promoția 1972.
 Ion SPÂNU m-a dezamăgit că a schimbat un partid puternic, cu un partid balama, fără viitor.
 Ion SPÂNU m-a dezamăgit că a acceptat să fie subordonat unui lider epuizat politic, deși acesta era un bărbat foarte tânăr.
 Ion SPÂNU m-a dezamăgit că a semnat și votat două moțiuni de cenzură, una pentru dărâmarea guvernului DĂNCILĂ  și alta în 20-05-2020.

(24 octombrie 2022) 

Calitățile premierilor postdecembriști ai românilor

Petre ROMAN - vorbește multe limbi străine foarte bine.
Theodor STOLOJAN - nu are.
Nicolae VĂCĂROIU - omul cu imaginea de ansamblu a economiei.
Victor CIORBEA - nu are.
Radu VASILE - poet în politică și politicin în poezie.
Mugur ISĂRESCU - direct, la obiect și fără menajamente.
Adrian NĂSTASE - un fel de guru, dar după anul 2005.
Călin POPESCU TĂRICEANU - rezistent la băsisme.
Emil BOC  - executant fără să crâcnească.
Mihai Răzvan UNGUREANU - dansator fără inplicare.
Victor PONTA - plin de jocuri politicianiste
Dacian CIOLOȘ - apariție meteorică.
Mihai TUDOSE - plin de promisiuni neonorate.
Viorica DĂNCILĂ - omul care s-a zbuciumat în zadar
Ludovic ORBAN - nu are.
Florin CÎȚU - chiar nu are niciuna.
Nicolae CIUCĂ - disciplinatul care vorbește cu măsură.
Ar trebui să se vorbească despre minusurile acestora, dar poporul și gazetarilor le este mai lejer să găsească etichete pe care să le lipească în fruntea oamenilor și așa să le rămână numele.

(04 aprilie 2022)

Premierii României postdecembriste

Petre ROMAN - omul cu pulover.
Theodor STOLOJAN - omul robot.
Nicolae VĂCĂROIU - omul cu săniuța.
Victor CIORBEA - sexy avocatul sau mielul blând.
Radu VASILE - omul cafeluță.
Mugur ISĂRESCU - veșnicia s-a născut la BNR.
Adrian NĂSTASE - Bombonel.
Călin POPESCU TĂRICEANU - lordul Voldemort sau Moliceanu
Emil BOC  - Emiluș de pluș.
Mihai Răzvan UNGUREANU - Unguent.
Victor PONTA - Mickey Mouse
Dacian CIOLOȘ - Vulpița
Mihai TUDOSE - locotenentul Worf
Viorica DĂNCILĂ - 
Ludovic ORBAN - Sică Mandolină
Florin CÎȚU - superman, s-a vrut el...
Nicolae CIUCĂ - generalul cu patru stele.

Ar trebui să se vorbească despre minusurile acestora, dar poporul și gazetarilor le este mai lejer să găsească etichete pe care să le lipească în fruntea oamenilor și așa să le rămână numele.
(04 aprilie 2022)

Femeie, președintă a României?

După cum se mișcă lucrurile în România, ideea de a avea o femeie care să ocupe fotoliul de la Cotroceni pare multora o idee:
- năstrușnică,
- îndrăzneață, 
- irealizabilă,
- bizară,
- absurdă,
- nepotrivită,
- negândită.
Până în 2024 mai sunt câțiva ani și cum stau lucrurile aici, se croiește drum pentru ca o femeie să se înscrie pentru cursa prezidențială și să o și câștige. Mă voi întoarce în timp și mă voi referi la tirul de întrebări care i-au fost puse lui Viorica DĂNCILĂ, candidată la prezidențiale, sabotată de propriul partid, întrebări la care ea a dat răspunsuri, comparativ cu  contra candidatul său care a evitat-o din motive care nu țin de calitățile unui bărbat adevărat.

Îmi aduc aminte că se zicea că mileniul al III-lea va fi religios sau nu va fi deloc. Eu zic că anul 2024 va fi anul femeilor sau nu va fi deloc. Eu am mai zis undeva că poziția lui Laura Codruța KOVESI are acea dimensiune care crează contextul ocupării fotoliului prezidențial în anul 2024, căci atunci KOVESI va avea 51 de ani, adică vârsta potrivită, iar Mircea GEOANĂ va avea 66 de ani, adică va fi prea bătrân.

În 2024, va câștiga alegerile prezidențiale Laura Codruța KOVESI, pentru că vine după succese răsunătoare ca procuror european și lumea de aici e sătulă de corupția care este de nestăvilit. Ea va fi privită ca salvatoarea națiunii, nemaiexistând un al doilea tur de scrutin, pentru prima dată.

Așa arată calculele de management politic, matematică pură.

(17 decembrie 2021)

Vârstele președinților noștri

Este important de văzut vârstele celor care au început mandat de președinte și vârstele contra candidaților lor, pentru a ne da seama că nu oricine care dorește să devină președinte, chiar devine președinte al statului nostru.

În anul 1990 când au candidat pentru funcția de președinte al Republicii România:

- Ion ILIESCU avea 60 de ani,

- Ion RAȚIU avea 73 de ani,

- Radu CÂMPEANU avea 68 de ani.

În anul 1996 când au fost alegerile prezidențiale, au candidat pentru funcția cea mai înaltă în stat:

- Ion ILIESCU avea vârsta de 66 de ani,

- Emil CONSTANTINESCU avea vârsta de 57 de ani.

În anul 2000 când au fost alegerile prezidențiale, au candidat pentru funcția cea mai înaltă în stat:

- Ion ILIESCU avea vârsta de 70 de ani,

- Corneliu Vadim TUDOR avea vârsta de 51 de ani.

În anul 2004 când au fost alegerile prezidențiale, au candidat pentru funcția cea mai înaltă în stat:

- Adrian NĂSTASE avea vârsta de 54 de ani,

- Traian BĂSESCU avea vârsta de 53 de ani.
În anul 2014 când au fost alegerile prezidențiale, au candidat pentru funcția cea mai înaltă în stat:

- Victor PONTA avea vârsta de 42 de ani,

- Klaus IOHANNIS avea vârsta de 49 de ani.

După cum se vede, președinții noștri, în momentul în care au ocupat pentru prima dată fotoliul de la Cotroceni au fost oameni cu vârste cuprinse între 49 și 60 de ani. Un bărbat de o astfel de vârstă este un bărbat realizat, care are rezultate profesionale, are experiență de viață, are experiență politică și a reprezentat locomotivă pentru formațiunea pe care a reprezentat-o sau moai corect spus, pe care a tras-o după el tot timpul, căci perdanții din turul al II-lea au fost întotdeauna în sondajele reale sub partidele lor. 


(17 decembrie 2021)

Calificările premierilor noștri postdecembriști

Este interesant de văzut calificările premierilor României de după 1989 să vedem cine a stat în fruntea guvernului, căci un absolvent valoros, sunt sigur că a oferit și soluții valoroase.

Florin CÎȚU a absolvit Grinnell College , neidentificat printre primele 1000 de universități ale lumii, în 1996 la vârsta de 26 de ani.

Ludovic ORBAN a absolvit Facultatea Tehnologia Construcţiilor de Maşini din cadrul Universităţii Transilvania Braşov, clasată pe locul 30,   în anul 1988, la vârsta de 25 de ani.

Viorica DĂNCILĂ a absolvit lnstilutul de Petro §i Gaze, Facullatea Forajul Sondelor și Exploatarea Zăcămintelor de Hidrocarburi, aflată în clasament pe poziția 17, din Ploiești în anul 1988, la vârsta de 25 de ani.

Mihai TUDOSE a absolvit Facultatea de ştiinte juridice şi administrative, Universitatea Creștină Dimitrie CANTEMIR din Bucureşti în 1995, universitate care nu figurează în lista celor 49 universități clasificate,  la vârsta de 28 de ani.

Sorin GRINDEANU a absolvit secția de Informatică a facultății de matematică de la Universitatea de Vest din Timișoara, clasată pe poziția 6, la vârsta de 26 de ani.

Emil BOC a absolvit Facultatea de Drept de la Universitatea BABEȘ-BOLYAI din Cluj, în 1991 la vârsta de 25 de ani, universitate situată pe poziția 2 în clasament.

Mihai Răzvan UNGUREANU a absolvit facultatea de Filosofie de la Universitatea Al. I. CUZA din Iași în 1992, la vârsta de 24 ani, universitate clasată pe locul 1.

Călin Constantin Anton POPESCU TĂRICEANU a absolvit Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, Facultatea de Hidrotehnică în anul 1976, la vârsta de 24 ani, universitate clasată pe locul 23.

Adrian NĂSTASE a absolvit facultatea de Drept de la Universitatea București, în anul 1973 la vârsta de 23 de ani, universitate clasată pe locul 3.

Nicolae VĂCĂROIU a absolvit  Academia de studii Economice în anul 1969 la vârsta de 26 ani, universitate situată pe locul 42 în clasament.

Mugur ISĂRESCU a absolvit  Academia de studii Economice în anul  1971 la vârsta de 31 de ani, universitate situată pe locul 42 în clasament.

Theodor STOLOJAN a absolvit  Academia de studii Economice în anul  1966, la vârsta de 23 de ani, universitate situată pe locul 42 în clasament.

Petre ROMAN a absolvit Facultatea de Energetică a Politehnicii din București în anul 1968 la vârsta de 22 de ani, universitate clasată pe poziția 4.

Observăm că majoritatea premierilor și-au făcut facultatea după terminarea liceului, numai în câteva cazuri au terminat facultățile mai bătrâiori, motivele fiind cunoscute numai și numai de ei. 

(17 octombrie 2021)