Clasificarea universităților românești

Cum nici noi nu suntem perfecți, nici clasificările universităților românești nu sunt perfecte. Acceptăm imperfecțiunea, căci ne acceptăm pe noi înșine și este un punct de plecare. reste foarte important să avem o clasificare, pentru că știm câte universități avem și știm cam ce poartă fiecare dintre ele, în raport cu o serie de criterii pe care le definim și le acceptăm ca să avem o imagine cât de cât despre cum stăm cu aceste universități. Există mai multe clasificări, dar dacă este să fim corecți, va trebui să acceptăm una dintre ele și să mergem cu ea, căci trecând de colo până colo nu ajungem la niciun rezultat. Și metrul e o convenție și o folosește toată lumea, cum și alte unități de măsură sunt tot așa de mult folosite și n-a murit nimeni. Ideea este de a spune ce unitate de măsură folosim este necesară, iar la universități este corect să spunem ce listă folosim și acolo pe portal se va spune metodologia folosită și mai ales, cine a făcut ierarhizarea. La adresa https://www.4icu.org/ro/ am găsit o ierarhizare a 76 de universități, dar la alte adrese sunt și alte ierarhizări. Eu am agreat această ierarhizare pentru că este dată sub forma unui tabel simplu și ușor de urmărit, în raport cu ceea ce m-a interesat pe mine.

Ceea ce este trist acum este faptul că această clasificare nu este folosită de toată lumea, pentru a vedea ce hram poartă universitățile, atunci când un tânăr dorește să urmeze o facultate. Se vede că oamenii sunt interesați de meserii, de ușurința de a obține diploma, de distanța față de universitate, de costuri și mult prea puțin de calitatea universității. mai e mult timp până tinerii și familiile lor vor pricepe că diferențele dintre universități sunt acelea care-i plasează pe tineri pe piața muncii, așa cum se întâmplă în USA, unde din start proveniența de la o anumită universitate îi dă tânărului la angajare un salariu și de 10 ori mai mare decât în cazul în care provine de la o universitate mai puțin bine clasificată. la noi, lumea vede diploma, căci restul nu contează. Mai mult, unii fac apologia că nu diploma și nici certificatul de absolvire a unui curs contează, ci ceea ce știe persoana, ca și cum diploma sau certificatul nu ar consfinți că respectivul știe meseria, ci este un fel de hârtie igienică.

(22 iunie 2023)

Ce fel de guvern avem?

Dacă toți miniștri din Guvernul CIOLACU ar fi absolvenți ai primelor 10 universități din lume, am fi persoane lipsite de caracter dacă nu am spune că avem un guvern genial.

Cele  10 universități ale lumii sunt:

01. University of Oxford

02. Harvard University

03. University of Cambridge

04. Stanford University

05. Massachusetts Institute of Technology

06. California Institute of Technology

07. Princeton University

08. University of California Berkeley

09. Yale Yniversity

10. Imperial College London.

Dacă toți miniștri din guvernul CIOLACU ar fi absolvenți ai primelor 10 universități după clasificarea românească a universităților românești, vom spune cu certitudine că avem un guvern format din specialiști foarte buni. Cele 10 universități românești sunt:

01. Universitatea BABEȘ-BOLYAI

02. Universitatea București

03. Universitatea Politehnica București

04.Universitatea Transilvania Brașov

05. Universitatea de Vest Timișoara

06. Universitatea Al. I. CUZA Iași

07. Universitatea Tehnică Cluj Napoca

08. Universitatea Tehnică Gheorghe ASACHI Iași

09. Universitatea de Medicină și Farmacie Carol DAVILA

10. Universitatea Politehnică Timișoara.

Dacă definim un indicator și demonstrăm că este reprezentativ, vom considera că 

Dacă acel indicator agregat IA are valori cuprinse în intervalul [9,20: 10] guvernul va fi considerat foarte bun. 

Dacă acel indicator agregat IA are valori cuprinse în intervalul (7,80: 9,20) guvernul va fi considerat bun.

Dacă acel indicator agregat IA are valori cuprinse în intervalul (6,00; 7,80] guvernul va fi considerat mediocru.

Pentru valori mai mici de 6,00 ale indicatorului IA, nici nu vreau să mâ gândesc cum s-ar numi un guvern, dar să nu uităm că au fost și astfel de guverne, mai ales după Al Doilea Război Mondial, când comuniștii au lichidat elitele autentice ale neamului românesc.

Eu propun un indicator care folosește clasificarea universităților din România și obțin o valoare medie cuprinsă între 1 și 65 căci clasificarea cuprinde doar 65 de universități. Această medie o voi norma pentru a o aduce într-un interval cu care să lucrez, interval cuprins între 1 și 10, așa cum am zis că este indicatorul IA cu care să concluzionez dacă guvernul este foarte bun sau bun sau altfel.

Indicatorul IA = 6,97

Lipsesc din seria de date poziția de clasificare a miniștrilor BUDĂI, VEȘTEA și BURDUJA. O conversie pentru rangul universității absolvite de ministrul BURDUJA schimbă radical poziționarea întregului guvern, dar seria de date devine neomogenă.

(15 iunie 2023)

Din nou despre clasificarea universităților din RO

 La adresa: https://www.4icu.org/ro/ există o clasificare a universităților din România. Eu nu spun că este o clasificare perfectă. Nu spun că este o clasificare unică. Nu spun că este o clasificare bătută în cuie. Spun că este un punct de pornire în a ierarhiza universitățile. Spun că este un reper. Spun că în orice CV trebuie ca proprietarul CV-ului să spună ce universitate a absolvit și care este poziția ei în clasificare. Dacă un nene sau o tanti au absolvit Universitatea din Oradea, obligatoriu să spună că aceasta este pe poziția 17 în clasificarea de la adresa https://www.4icu.org/ro/

1	Universitatea Babes-Bolyai	Cluj-Napoca
2	Universitatea Politehnica din Bucuresti	Bucharest
3	Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi	Iasi
4	Universitatea din Bucuresti	Bucharest
5	Academia de Studii Economice din Bucuresti	Bucharest
6	Universitatea Transilvania din Brasov	Brasov
7	Universitatea Technica din Cluj-Napoca	Cluj-Napoca ...
8	Universitatea de Vest din Timisoara	Timisoara
9	Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi din Iasi	Iasi
10	Universitatea Politehnica din Timisoara	Timisoara ...
11	Universitatea Stefan cel Mare Suceava	Suceava ...
12	Universitatea Lucian Blaga din Sibiu	Sibiu
13	Universitatea din Craiova	Craiova ...
14	Universitatea Dunarea de Jos din Galati	Galati ...
15	Universitatea de Medicina, Farmacie, Stiinte si Tehnologie "George Emil Palade" din Targu Mures	Târgu Mures ...
16	Universitatea Ovidius Constanta	Constanta
17	Universitatea din Oradea	Oradea
18	Universitatea de Medicina si Farmacie Iuliu Hatieganu	Cluj-Napoca
19	Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia	Alba Iulia
20	Universitatea de Medicina si Farmacie Gr. T. Popa	Iasi
21	Universitatea Sapientia	Cluj-Napoca
22	Universitatea din Pitesti	Pitesti ...
23	Universitatea de stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca	Cluj-Napoca
24	Universitatea de Medicina si Farmacie Victor Babes din Timisoara	Timisoara
25	Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative	Bucharest
26	Universitatea Petrol-Gaze din Ploiesti	Ploiesti
27	Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova	Craiova
28	Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti	Bucharest
29	Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila din Bucuresti	Bucharest
30	Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu din Bucuresti	Bucharest ...
31	Universitatea de stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti	Bucharest ...
32	Universitatea Româno-Americana	Bucharest
33	Universitatea Spiru Haret	Bucharest ...
34	Universitatea Constantin Brâncusi	Târgu Jiu
35	Universitatea Vasile Alecsandri din Bacau	Bacau
36	Universitatea Valahia din Târgoviste	Târgoviste
37	Universitatea Aurel Vlaicu din Arad	Arad
38	Universitatea de stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului Timisoara	Timisoara
39	Universitatea Danubius Galati	Galati
40	Universitatea Maritima din Constanta	Constanta
41	Universitatea Nationala de Arta Teatrala si Cinematografica Ion Luca Caragiale	Bucharest
42	Universitatea Titu Maiorescu	Bucharest ...
43	Universitatea de Vest Vasile Goldis din Arad	Arad ...
44	Universitatea din Petrosani	Petrosani
45	Universitatea Agora din Oradea	Oradea
46	Universitatea de stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Iasi	Iasi
47	Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir	Bucharest
48	Universitatea Crestina Partium	Oradea
49	Universitatea Nicolae Titulescu din Bucuresti	Bucharest
50	Universitatea Nationala de Arte din Bucuresti	Bucharest
51	Universitatea de Arte George Enescu Iasi	Iasi
52	Universitatea de Arte din Târgu Mures	Târgu Mures
53	Universitatea Tibiscus din Timisoara	Timisoara
54	Universitatea de Arta si Design din Cluj-Napoca	Cluj-Napoca
55	Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti	Bucharest
56	Universitatea George Bacovia Bacau	Bacau
57	Universitatea Ecologica din Bucuresti	Bucharest
58	Universitatea Emanuel din Oradea	Oradea
59	Universitatea HYPERION	Bucharest
60	Academia de Muzica Gheorghe Dima	Cluj-Napoca ...
61	Universitatea Nationala de Educatie Fizica si Sport	Bucharest
62	Universitatea Bogdan Voda din Cluj-Napoca	Cluj-Napoca
63	Universitatea Petre Andrei din Iasi	Iasi ...
64	Universitatea Bioterra din Bucuresti	Bucharest
65	Universitatea Mihail Kogalniceanu	Iasi
66	Universitatea Dimitrie Cantemir	Târgu Mures
67	Universitatea Andrei Saguna	Constanta
68	Universitatea Constantin Brâncoveanu	Pitesti
69	Universitatea Artifex din Bucuresti	Bucharest
70	Universitatea Româno-Germana din Sibiu	Sibiu
71	Institutul de Administrare a Afacerilor din Bucuresti	Bucharest
72	Universitatea Apollonia din Iasi	Iasi
73	Universitatea Athenaeum din Bucuresti	Bucharest
74	Universitatea Româna de stiinte si Arte Gheorghe Cristea	Bucharest
75	Universitatea Europeana "Dragan" din Lugoj	Lugoj
Un	Universitatea Avram Iancu din Cluj-Napoca	Cluj-Napoca

Dacă un nene sau o tanti a terminat o universitate de pe poziția 70 este una sau dacă a terminat o universitate din primele 10 este altceva. Noi trebuie să știm cine este acel nene sau acea tanti din punct de vedere al seriozității pregătirii sale profesionale, căci facultate de Drept erste și la Universitatea BABEȘ-BOLYAI de pe poziția 1 și la Universitatea BRÂNCOVEANU de pe poziția 68.

(06 octombrie 2022)

Criterii de clasificare a culturiștilor

După cum se derulează concursurile, sunt identificate mai multe criterii de clasificare a culturiștilor pentru a obține grupe de sportivi omogene, în vederea unei ierarhizări cât mai riguroase. Există și competiția OPEN în care toți concurenții clasați pe primele locuri intră într-o grupă neomogenă și dintre ei este ales unul pe care o echipă de arbitrii îi consideră cel mai bun. El este cel mai bun dintre cei mai buni.

Criteriul înălțimii vizează construirea de grupe omogene, și se identifică sportivi sub 165cm, între 165 -170cm, 170 - 175cm, 175 -180cm, 180 -185cm, 185 -190cm și peste 190cm. Se observă că majoritatea culturiștilor sunt cu înălțime sub 180cm, ceea ce impune o abordare cu totul specială pentru a face o evaluare corectă. dacă o grupă, cea mai numeroasă fiind cea cu sportivi având înălțime între 170 și 175cm. Atunci grupa este împărțită în subgrupe și pe scenă apar aceste subgrupe, selecția făcându-se în etape, până se ajunge undeva la 5-6 sportivi care sunt evaluați la nivel de detaliu.

După criteriul greutății, sportivii sunt grupați tot în ideia de a obține colectivități omogene. Se vorbește de grupe de culturiști având sub 50kg, între 50 -55kg, 50 - 55kg, 55 - 60kg, 60 -65kg, 65 -70kg, 70 -75kg, 75 -80 kg, 80 - 85kg, 85 -90kg, 95 -100kg, 105 -110kg, 110 -115kg, 115-120kg, peste 120kg. Trebuie avute în vedere intervale cât mai mici pentru că greutatea, de regulă masă musculară pură face diferența.

Criteriul vârstei este inclus în nenumărate competiții, mai ales atunci când se dorește încurajarea juniorilor, dar și menținerea în competiții a marilor glorii ale culturismului. Este demonstrat științific că sistemul muscular are o dinamică strict legată de vârstă, existând o evoluție ascendentă de dezvoltare a masei musculare, iar după 50 de ani ritmul de menținere este extrem de dificil de menținut, pentru că după această vârstă se produc fenomene degenerescente măsurabile în procente de 10% pe an sau și scăderi ale masei musculare și mai dramatice. În competiții apar grupele de 50+, 60+ dar și altele. Trebuie spus că separat există competiții pentru juniori, incluzând sportivi sub 21 de ani. Uneori, sportivi din grupe de juniori participă cu succes în competițiile de culturism destinate adulților.

Criteriul selecției în cascadă ia în considerare derularea de competiții locale, iar învingătorii capătă dreptul de a merge în competițiile zonale. Numai cei selectați la zonale au dreptul de a merge în competițiile de la nivel național. O astfel de abordare în culturism este posibilă pentru că fenomenul este de masă și structurarea organizatorică permite o astfel de desfășurare de forțe. Există o federație, la nivel local dar și județean există cluburi și componente de management pentru sporturi, inclusiv pentru culturism dacă se ia în considerare și entuziasmul unor organizatori. Trebuie spus că Mr. Olympia are criteriu de includere în lista de participanți clasarea pe locuri fruntașe în câteva competiții în mod obligatoriu. Sunt și indicate acele competiții, Arnold Classic fiind una dintre ele.

Sunt competiții în care se operează cu criterii combinate, grupele constituite ținând seama de înălțime și greutate, dar unul dintre criterii fiind mult mai relaxat. dacă înălțimea este griteriul de bază, pentru greutate ca al doilea criteriu se vor constitui cel mult trei intervale, sub 75kg, între 75 și 95kg, respectiv, peste 95kg,  de execmplu. Combinațiile de criterii se fac pentru a avea grupe de sportivi cât mai omogene în vederea unei evaluări cât mai riguroase.

Există un capitol în matematică data analysis care dacă are ca date de intrare înălțimi și greutăți ale foarte multor sportivi oferă informații legate de intervalele ce definesc grupe omogene în raport cu aceste două criterii, fără ca intervalele să fie nici mecanic definite și numerele să fie divizibile prin 5 așa cum sunt numerele prezentate prin concursuri ca limite de intervale.

(12 ocdtombrie 2016)