Ce am publicat în ECECSR de-a lungul anilor

ECECSR  este prescurtarea la Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research, care este un jurnal științific al cărui prim număr a apărut în anul 1966 și anul acesta se împlinesc 60 de ani de la înființarea acestei reviste.

Am mai publicat articolele:

Ion IVAN, Emil MOSCOVICI, Ludovic TOVISSI - Solving methods for a production section management model, Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research, nr. 4, 1977, pg. 23-29.

Ludovic TOVISSI, Ion IVAN, Emil MOSCOVICI - Management Model for a Production Section, Economic Cybernetics Studies and Research, nr.2, 1977.

Ludovic TOVISSI, Ion IVAN, Emil MOSCOVICI - Metode de rezolvare pentru modelul de conducere a unei sectii de productie, Studii si cercetÄri de calcul economic si cibernetica economica nr.4, 1977.

TĹVISSI L., IVAN I., MOSCOVICI E. - Model for a Production Section, Economic Computation and Cybernetics Studies and Research, No. 2, 1977.

Tudor BARON, Ion IVAN, Alexandru BALOG  - The Characteristics System of Software Products Quality,  Economic Computation and Cybernetics Studies and Research, Vol. 17, No. 1, 1982, pp 29 - 44

Tudor BARON, Ion IVAN, Alexandru. BALOG  - Sofiware Reliability Evaluation,  Economic Computation and Cybernetics Studies and Research, Vol. 18, No. 3, 1983, pp 35 - 46

Tudor BARON, Ion IVAN, Andrei GOGA - Modelling the Cost of the Quality of Programme Systems, Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research, vol. 13, nr. 2, 1988, pp. 21 - 32

Ion Ivan, Sebastian, TCACIUC - Software Customising, Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research, vol. 31, nr. 1-4, 1997, pp. 51- 62

Ion IVAN, Marius POPA, Alexandru POPESCU - The Agreggation of the Entity Text, Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research, vol. 38, nr. 1-4, 1 2004, pp. 37 - 50

Ion IVAN, Marius POPA, Catalin BOJA, Cristian TOMA - Metrici pentru similaritatea entitatilor text, Studii si Cercetari de Calcul Economic si Cibernetica Economica, vol. 39, nr. 4, 2005, pag. 43 - 57, ISSN 0585-7511

Ion IVAN, Gheorghe NOSCA, Marius POPA - Retele de cercetare privind dezvoltarea sistemelor informatice de management bazat pe cunostinte destinate intreprinderilor mici si mijlocii, Studii si cercetari de Calcul Economic si Cibernetica Economica, vol. 39, nr. 1,  2005, pg. 13 - 21

Ion IVAN, Eugen DUMITRAȘCU, Marius POPA - Evaluating the Effects of the Optimization on the Quality of  Distributed Applications , Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research, vol. 41, nr. 3-4, 2007

Ion IVAN, Marius POPA, Cristian CIUREA - O noua generatie de manuale digitale,Studii si Cercetari de Calcul Economic si Cibernetica Economica (I), vol.41, nr. 1, 2007, pp49 - 62

Ion IVAN, Catalin BOJA - Analiza metricilor software, Studii si Cercetari de Calcul Economic si Cibernetica Economica, vol. 40, nr. 1, 2006, pg.65 - 78, ISSN 0585-7511

Ion IVAN, Cătălin BOJA,  Mihai DOINEA  Determining the Optimal Length of Useful Information, Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research, vol. 42, nr. 1-2, 2008.

Sunt foarte încânatat că prin evaluările efectuate la această revistă, am reușit să publicăm aceste articole, mai ales dacă ținem seama că mai în paginile revistei erau publicate articole ale unor personalități ilustre din domeniile informaticii și ciberneticii.

(244 septembrie 2026)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Paul CONSTANTINESCU

Despre profesorul Paul CONSTANTINESCU am aflat pe când eram în anul al V-lea de facultate și am făcut o vizită la Centrul de calcul de la CEPECA. Peste tot pe unde mergeam pe acolo se vorbea despre Paul CONSTANTINESCU. După ce am intrat la doctorat, spre finalul stagiului, conducătorul meu științific mi-a propus să merg cu teza mea de doctorat la profesorul Paul CONSTANTINESCU. Am făcut ce mi s-a spus și i-am dus teza mea profesorului Paul CONSTANTINESCU. După un timp, m-a invitat la el acasă. Avea un apartament undeva prin Titan. Când am ajuns la el, m-a primit și acolo parcă era în ghețărie. Profesorul purta o pătură pe spate. Eu nu sunt friguros, dar acolo chiar am înghețat. Mi-a spus că a citit teza. Avea niște însemnări pe foi de hârtie pe care mi le-a dat. Am discutat despre unele aspecte. M-a impresionat că el, marele profesor Paul CONSTANTINESCU și-a rezervat timp să citească ceea ce eu am scris în teză și mai mult, să facă și unele observații și sugestii. I-am mulțumit profesorului Paul CONSTANTINESCU și am plecat. A doua zi m-am întâlnit cu conducătorul meu științific. Am discutat și i-am arătat foile scrise de profesorul Paul CONSTANTINESCU, căci mi le-a cerut. S-a uitat pe ele și mi-a zis că dacă vreau să fac ajustările cerute, să le fac, dacă nu, nu. Eu, ca băiat de treabă, am făcut cea mai mare parte din ajustări și mă pregăteam să includ în luarea mea de cuvânt de după susținerea tezei, câteva cuvinte la adresa profesorului Paul CONSTANTINESCU, bănuind că el ar fi fost propus pentru a fi în comisia mea de evaluare, ceea ce nu s-a întâmplat. Eu l-am apreciat pe profesorul Paul CONSTANTINESCU pentru că el era un nume în informatica aplicată în economie de la noi.

Profesorul Paul CONSTANTINESCUa scris cărți precum:

Paul Constantinescu, C.V. Negoiță - Sistemele informatice, modele ale conducerii si sistemelor conduse, Editura Tehnică, București, 1975, 299 pag

Paul CONSTANTINESCU, Mihai GEORGESCU, Eugen NĂSTĂȘEL - Analiză, decizie, control, Editura Tehnică, București, 1977, 223 pag.

Paul CONSTANTINESCU - Sinergia, informația și geneza sistemelor - fundamentele sinergeticii, Editura Tehnică, București, 1990, 319 pag.

M-a impresionat la profesorul Paul CONSTANTINESCU faptul că era un om studios, care avea pe masa de lucru foarte multe cărți și pagini scrise de mână. Lucra ordonat din moment ce atunci când am ajuns eu acolo avea pe masă teza mea și foile scrise de el. Durata discuției noastre a fost scurtă și concisă. A folosit cuvinte simple și încurajatoare, iar scrisul său era foarte citeț, ceea ce a fost un lucru excepțional pentru mine care mă descurc greu cu scrisurile altora, mai ales dacă sunt încâlcite. Am citit paginile scrise de Paul CONSTANTINESCU și mi-am dat seama că a stat ceva timp din timpul său pentru a citi teza mea. Eu sunt recunoscător tuturor celor care citesc ceea ce am scris eu și mai ales dacă vin cu observații și sugestii interesante, dar care să nu-mi arate cât de deștepți sunt ei, căci sunt și astfel de indivizi, care se dau mari, fără să fie. Profesorul Paul CONSTANTINESCU mi-a arătat că este un caracter mare, un om care prețuiește munca altora și care știe să respecte pe cei care-l respectă.

(28 martie 2023)

Doctoratul de pe vremea mea: examenele

În stagiul doctoral de pe vremea mea, mă refer la perioada 1972 - 1978, erau incluse trei examene pentru doctoranzii care proveneau de la învățământul superior economic și patru examene pentru doctoranzii ce proveneau din alte instituții de învățământ superior decât cel economic. Al IV-lea examen era obligatoriu de economie politică. 

Cele trei sau patru examene erau eșalonate pe parcursul a doi ani, mai exact a primilor doi ani din stagiul doctoral.

Tematica examenelor era strict legată de conținutul tezei de doctorat și pregătea abordarea procesului de cercetare pentru teza de doctorat, prin punerea bazelor teoretice a domeniului în care se dezvolta teza.

Un examen presupunea:

- un titlu reprezentativ,

- o bibliografie la zi,

- o structură pe teme și idei,

- o comisie de specialiști,

- un termen de susținere,

- trei subiecte date de comisie,

- răspunsurile doctorandului,

- întrebările membrilor comisiei,

- evaluarea răspunsurilor,

- acordarea notei la examen.

Notele nu erau obligatoriu de 10(zece), ci erau într-o gamă deosebit de largă, ceea ce făcea ca greutatea examenelor să fie semnificativă, iar doctorandul să nu-și ia nasul la purtare cum că el este perfect sau perfecțiunea întruchipată. Eu am luat două note de nouă și o notă de opt la examene și am fost extrem de fericit că mi s-au apreciat bibliografia, structura și mai ales răspunsurile pe care le-am dat.

Conducătorul meu de doctorat a dorit să am comisii puternice, formate din profesori renumiți, mai ales provenind de la alte instituții de învățământ superior. Au venit la examenele pe care le-am susținut eu profesorii Paul CONSTANTINESCU de la Universitatea București, profesorul doctor inginer de management Tudor HOMOȘ,  de la Institutul Politehnic și profesorul Constantin BĂRBULESCU de la Catedra de Management.

Examenele mele au fost:

Modelarea proceselor economice la nivel microeconomic, examen susținut la data de 27.11.1972.

Metode de integrare a modelelor economico-matematice în sistemul de conducere cu mijloace de automatizare, examen susținut la data de 15-01-1973.

Metode și tehnici moderne de conducere, organizare și planificare a întreprinderii industriale, examen susținut la data de 25-04-1973.

Pregătirea unui examen nu era deloc o treabă simplă. După ce am fixat denumirea examenelor de comun acord cu conducătorul științific, am trecut la identificarea bibliografiei. Din aproape în aproape am găsit care sunt autorii străini și autorii români care au scris cărți și articole pe tema examenului. Am schițat o structură a tematicii examenului, fără a depăși zece teme și la fiecare temă am pus la liniuță ideile de bază. După ce am făcut câteva iterații împreună cu conducătorul științific, am ajuns la o formă a bibliografiei, a structurii tematice și mi s-a sugerat cam care ar fi o comisie în fața căreia să susțin examenul. Am mers la profesorii pe care conducătorul de doctorat îi vedea ca făcând parte din comisie și le-am arătat tematica și bibliografia. Unii dintre ei au intervenit și pe tematică și pe bibliografie. După ce s-au fixat bine lucrurile, am continuat să studiez bibliografia, am conspectat, am comparat, am sistematizat, am analizat și am ajuns după multe zile de studiu, să cunosc cât de cât ceea ce cerea acel examen. Am discutat cu profesorul conducător științific și după ce s-a convins că ajunsesem la un stadiu satisfăcător de cunoaștere a problematicii, am stabilit intervalul cân să fie susținut examenul. De comun acord cu membrii comisiei, s-a ajuns ca zilele de susținere ale celor trei examene să fie cele specificate de mine mai sus.

De regulă, examenele le-am susținut în partea a doua a zilei, căci atunci erau liberi profesorii din comisiile mele și au durat de fiecare dată destul de mult, căci profesorii doreau să se convingă că citisem cărțile din bibliografie, că înțelesesem ce era scris în ele și că sunt în stare să folosesc ceea ce învățasem pentru examen în viitoarea mea teză de doctorat. Numai eu știu cât de mari au fost emoțiile mele la acele examene, căci eu eram atunci foarte tânăr, iar membrii comisiei erau profesori renumiți, cu cărți publicate în edituri și aveam pentru ei un respect cu totul deosebit.



(27 noiembrie 2022)

Prima promoție de Ciberneticieni în Economie

Când s-a restructurat Academia de Studii Economice în anul 1967, a apărut secția de Cibernetică Economică în cadrul Facultății de Calcul Economic și Cibernetică Economică. Deci, în anul 1972  a absolvit prima promoție de la Secția de Cibernetică Economică.
În primul rând, atunci s-a dat prima admitere și acolo au intrat cei mai buni absolvenți de liceu din câți s-au prezentat vreodată la examenele de admitere de la ASE. Trebuie spus că reformele din învățământul preuniversitar au dus la o creștere fără precedent a calității liceelor și a școlilor generale. Profesorii erau numai absolvenți de excepție ai facultăților, căci orașele mai nu acceptau decât absolvenți cu totul de excepție, nu ca acum unde învățământul este un fel de refugiu pentru absolvenții oarecare, din moment ce la examenele de titularizare rezultatele sunt catastrofale și sunt și cazuri în care candidații sunt prinși copiind sau obțin rezultate dintre cele mai jenante.

Au predat studenților de la Secția de Cibernetică Economică profesori precum Altăr MOISE, Ionel BLAGA, Mihai BOTEZ, Paul CONSTANTINESCU, Ștefan CRUCEANU, Ludwig GRUNBERG, Silviu GUIAȘU, Edmond NICOLAU, Nicolae RACOVEANU, Sergiu RUDEANU, Ludovic TOVISSI, Paraschiv VAGU, Dragoș VAIDA.

Prima promoție a avut 55 de absolvenți, care au plecat să reprezinte o școală al cărui renume avea să se consolideze în următorii ani și care avea să arate țării întregi că cibernetica economică reprezintă o specializare de top, cu multe valențe pentru toate ramurile economiei naționale. Absolvenții au fost următorii:

Carmen BĂLTĂCEANU

Crișan ALBU

Mihaela CISMARU

Florian BICĂ

Liliana ALEXA

Ionel FLORESCU

Ilie CONSTANTINESCU

Steliana BOGDAN

Laurențiu ALEXE

Radu HEUȚCHI

Mircea Nicolae FLORIAN

Aurel DANILOV

Mioara BOZOCEA

Anca Mihaela ANDREI

Dan LUPU

Ileana IONESCU SISEȘTI

Valentina Maria ICHIM

Jorj Ioan GEORGESCU

Ion DEAC

Viorel Mircea BURLACU

Anca APOSTOLESCU

Constantina MARIN

Viorica IUGA

Daniela IONESCU

Nicolae GAFENCO

Radu Andrei FILIMON

Veronica CIRSTIAN

Mircea BĂJENARU

Alexandru STOIAN

Alexandru PRINTZ

Viorica VEZETEU

Smaranda VASILACHE

Alexandru ȘERB

Ștefan VARGA

Florentina SENICA

Anghel POPA

Victoria OPRIȘAN

Virgil TRANDAFIR

Emil SCARLAT

Stelian PETRESCU

Liviu OPRESCU

Ecaterina SZILAGYI

Irina Victoria ROMAN

Mihai PĂUN

Ion NICODIM

Năstase NEGARU 

Ioana MIINESCU

Doina MICU

Lucian MAZILU

Nicolae MIHĂIȚĂ

Ștefan MINOIU

Constantin NEGRU

Amalia PĂINUȘ

Ion RĂDOI

Mihai Alexandru STROESCU

Întâmplarea a făcut ca de-a lungul anilor să am ocazia să cunosc mai bine pe Emil SCARLAT, Crișan ALBU, Mihai PĂUN, Nicolae MIHĂIȚĂ, fie pe vremea când lucrau la Centrul de calcul al catedrei de Cibernetică economică, fie ceva mai târziu, după ce au devenit cadre didactice în departamentele Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, cu toții devenind profesori universitari.

(19 noiembrie 2022)

A

Reabilitarea lui Manea MĂNESCU

Au trecut peste 30 de ani de la 22 Decembrie 1989 și știm destul de multe despre ceea ce s-a întâmplat în zilele premergătoare, în acea zi, dar și în zilele ce au urmat. Consider că avem toate datele pentru a ne așeza la masă cu calm, cu luciditate și cu înțelepciune pentru a judeca obiectiv lucrurile și pentru a corecta ce este de corectat. 
Consider că trebuie separat grâul de neghină și trebuie să analizăm lucrurile exact așa cum au fost ele și să luăm ceea ce este bun și să privim critic ceea ce este rău. În acest context, consider că a venit momentul pentru a-l reabilita pe Manea MĂNESCU.
Manea MĂNESCU nu a fost un criminal.
Manea MĂNESCU nu a fost un hoț.
Manea MĂNESCU nu a fost un borfaș.
Manea MĂNESCU nu a fost un corupt.
El a fost înregimentat politic, așa cum au fost patru milioane de români, dintre care unii au ocupat funcții importante, iar alții nu. Eu zic că Manea MĂNESCU a avut o serie de merite, pe care le enumer aici:
- a creat Facultatea de Cibernetică,
- a introdus Cibernetica Economică în învățământul superior,
- a creat Revista Studii și Cercetări de Calcule Economic și Cibernetică Economică,
- a contribuit decisiv la dezvoltarea informaticii în țara noastră,
- a influențat deciziile legate de construirea celor  trei clădiri ale ASE,
- a adus în catedra pe care o conducea, numai absolvenți deosebit de valoroși.
Mă consider un tip obiectiv și nimeni nu are a mă acuza că aș fi fost sluga lui Manea MĂNESCU. Din contră, ar trebui să-i port ranchiună pentru o decizie nedreaptă, care mi-a afectat grav cariera, dar nu sunt orbit atât de tare încât să nu mai văd clar și mintea nu mi s-a întunecat încât să nu mai judec limpede.

(11 mai 2022)

Fă, Angelico, ce spurcată gură ai!

Dracu' te puse, Angelico, tată, să arunci cu zoaie în ENESCU, PORUMBESCU și TĂNASE? Ăi fi tu mare, dar nu ești mai mare ca NETREBKO, DAMRAU, CABALLÉ și CALAS. Ai tu ceva, dar nu cât să-și scoață lumea pălăria când treci.

Ziceai tălică că TĂNASE a cântat pe la mese. Pe unde ăi fi vrut să cânte, fă? TĂNASE era cântăreață de restaurant că nu era nici televiziune, nici Internet, Angelico, tată. Ăi vrea tu să ai succesul ei de atunci translatat la mijloacele de azi. Tu n-ai cântat la balul Operei din Viena și când a fost primită România în UE la Bruxelles pe o scenă improvizată de bâlci? La București în Piața Constituției ai cântat cu cei mai mari soliști ai lumii sau fuseși la o șușă?

ENESCU a concertat în USA la 57 de ani, iar la 65 de ani în URSS, dar el e mare ca compozitor, fă!

Când auz balada lu' PORUMBESCU mă înfior și-mi vine să plâng, nu și în cazu'tău.

Deja m-am cătrănit și m-am dăzbrăcat dă caracter, cu nu suport să văz lume proastă și care nu știe respectu'. BENTOIU e mare. CONSTANTINESCU e mare. Este mulți mari, fă! E loc pentru toată lumea, așa că ar fi nine să-ți ții pliscul că nu ești tu în măsură să-i judeci pă ăștia de care vorbii io acilișa.

Să fii de litera trei! Ai uitat că gura bate c-r-?

(08 octombrie 2021)