Returnarea de TVA - o acțiune banditească

Plata de TVA este o recunoaștere a muncii depuse de oameni pentru realizarea de produse, de servicii, de opere de artă, de acte artistice. În societate, orice este realizat de munca omului, încorporează valoare și societatea, dacă este corect construită, ttrebuie să recunoască acest lucru. Taxa pe valoarea adăugată este forma concretă prin care oamenii din societate, recunosc munca semenilor lor, atunci când cumpără un produs sau un serviciu. Returnarea de TVA este recunoașterea faptului că benefiociarii returnării, nu recunosc munca semenilor lor. Unii vorbesc de dubla taxare când o firmă cumără ceva pentru a produce altceva și pentru a-l vinde, încasând TVA pentru produsul finit vândut, bla-bla-bla.

Nimeni nu suflă o vorbă despre impozitarea pensiilor. Nimeni nu suflă o vorbă despre alte taxe și impozite care nu au nicio noimă, atât timp cât cetățeanul este jecmănit. Când este vorba de tot felul de bandiți cărora li se returnează TVA necuvenit, nimeni nu suflă o vorbă. Nici când este vorba de cei care nu plătesc TVA, nimeni nu suflă o vorbă și se caută tot felul de forme de a se face evaziune fiscală.

În opinia mea, cine cumpără, plătește TVA și TVA nu se returnează niciodată, căci returnarea de TVA este recunoașterea lipsei de apreciere a muncii celui care a produs acel element pentru care se returnează TVA. Se învocă creșterea prețului unui produs. Este de-a dreptul comic să se vorbească despre creșterea prețuluii la produse, când nu există produs căruia să nu i se fi crescut prețul într-o manieră fără bază economică, ci doar invocând factori subiectivi, precum schimbarea raportului dintre cerere și ofertă. 

O schimbare de ordine a lucrurilor, trebuie să înceapă cu ceva, iar acel ceva este recunoașterea muncii oamenilor, singura creatoare de valoare. Spunând orice altceva, nu TVA, acel orice altceva, fără fundament economic, ci raportat la un caracter discreționar poate fi returnat fără nicio problemă, căci între bandiți onorabili, totul este posibil, cinstit și apreciat.


(11 mai 2026)

N-au spart ușa. Au înlocuit numai yala.

A venit sorocul. Familia IOHANNIS a predat statului, locuința din strada BĂLCESCU 29 din Sibiu, unde a avut sediul o sucursală a Raiffeisen Bank. Există mari discuții despre faptul că familia IOHANNIS nu a predat cheile locuinței și a fost nevoie să fie schimbată yala. Au apărut mari discuții că locuința a fost părăsită de proprietari și la preluare nu s-a găsit într-o stare foarte bună.

Dacă familia IOHANNIS se prezenta și preda cheia, evident apăreau discuții, legate de gestul care ar fi fost nefiresc pentru un fost șef de stat, care se punea într-o postură bizară, din care televiziunile ar fi avut foarte mult de câștigat. Dacă locuința ar fi fost zugrăvită, geamurile spălate și parchetul dat cu ceară, ar fi apărut comentarii dintre cele mai răutăcioase, căci gura lumii nici pământul n-o astupă.

S-a ajuns aici pentru că a existat contextul favorabil prin legea care dă șefului statului anumite privilegii legate de efectele aplicării legilor pe timpul exercitării mandatelor. Dacă în constituție principiul prin care toți suntem egali nu în fața legii, ci în fața constituției, căci există legi care crează diferenție și oamenii devin egali în fața legilor care consfințesc inegalitățile date de tot felul de imunități, lucrurile ar fi stat cu totul altfel. Vor urma și alte procese până când statul va recupera și milionul de euro de pe chirii și penalități. Anul 3102 ziua 15 ianuarie, este un termen rezonabil de finalizare.

Spectacolul este interesant și arată până unde se ajunge prin aplicarea de legi cu deficiențe severe în definirea de articole, încât totul mă duce la gândul că în studenție, un examen se susține până trece studentul sau până moare profesorul.


(03 octombrie 2025)

Care este soluția pentru digitalizarea facturilor la utilități?

Acum, companiile care furnizează utilități sau generează cheltuieli lunare regulate:
- trimit pe e-mail facturile,
- cetățenii efectuează plățile,
- apar confirmările.
Este un proces greoi ăentru că la plățile online cetățeanul are de introdus la ordinele de plaă coduri de utilizator, specificații, valori și confirmări de tot felul. În mod normal, fiecare cetățean, la întocmirea contractelor cu furnizorii care eliberează lunar facturi, trebuie să specifice un cont bancar și o dată când treuie trimisă factura, ca respectivul când se apucă să facă plăți, să le facă pe toate deodată.
În dialogul online cu banca, ar trebui să apară un buton numit FACTURI și acolo să apară un tabel cu toți furnizorii, ceva date de identificare a plăților și o coloană unde cetățeanul bifează ca banca să facă plata. Mai apar acolo și facilități de a indica un alt cont de unde să se facă plata, dar și sumele disponibile din cont pentru a nu apare situații de lipsă de fonduri. Tot acolo trebuie să apară și posibilitatea de a vizualiza și descărca facturi. Digitalizarea înseamnă că băncile capătă un rol și de prestator de servicii online către clienți, iar comisioanele nu trebuie să fie semnificative, ci neglijabile, spre zero.

(22 octombrie 2024)

O tehnică ceaușistă reînviată în 2023

La un congres în vremurile comuniste s-a lansat ideea ca poporul să fie obligat să-și cumpere casele și referirea era că toți cei care aveau venit mediu pe membru de familie de 1.500 lei este obligat să-și cumpere casa pe care o aveaq cu chirie de la ICRAL. Lumea era înnebunită căci la veniturile și așa mici mai apărea rata la bancă pentru a achita casa. Nimeni nu avea curajul să zică ceva. La congres s-a făcut referire la subiect, dar s-a zis că persoanele cu venit mediu mai mare de 1.700 lei dacă vor, să-și cumpere casa, ceea ce era cu totul altceva și lumea a răsuflat ușurată căci puțini erau cei cu venit mediu de peste 1.700 lei, în timp ce marea majoritate aveau venituri medii în jur de 1.500 lei și un pic peste.
Acum a circulat un draft de ordonanță care a băgat frica în oasele bugetarilor, mai ales la funcționărime și precis că lumea va răsufla ușurată când va fi publicată forma finală, aplicabilă, mult mai îndulcită, care să nu-i înnebunească la creieri pe oameni, căci în clipa în care ai dat cuiva 50 de bani, este o calamitate să-i spui că de mâine îi dai doar 45 de bani.

(10 august 2023)

Bacșiș fiscalizat

În lumea spălată, când mergi la restaurant se procedează astfel:
- te preia cineva și te duce la masă,
- ți se aduce meniul,
- comanzi,
- ești servit,
- se vine cu nota de plată,
- o analizezi,
- pui cardul,
- este verificat cardul,
- iei  bonul, treci bacșișul sub prețul consumației,
- tragi linie,
- calculezi totalul și semnezi,
- ți se aduce cardul,
- iei cardul și copia bonului semnat de tine,
- pleci.
Ar fi trebuit ca legiuitorul să fi analizat acest lucru și să fi dat legea care să nu lase niciun loc de interpretare de niciun fel. De mâine, vom fi civilizați și nu ne vom mai scormoni în buzunare când plătim cu cardul pentru a pune bacșișul separat în bancnote...

(31 decembrie 2022)

Cu informatizarea la pământ

 Coada de la ANAF și mesajele transmise prin textele de pe ușă arată că cei de la ANAF nu au fost influențați de pandemie în niciun fel. Singura cale de a-i mișca din loc este desființarea lor și reînființarea sub o altă titulatură cu condiția ca niciun salariat din actualul ANAF să nu mai pună piciorul în noua structură organizatorică. Toți lucrează atât de prost încât nu vor face niciodată nimic în domeniul informatizării, că nu pricem nimic și au o plăcere diabolică să-i umilească oe cetățenii cu care relaționează.

În opinia mea, informatizarea la ANAF trebuie să se deruleze orientând totul spre cetățean astfel.

- trei luni să se înregistreze toate cererile poporului care vine la ghișeu,

- să se găsească o listă de cuvinte cheie care arată ce vor cetățenii,

- se formulează probleme de rezolvat ale cetățenilor,

- se structurează intefața prietenoasă orientată pe vocabularul cetățeanului,

- se definesc fluxuri de documente cu informație minimă de la cetățean,

- se structurează formulare specifice prelucrării automate,

- se stabilesc modalități de validare care ușurează munca cetățeanului,

- se construiesc proceduri de soluționare cereri de către funcționari,

- se implementează management de documente pentru urmărirea stadiilor,

- se analizează activitatea funcționarilor funcție de soluțiile date.

Trebuie regândit totul și schimbat modul acesta birocratic primitiv de lucru, în care statul îl consideră pe cetățean infractor chiar și când cetățeanul vine să plătească texe și impozite. Cine are curiozitatea să citească mesajele scrise pe ușile birourilor ANAF își dă seama că această instituție este împietrită undeva la anul 12 noiembrie 1330 când s-a încheiat lupta de la Posada când soldații aruncau cu bolovani în dușmanii lor, așa cum arată Cronica Pictată de la Viena. Numai o revoluție ar mai salva această instituție prăbușită în sine prin suficiența așa-zișilor specialiști de informatică aciuiți acolo.

Morala: în țările baltice omul vine la ghișeu să anunțe o naștere sau un deces. În rest, totul se rezolvă în relația cu statul de la calcluator. Punct.

(06 aprilie 2021)

Evaziunea fiscală

Nu știu cum s-a estimat evaziunea fiscală ca fiind undeva la 40 de miliarde de euro, dar estimarea mi se pare extrem de nerealistă. Dacă s-ar merge pe colo și pe colo și s-ar număra doar:

- numărul celor care vând natural fără să dea bon fiscal,

- numărul celor care se scuză că nu primesc plata cu cardul,

- numărul celor care nu eliberează nici facutră nici bon fiscal,

- numărul celor care nu primesc plăți prin cont bancar,

- numărul celor dezinteresați de proveniența banilor,

se va vedea că din 10 tranzacții 8 sunt sub incidența evaziunii fiscale, ceea ce mă duce la gândul că evaziunea fiscală are echivalentul a 360 miliarde de euro, adică de 9 ori mai mult decât se vântură în așa-zisa literatură de specialitate.

Combaterea unei astfel de evaziuni fiscale are o singură soluție: efectuarea de plăți numai și numai prin fluxuri de tip e-banking. Momentul T0 ar fi la trecerea la zona euro prin  stabilizare. Are cineva curajul să rupă picica-n două?

(14 aprilie 2018)