UE promovează birocrația și mediocritatea

Uniunea Europeană este un conglomerat de entități:
- neomogene,
- statice,
- complexe,
- greșite.
De aceea, deciziile care se iau sunt bazate pe principiul mediei, adică totul să fie nici prea prea nici  prea prea, să mulțumească pe toată lumea. Dacă cineva are o idee genială, până la a fi adoptată de organismele UE, ideea suferă modificări radicale și-și pierde cel puțin 80% din substanță. 

Noi trebuie să vedem rezultate, nu planuri, fapte, nu vorbe, realizări, nu deziderate. Mă așteptam ca după intrarea noastră în UE să văd că:

- se construiesc autostrăzi,

- scade nivelul corupției,

- crește semnificativ nivelul de trai,,

- învățământul  urcă, nu se prăbușește,

- justiția devine cu totul altceva.

M-am dezumflat repede când am văzut că nu se schimbă nimic important și banii europeni sunt folosiți fără minte, iar nimeni nu este tras la răspundere. Criteriile valorice sunt aruncate la gunoi și personaje care nu știu limbi străine sunt parașutați la Bruxelles ca să ardă gazul degeaba sau să spele rufele în public, făcându-se de râsul curcilor.

Țările UE, la o populație de peste 447 de milioane de locuitori, cu fonduri uriașe băgate în cercetarea științifică, nu a fost în stare să scoată un vaccin pentru COVID, de ultima generație, căci Astra Zeneca  este un vaccin conceput de Universitatea Oxford care nu e dintr-o țară UE, deși Suedia este în consorțiul companiei cu același nume. Este mostra risipei de resurse specifică birocrației excesive și a manifestării mediocrității în folosirea eficientă a acestor resurse.


(11 mai 2022)

Relaxarea timpurie

Nerăbdarea Europei de a trece la relaxare este suspectă, bizară, nerealistă, grăbită, riscantă și empirică. Repeziciunea cu care se trece din pix de la scenariul roșu la cel galben și mai apoi la cel verde, arată că toată lumea s-a plictisit. Se vorbea și de un al IV-lea val și văd că lucrurile nu mai stau așa. Nu este rostul meu de a spune că e bine sau nu să se facă relaxare, dar a face relaxarea fără ca peste 50% din populație să fie vaccinată, este deja un risc asumat de dimensiune prea mare.
În opinia mea este bine că se produce relaxarea că eu m-am vaccinat în speranța:
- de a nu mai purta mască,
- de a merge la restaurant,
- de a merge la spectacole,
- de a merge la sala de fitness,
- de a călătorii fără restricții.
Această relaxare forțată va crea mari probleme dacă apare valul al IV-lea căci lumea va înțelege mai greu să pună din nou masca pe figură, să stea în casă de la ora 20 și multe altele. Eu aș fi așteptat până 50% din populație se vaccina și abia după aceea aș fi dat drumul la relaxare.

(14 mai 2021)

Blestemul lucrurilor care merg bine, la români

este un blestem pe acest popor ca în momentul în care un lucru merge foarte bine să se găsească un nene oarecare, care în numele perfecționării ca lucrurile să meargă și mai bine, face o serie de propuneri, care în final duc la prăbușirea construcției anterioare, iar cum mortul de la groapă nu se ma întoarce, nici revenirea la forma anterioară nu va mai fi operațională. 

Voi ca câteva exemple.

Primul exemplu a fost desființarea facultății de Calcul Economic și Cibernetică Economică și înlocuirea ei cu Facultatea de Cibernetică și Planificare Economică. rezultatul a fost o struțo-cămilă salvată numai de calitatea excepțională a studenților și nicidecum de ceea ce făceau ei la disciplinele de planificare.

Al doilea exemplu, a fost unirea ICI cu ITC, rezultând o construcție oarecare ICSIT-TCI care nu a dus la nimic, pentru că cele două construcții inițiale și-au păstrat structurile operaționale de bază, dar diluarea managementului nu a avut efecte bune.

Al treilea exemplu, este dat de încercarea minsterului sănătății de a se implica în vaccinare, știut fiind faptul că disciplina militarilor este sursa sigură de succes a operațiunii de caccinare. O promovare nu duce automat la schimbarea în bine a proceselor de vaccinare.

Dorința de a distruge este o latură negativă care s-a manifestat în istoria noastră de nenumărate ori și acest lucru ne-a tras înapoi, așa cum se întâmplă cu legea învățământului care se modifică de nenumărate ori, cu legea pensiilor care nu e bună niciodată și naște monștrii și cu legea salarizării care nici ea nu e bună, căci blestemul este acela de a nu învăța niciodată de la cei mai buni și de a face fiecare cum îi bubuie capul, adică prost sau foarte prost.

(02 aprilie 2021)

Astra Zeneca merge mai departe

Era un film Angela merge mai departe și mi-am adus aminte că întreaga intrigă a filmului are parcă ceva în comun cu ceea ce se întâmplă în atmosfera îmbâcsită cu vaccinul Astra Zeneca pe malurile Dâmboviței.

Eu aveam un prieten care mi0a zis că atunci când văd cohorte de oameni mai deștepti ca mine că fac ceva, fără să stau prea mult pe gânduri să mă alături lor și să fac și eu ca ei. Am învățat lecția de la prietenul meu și am făcut ce mi-a zis și trebuie să recunosc că mi-a merf foarte bine. Numai muștele te duc la hazna. oamenii deștepți te duc tot timpul în direcția cea mai bună.

Mergând pe aceeași logică, țări ca Austria, Danemarca, Estonia, Lituania, Letonia, Luxemburg, Norvegia, Islanda, Germania, Irlanda, Bulgaria, Suedia, Italia, Spania, Portugalia și Franța, au sistat momentan vaccinarea cu Astra Zeneca. 

Undeva am scris eu despre statistica pe colectivității mari în condițiile existenței bazelor de date ale populației, actualizate în timp real. dacă există rezultate ale utilizării de software big data și este demonstrat că vaccinul Astra Zeneca este OK e o abordare, dar stau și mă gândesc cum de Germania, Norvegia și Suedia nu au efectuat astfel de analize, deși acolo big data este la ea acasă.

(16 martie 2021)

Carantina ca soluție

Carantina este privită ca soluție. Ca să fie eficientă trebuie:

- extinsă testarea,

- izolați contacții,

- măsuri active.

Abordarea dâmbovițeană nu scurtează durata pandemiei și nici n-o lungește, ci lasă totul în așteptare până când pandemia va trece de la sine așa cum au trecut și alte necazuri peste poporul român, cum a fost comunismul care a căzut că trebuia să cadă și s-a zbătut la București, deși în Ungaria, germania, Bulgaria, Polonia, Ungaria comunismul o luase deja la vale. Și SARS COV 2 cu carantinările în care populațiile intră și ies pentru amerge la muncă, au eficiență limitată, căci virusul nu doarme toată ziua ca s-o ia hai-hui pe străzi între 22-06 ca poporul să stea în casă și să nu se contamineze cu ghidușul care are insomnii.

Lipsa de transparență face să nu fie cunoscută lista specialiștilor consultați în legătură cu deciziile legate de pandemie, mai ales că acești specialiști sunt invocați de fiecare dată. Știu că Adrian STREINU CERCEL nu mai este în acea comisie. Știu că Alexandru RAFILA nu mai este în acea comisie de când s-a dus la PSD, căci adevărații specialiști în niciun caz nu sunt psdiști, ci pnliști, useriști, plusiști și independenți sau imparțiali ca tot românul cum le zicea nenea Iancu.

Lipsa de viziune și lipsa unei strategii se simte de la un kilometru și modul pompieristic de a acționa fără proceduri, fără fundamentare științifică a deciziilor, duc la carantinări doar folosind un indicator, care nu este demonstrat că este măcar reprezentativ.

(16 martie 2021)

Astra Zeneca și big data

Se știe că cele trei vaccinuri utilizate în Europa au fost testate pe mii, zeci de mii de cazuri. Incidentele legate de vaccinul Astra Zeneca au continuat să nască incertitudini în rândul oamenilor pentru că acum se folosesc instrumente vechi de analiză, deși există bine pus la punct bonceptul de big data.

Acum există baze de date ale populațiilor din fiecare țară din Europa cu suficient de multe date care să permită efectuarea de studii detaliate. Dacă există aceste posibilități, trebuie trecut urgent de la statistica clasică, la statistica modernă, în care informații despre colectivitățile complete sunt aaccesibile și doar trebuie accesate. 

Dacă avem o bază de date cu populația unei țări și cunoaștem:

- numărul N al persoanelor care se vaccinează într-o perioadă dată,

- caracteristicile subcolectivității care se vaccinează,

- numărul persoanelor din subcolectivitate,

construim K eșantioane din populația țării formate din câte N elemente și le analizăm să vedem ce se întâmplă cu aceste eșantioane din punct de vedere al comportamentului fiecărui element din eșantion. Vor rezulta nenumărate comportamente, care vor fi consemnate cantitativ, stări febrile, tromboze, decese, infarcturi și tot așa. Va exista un tabel cu un număr de coloane egal cu K și cu N linii, iar în interior se vor găsi coduri cu starea fiecărui element. Interpretarea codurilor va duce la concluzia că cele K eșantioane fie au comportament similar, fie se comportă diferit. 

În același mod se construiește coloana K+1 corespunzătoare celor N elemente care au fost vaccinate și tot așa se vor înregistra codurile. Se va face și aici analiza. Se vor face comparații cu ceea ce a rezultat din cele K eșantioane. Fie se va concluziona că vaccinul nu induce schimbări, fie se va concluziona că este o legătură între vaccin și anumite manifestări, dacă acele manifestări nu se regăsesc în cele K eșantioane.

Dacă exista un astfel de studiu folosind big data, evident, decizia legată de Astra Zeneca în țările EU ar fi fost fundamentată instantaneu și nu ar mai fi bâjbâit nimeni așa cum se întâmplă acum.

Este adevărat că lumea nu este obișnuită să opereze cu eșantioane de peste 30.000 de componente sau chiar de peste un milion de componente, dar calculatoarele, produsele software și bazele de date de mari dimensiuni nu sunt făcute să socotim pe degete sau cu bețișoare ca la clasa a I-a, ci pentru a lucra cu zeci sau sute de mii de componente în eșantion. dacă nu ne-am obișnuit cu așa ceva, ghinion!

(16 martie 2021)

Din no=u despre statistica pe colectivități mari și complete

Existența bazelor de date complete a schimbat din temelii abordarea din statistică, numai că statistica a rămas în urmă, căci încă se mai lucrează cu eșantioane, deși puterea de calcul de azi permite lucru cu colectivități de sute de mii, de zeci de milioane de compăonente fără nicio problemă.

Acum se fac vaccinări și în cadrul acestui proces se produc nenumărate situații, iar interpretările din punct de vedere statistic sunt:

- penibile, 

- nesusținute,

- aberante,

- tendențioase,

- cretine.

În opinia mea, având colectivitatea în integralitatea ei la dispoziție, nici media aritmetică, nici analiza dispersională și nici analiza de corelație nu mai sunt ceea ce au fost când se lucra cu serii de date având câteva zeci de termeni, obținuți și aceia cu mare trudă.

Acum se fac vaccinări.

Zilnic se vaccinează să zicem N persoane.

Analizele se efectuează pentru 1, 2, 3, ..., k zile de la vaccinare.

Se înregistrează comportamentul celor vaccinați.

În parel se construiesc multe eșantioane reprezentative existând colectivitatea.

Se studiază comportamentul din cadrul acelor eșantioane.

Având colectivitatea, eșantioanele se constituie să fie comparabile cu cele ale persoanelor vaccinate.

Se compară ceea ce se întâmplă în eșantioanele constituite aleator, cu cele ale persoanelor vaccinate.

Din instinct, se zice că există o lege, legea numerelor mari. Nu vreau să mă pronunț înainte de a se face analize pe colectivități reale, căci din pix se trage orice concluzie care folosește susținerii oricăi ipoteze, chiar dacă este o aberație.

Dacă din colectivitatea completă, folosind un mecanism simplu de extragere câte N componente comparabile cu subcolectivitatea celor vaccinați, pentru a obține M eșantioane și dacă se studiază eșantioanele și subcolectivitatea celor vaccinați, iar rezultatul analizei duce la verificarea ipotezei că subcolectivitatea celor vaccinați nu diferă semnificativ de cele M eșantioane, trebuie trasă concluzia că vaccinul nu deformează comportamentul colectivității. Ceea ce nu înțeleg eu este legatde faptul că aceste analize trebuiau făcute de cei care au analizat săptămâni în șir vaccinurile, deși aveau zeci de mii de voluntari. Rămân la ideea că statistica nu este adaptată la operarae pe big data.

Ceea ce s-a întâmplat cu graba de a trage concluzii legate de vaccinul Astra Zeneca îmi arată că e o luptă surdă pe rating, fără nicio legătură cu știința, știut fiind faptul că dacă un prost aruncă o piatră în lac nici o mie de savanți n-o mai scot la lumină. Așa se întâmplă și cu rolul catastrofic al unui text ce devine informație de prime time, care nu va fi remediat nici de 1.000 de texte care să arate că a fost vorba de o eroare. În mintea oamenilor ceea ce s-a zis prima dată este marele adevăr, chiar dacă e minciună gogonată.

(16 martie 2021)

Statistica pe colectivități mari este cu totul altceva

Acum sunt discuții aprinse legate de vaccinare. Sunt înregistrate zilnic toate persoanele care sunt vaccinate și sunt tratate distinct diferitele situații de reacții adverse, nefiind puține cazurile din care tratarea superficială duce la concluzia că serul folosit le generează, ca după aceea să fie făcute dezmințiri. Presa care este în goană după senzațional preia din zbor informații, le prezintă fără a fi supuse unor analize de specialitate și generează confuzii dintre cele mai bizare, iar efectele în societate sunt devastatoare. UE nu are proceduri de niciun fel. Ar trebui ca în cazuri extreme să existe fluxuri foarte bine definite.

Se înregistrează un deces după primul vaccin sau după rapel.

Se fac analize.

Se face autopsierea.

Se stabilește cauza decesului.

Se emite un comunicat bine documentat, fără umbră de suspiciuni.

Se citește comunicatul, fără interpretări de presă.

Punct.

Acum nu se procedează așa și a fost indusă ideea că decesele s-au înregistrat din cauza vaccinului. Aceasta este informația. Degeaba se revine cu comunicatul și se spune că persoana a decedat din cu totul alte cauze. Efectul comunicatului este minim, căci prima informație a contat. 

Sac statistica ar fi  lucrat cu setruri de date privind colectivități mari, adică ceva precum serii de date cu 30.000 elemente, ar fi fost normalitate ca studiile de corelații să se facă în tabele cu mai multe coloane, fiecare având același număr de termeni, adică 30.000. Am mari semne de întrebare că 2.000 situații privind reacții adverse ușoare, 150 situații cu reacții importante și un număr de decese redus în studiile statisticii care folosesc metodele actuale ar oferi informații, ceea ce mă duce cu gândul la voturile din circumscripția 23 August în care candida Nicolae CEAUȘERSCU și unde avea unanimitate, căci buletinele de vot cu înjurături nu era luate în calcul. Statistica pe colectivități mari trebuie să introducă metode noi, revoluționare, căci indicatorii de tipul I=A/B sau analiza de corelație sunt fără valoare.

(14 martie 2021)

Pașaportul verde

Cei care s-au vaccinat este normal să se deosebească de ceilalți care nu s-au vaccinat printr-un document numit pașaport. Din excel de zel i s-a zis pașaport verde, exact culoarea de la semafor care arată că pe verde se trece, care ar sugera că cei ce posed un astfel de pașaport au dreptul să treacă undeva, să zicem granițele sau pragurile ușilor de la restaurante, cafenele, cinematografe, avioane sau ale altor locații.  În opinia mea a avea acest pașaport verde cum aiurea zic unii, ar trebui doar să arate că posesorul lui s-a vaccinat și nu mai trebuie să se vaccineze încă o dată în intervalul T+ț, unde T este momentul de rapel iar ț arată valabilitatea efectului vaccinului. Pașaportul nu trebuie să discrimineze pe nimeni.

Ce dovadă mai grozavă să avem din moment ce UE nu a fost pregătită cu fluxuri complete cu mult înainte de a se da drumul la procesul de vaccinare să avem, din moment ce chestia cu pașaportul au pus-o cei din turism. Căci se zice că acel copil care nu plânge nu-i dă mămica lui țâță să sugă. O altă dovadă de management găunos nici nu mai trebuia să avem, din moment ce UE este nu o uniune, ci o grămadă de țări, unde fiecare caută să tragă spuza pe turta lui. Nu-mi amintesc să fi fost altcumva reacția cu ventilatoarele și cu măștile în prima lună de pandemie, când individualismul ajunsese la paroxism. Chiar și tendințele producătorilor de vaccinuri care nu ratează să obțină avantaje după funcționarea legii cererii și ofertei, deja ne arată că UE este o structură slabă cu negocieri neadecvate.

(14 martie 2021)