Traian BĂDESCU nu-l ajută pe Nicușor DAN

De la un timp încoace Traian BĂSESCU bagă și el capul în poză și-și dă cu părerea despre ce și cum trebuie să acționeze Nicușor DAN în această campanie electorală pentru a-l învinge pe George SIMION, că și el Traian BĂSESCU, pe când nimeni nu știa că mai era și PETROV, a recuperat procente bune și l-a învins pe Sorin OPRESCU. Dar nu spune PETROV că pe când era președinte, ori de câte ori însoțea vreun candidat la primăria unui oraș prin țară, crezând că el Traian BĂSESCU îl ajută pe respectivul, de fapt îl ajuta să piardă, căci la acea vreme, președintele nu mai reprezenta nimic pentru popor.

Cu gura lui Traian BĂSESCU a zis că a instaurat statul mafiot, iar Nicușor DAN ca independent este un exemplu de modestie și de corectitudine, iar Traian BĂSESCU prin toate luările de poziție, îi face numai deservicii lui Nicușor DAN. Ca să se vadă ce caracter are Traian BĂSESCU, acum a tăbărât pe diascopră pe care o porcăiește că se orientează spre SIMION, deși aceeași diasporă i-a dat voturile lui PETROV când îi ardea buza. Ar trebui ca Nicușor DAN să se delimiteze clar de PETROV chiar acum, căci mâine va fi prea târziu.

(09 mai 22025) 

Cum ar fi arătat România cu Mircea GEOANĂ președinte?

Uneori stau și mă gândesc cum ne-ar fi fost nouă românilor, dacă Mircea GEOANĂ ar fi devenit președintele României la alegerile din 2009. Ar fi niște chestii care mi-ar da cu plus, adică ne-ar fi fost ceva mai bine cu Mircea GEOANĂ, comparativ, cu Traian BĂSESCU alias PETROV, care ne-a băgat rău de tot în c-c-t, căci a instaurat statul mafiot, cum a recunoscut cu gurița sa proprietate personală.
Totuși, Mircea GEOANĂ a pierdut pe mâna lui, căci a fost să se bălăcească în jacuzzi la SOV, ceea ce mi s-a părut o mare porcărie pentru un tip care se vrea pe cel mai râvnit fotoliu din România. Vor zice unii că a avut un comportament exemplar ca secretar adjunct la NATO, numai că NATO este o organizație cu reguli foarte precise, cu proceduri, cu structură, unde cel ce intră acolo, joacă după acele proceduri și reguli, nu face ce-i bubuie țeasta, așa cum se întâmplă la palatul de la Cotroceni, unde s-a văzut că locatorii orice au făcut, numai președinți de țară n-au prea fost.

Răspunsul la întrebarea din titlu este negativ, căci Mircea GEOANĂ nu are dimensiune de președinte, iar campania din octombrie-noiembrie 2024 a demonstrat acest lucru, nenumăratele lui gafe mă îndreptățesc să spun că Mircea GEOANĂ ar fi fost un președinte slab, care n-ar fi trăncănit fără rost ca învingătorul lui, dar carear fi luat decizii mediocre, de felul mersului la jacuzzi. Sunt liniștit, căci zicala rău cu rău, dar mai rău e fără rău merge și pentru Mircea GEOANĂ și pentru Traian BĂSESCU. dacă acum în 2024 aș fi auzit despre proiecte, despre idei, aș fi zis, dar tot ce a debitat Mircea GEOANĂ la întâlniri au fost doar uriciuni la adresa contracandidaților lui, ceea ce mi-a arătat că Mircea GEOANĂ nu se ridică la înălțimea unui președinte de stat, iar dacă în 2009 ar fi câștigat, țopăiala din seara votului deja îmi arăta un maimuțoi, nu un veritabil președinte, care știe să-și stăpânească emoțiile, oricare ar fi ele.

Mircea GEOANĂ președinte ar fi fost exact ca acum, fără autostrăzi, fără spitale, fără sistem educațional, căci un nene care-și joacă poziția dată de vot pe moftul cu jacuzzi, își arată micimea absolută.



(18 decembrie 2024)

Ce a lăsat Traian BĂSESCU în urma lui.

În cei 10 ani cât a fost președintele României, Traian BĂSESCU a lăsat:
- un stat mafiot,

- justiția cu cătușe la televizor,

- un nivel inimaginabil al corupției, 
- porecle pentru alți oameni politici,
- apelativul de găozar pentru jurnaliști, 
- numele de turnător Petrov,

- modelul de președinte jucător mediocru,

- prezențe nesemnificative, dar obsesive la tv,

- cea mai neagră pagină din istoria noastră modernă, 
- greșeli de gramatică precum acostaseu,

- jignirea pensionarilor ca asistați sociali, 
- nimic bun.


(13 octombrie 2024)
 

Securiști și boșorogi

Să facem niște calcule.
Secritatea comunistă a dispărut în 22 decembrie 1989. 
Secutitatea racola indivizi și individe, cu toții vulnerabili și fără de caracter, nu înainte de a împlini 18 ani, ceea ce înseamnă că cei mai tineri securiști sau turnători erau născuți cl mai devreme în 22 decembrie 1971.

Cei mai tineri turnători, colaboratori  și slujbași ai securității au acum 52 de ani și ei sunt cei mai puțin șantajabili, căci în 11 luni de trepădușerie cu simbrie sau voluntariat, nu au avut timpul necesau de a face rău semenilor lor, la dimensiuni apocaliptice, care au culminat cu distrugerea de cariere și cu lipsirea de libertate.

Colaboratorii și turnătorii la securitate sunt cei cu state de vechime de peste 15 ani, adică, indivizi trecuți bine de 65 de ani și aceștia au fost în putere la Revoluție căci un bărbat la 30 sau 40 de ani e în floarea vieții și vulnerabil fiind, a fost manevrat cu cheița după bunul plac al celor care i-au accesat dosarul din arhivele defunctei securități. Tot ce este trecut de 60 de ani din rândul bărbaților sau femeilor, reprezintă potențialul securistic prin atitudine și comportament și de ei, respectiv, de ele, avem a ne teme, căci dacă au făcut mult rău înainte de 22 Decembrie 1989, nu-i oprește nimic să-și continue demersurile pentru a-și atinge obiectivele, căci pactul cu diavolul semnând angajamente la securitatre, l-au făcut pentru a avea o viață tihnită și lipsită de griji.

Unii dintre ei au pozat ca oameni de afaceri de succes, politicieni de anvergură, dar în realitate aveau exercițiul turnătoriilor și sprijinul din umbră al foștilor șefi cărora veneau cu delațiuni, șefi care știau să-și cultive sclavii, pentru a profita și acum în democrație de roadele muncii la vedere a acestora, pe care cu abilitate știau să-i țină de hățuri, pentru a nu o lua pe drumuri greșite, în raport cu doctrina de pe vremuri.

Este doar un exercițiu simplu, de a intra pe internet și de a vedea vârsta, CV-ul și de a studia apucăturile formatorilor de opinie trecuți de 60 de ani, pentru a vedea cât de securiți au fost și au rămas, pentru a extrage din ceea ce vorbesc ei, exact ceea ce trebuie pentru a separa grâul de neghina din ei.



(31 mai 2024)

Condamnarea comunismului ca farsă sinistră

Întotdeauna mi-au plăcut metaforele și asocierile noi de cuvinte , care vin să dea frâu liber imaginației. Comunismul a devenit operațional după 7 noiembrie 1917 în Rusia, câcd revoluția lui V.I. LENIN a ieșit glorioasă. Ce a însemnat statu sovietic știe toată lumea și nu mă apuc să scriu aici despre ce a însemnat I.V. STALIN pentru poporul sovietic, căci ar fi multe de spus și nu de bine. Au urmat apoi N.S. HRUSCIOV, L. BREJNEV, GORBACIOV, fiind ultimul care a mai ținut comunismul sun călcâi.
V. I. LENIN a spus clar că dacă sistemul comunist nu va depăși nivelul productivității din capitalism, va dispărea de la sine. Ori, în țările comuniste, nivelul productivității muncii nu a depășit niciodată 1/3 din nivelul productivității țărilor capitaliste. Rezultatul a fost exact așa cum l-a prevăzut V.I. LENIN, comunismul s-a prăbușit în țările Europei spre finalul anului 1989 asemeni unor piese de Domino. Nici nu avea cum să reziste un sistem care generează sărăcie, tristețe și insatisfacții pe toate planurile. Esența comunismului, egalitarismul, are la bază cu totul alte realități decât cele specifice speciei umane căci legea de la fiecare după posibilități, fiecăruia după nevoi nu avea cum să funcționeze știindu-se racilele speciei umane. Pornind de la o premisă eronată, ceea ce s-a creat a fost eronat și din eroare în eroare, s-a ajuns la dezastrul care a fost curmat în partea a doua a anului 1989.

Comunismul a fost diferit de la țară la țară, dar specificul său a adus în toate țările lagărului comunist lupta de clasă, inversarea valorilor și mai ales nemunca drept principiu de coexistență. Poezioara:

Cine muncește cinstit,

Ori e prost, ori e tâmpit,

spune totul despre stadiul la care s-a ajuns în acele vremuri.

Din start trebuie să spun că în România nu a existat o rezistență anticomunistă și aici mă refer la personalități puternice care să lupte pe față cu conducerea partidului comunist, care să-și exprime deschis opiniile și mai ales care să lupte cu sistemul.

Au existat persoane care au găsit diferite forme de protest împotriva regimului, care au făcut gesturi semnificative, gesturi care au impresionat o țară întreagă, dar sistemul comunist a avut nenumărate metode de manipulare care să facă acele gesturi ca fiind nesemnificative sau chiar nu au fost propagate în mase, căci presa, radioul și televiziunea ca instrumente de propagandă comuniste erau extrem de eficiente. Îmi amintesc de hărțuielile de la Cluj, de pârtia de la Poiană, de bilețelele de la metrou, de atentatele din Germania și de la Paris.

Au existat și mișcări muncitorești spontane care au avut rezonanță în popor, dar de asemenea, ele au fost mușamalizate și au fost rezumate în comunicate de presă ticluite de propagandiștii partidului astfel încât să fie date uitării rapid. Cei implicați au suferit rigorile legilor comuniste necruțătoare.

La noi, nemulțumiții din rândurile intelectualității, aveau soluția facilă de a-și face bagajele și de a pleca din țară, fie fugind, fie legal cu acte în regulă. Repet: noi nu am avut o mișcare anticomunistă condusă de o personalitate puternică, în jurul căreia să se afle poeți, prozatori de renume, cântăreți celebri, chiar și activiști de partid nerăsuflați, la care să se alăture tineri valoroși, dar și muncitori. Nu este vorba de un partid, de un sindicat sau de un grupuscul nesemnificativ, ci de o mișcare puternică, pe care partidul comunist s-o ia în considerare. 

Nicolae CEAUȘESCU nu a apărut din spuma mării. Elena CEAUȘESCU nu a devenit savantă că găinile de la AVICOLA Crevedia s-au ouat cu mult mai mult peste plan. Au existat oameni care:

- au lăudat,

- au aplaudat,

- i-au preamărit,

- au fost plătiți.

Totul are o explicație și noi trebuie să ținem seama de realitățile românești.

Când am aflat că Traian BĂSESCU dorește să condamne comunismul, mă gândeam ce înseamnă lipsa de moralitate. Traian BĂSESCU a fost comunist. Traian BĂSESCU a benefciat din plin de ceea ce i-a oferit comunismul, căci fără aprobări de la cabinetul 2, Traian BĂSESCU nu ar fi plecat niciodată la post la Anvers. Dacă Traian BĂSESCU ar fi fost un opozant al comunismului și nu un beneficiar al acestuia, dacă Traian BĂSESCU ar fi avut acțiuni de protest de pe pozițiile înalte pe care le-a avut, aș fi dat crezare demersului cu condamnarea comunismului.

În pcr au fost undeva 4.000.000 de membri, care la Revoluție au rămas cam tot atâția din moment ce știm cu precizie dă numai doi dintre ei au fost executați la Târgoviște. Nu știu care a fost echipa care a întocmit raportul prin care era condamnat comunismul, dar tare aș vrea s-o aflu, pentru că am mari temeri că din listă voi afla lucruri care mă vor întrista și mai tare. În sala parlamentului, când s-a citit acel raport erau deputați și senatori și aș fi extrem de bucuros dacă mi s-ar arăta cu documente că niciunul dintre deputați și dintre senatori nu a fost membru al pcr nici măcar o secundă.

Am scris în titlul acestui articol că acțiunea de condamnare a comunismului a fost o farsă sinistră. Noi avem proverbul că hoțul strigă: hoții! și la acest proverb m-am gândit când am auzit despre această condamnare. Când nu am avut o mișcare de rezistență anticomunistă, când cei care au fost aplaudacii regimului doresc să condamne regimul care le-a adus doar lor bunăstare, este bizar, imoral și stresant.

Aș fi fost de acord ca să fi avut și noi un Vaclav HAVEL, un Lech WALESA care să se pună în fruntea unor români asemeni lor la nivel de imaculare în raport cu comunismul și să vină într-un parlament nepoluat de foști membri de pcr și să condamne comunismul. Ei aveau căderea. Sunt tare curios, știind de PETROV, dacă cei care au elaborat raportul de comdamnare a comunismului nu simt o mică jenă pe coloana vertebrală, să zicem.

În opinia mea, ca tot ceea ce a făcut Traian BĂSESCU zis PETROV în cei 10 ani de mandat a fost un lanț de farse odioase, dintre care voi aminti două: anunțarea tăierii a 25% din salarii în 9 mai 2012 și chestia aceea cu ghici, ghicitoarea mea, din 7 decembrie 2015. Să spui că regimul comunist a fost ilegitim și criminal, când te-ai înfruptat din deliciile oferite de el, este chiar nelalocul celui care zice așa ceva, căci înseamnă că insul este rupt de realitate sau vrea să se spele de păcate, ceea ce nu i-a reușit.

(23 septembrie 2022)

Colaboratorii și turnătorii de ieri ai securității comuniste, șantajații de azi și de mâine ai democrației

Cine crede că securitatea comunistă lua la întâmplare cetățenii pentru a-i face turnători și colaboratori ai săi, face o mare eroare. 
În primul rând, securitatea comunistă nu racola cetățeni, pentru că acei care deveneau turnători și colaboratori ai securității, se ofereau singuri să facă servicii acestei instituții sinistre, pentru că doreau să obțină diferite avantaje, pe care prin forțe proprii și prin calitățile profesionale nu le-ar fi obținut în vecii-vecilor.
În al doilea rând, securitatea comunistă nu avea nevoie să-și bată capul cu indivizi eficienți, profesioniști la locul lor de muncă, caractere puternice, independente, stăpâne pe ele, care să nu răspundă cu docilitate comenzilor de zi cu zi pe care le lansa celor care intrau în solda ei.
În al treilea rând, după anul 1965 când s-au efectuat epurări masive în rândul securității și s-a trecut la profesionalizarea acesteia, ofițerii de securitate erau selectați din rândul absolvenților de facultate cu rezultate dintre cele mai bune, iar cei care deveneau elevi ai școlilor de securitate erau selectați dintr-un număr foarte mare de candidați, care treceau de teste de mare dificultate atât în ceea ce privește aptitudinile de sportivi, cât și de teste psihologice și de inteligență efectuate de specialiști, teste care nu lăsau să treacă tineri care nu îndeplineau cerințele definite pentru a deveni ofițeri activi.
Colaboratorii și turnătorii securității erau indivizi:
- slabi,
- ineficienți,
- mediocri,
- ariviști,
- leneși,
- lăudăroși,
- slugarnici,
- mincinoși,
- fricoși,
- pârâcioși,
- violenți,
- bețivi,
- cartofori,
- cleptomani.

Securitatea cunoștea în detaliu defectele acestora și se folosea de ele atunci când cerea la schimb informații despre cetățenii care prezentau interes pentru ea. Securitatea nu exercita presiuni de niciun fel asupra unor indivizi cu tarele pe care le-am enumerat mai sus pentru că tot ceea ce dorea obținea extrem de lejer.

Dacă securitatea dorea de la un individ lipsit de caracter un angajament scris, îl obținea fără vreun efort.

Dacă securitatea dorea de la un individ lipsit de caracter nenumărate pagini scrise și semnate despre cei care spuneau bancuri politice, doar trebuia să ceară acele pagini, căci le obținea cu detalii jenante chiar și pentru ofițerii care le citeau și care sunt sigur că trăgeau concluzii deloc măgulitoare la adresa celor care se dezlănțuiau în exerciții de elaborare a prozelor turnătoriste.

În opinia mea, prea puțini dintre turnătorii și colaboratorii securității comuniste erau oameni adevărați, căci securitatea nu avea nevoie ca aceștia să fie turnători sau colaboratori, ci dorea ca turnătorii și colaboratorii să dea informații despre ei, adică ei să fie obiecte de studiu,  actori în piesa de teatru numită construirea societății socialiste multilateral dezvoltate și cu povestitori în derularea piesei de teatru. Turnătorii și colaboratorii securității comuniste erau un fel de pleavă a societății cu oarecare polelială, o scursură fără miros pestilențial, ci cu miros stătut de prostie și de indolență, a celor care așteaptă să le pice și lor ceva, un apartament, o promovare, o mărire de salariu, o viză de plecare într-o excursie, o recomandare verbală pentru un avantaj oarecare, niciodată ceva de substanță care presupunea performanță, implicare, responsabilitate și mai ales eficiență.

Cine. crede că turnătorii și colaboratorii de ieri ai securității comuniste și-au schimbat năravurile și mai ales trăsăturile de caracter, se înșeală amarnic. Ei tot ineficienți sunt. Ei tot mediocri au rămas. Ei tot ariviști se află oriunde s-ar găsi. Groaza de a nu fi deconspirați îi face atât de șantajabili încât își aleargă și umbra oriunde s-ar afla, dacă bate cumva vântul că se va trece la deconspirarea la grămadă a dosarelor celor care au făcut poliție politică. 

Nu se fac publice numele colaboratorilor și ale turnătorilor securității comuniste pentru că este nevoie ca ei, de pe pozițiile pe care le au să rezolve probleme exact așa cum păpușarii care îi au la mână doresc, iar ei să nu crâcnească de niciun fel nici azi și nici mâine și câte zile vor avea.


(22 septembrie 2022)

Apelul din 6 februarie 2007

Niște așa-ziși intelectuali, s-au apucat să se dezlănțuie în a scrie un text pe care l-au intitulat apel către clasa politică. Citindu-l acum, după 15 ani m-a apucat o jenă adecvată să văd cum niște indivizi care se autointitulau intelectuali, deci aveau intelect au fost în stare să scrie asemenea chestii care chipurile, aveau să influențeze gândirea altor indivizi și să ducă totul în direcția dorită de ei, sub stindardul unui personaj pe care istoria l-a aruncat la coșul de gunoi. Trebuie spus că acei așa ziși intelectuali, nu au fost în stare să-l citească pe personajul care a stat 6 ani la primăria capitalei și nu a făcut nimic, mai stătuse vreo trei ani în fruntea statului și nici de această dată nu făcuse nimic. Ei deja îl vedeau pe tip ca fiind un simbol, nu le-ar fi fost rușine, căci dansând, poreclind, jignind, hăhăindu-se, individul nu prevestea nimic bun, ci arăta numai carențele unui specimen care se lăfăise într-o mediocritate lucie și care se înconjura tot de inși de aceeași teapă cu el.
Voi prelua din acea listă numele  așa-zișilor intelectuali orin Alexandrescu, Vlad Alexandrescu, Dragos Paul Aligica, Stefan Andreescu, Vasile Astarastoaie, Adriana Babeti, Hannelore Baier, Alexandru Beldiman, Magdalena Boiangiu, Lidia Gheorghiu Bradley, Corin Braga, Alexandru Calinescu, Mircea Cartarescu, Magda Carneci, Ruxandra Cesereanu, Livius Ciocarlie, Eugen Ciurtin, Andrei Cornea, Aurelian Craiutu, Dorin Dobrincu, Vasile Docea, Sabina Fati, Iulian Fruntasu, Florin Gabrea, Tom Gallagher, Armand Gosu, Stere Gulea, Sorin Iliesiu, Alexandru Lazescu, Gabriel Liiceanu, Viorel Marineasa, Mircea Mihaies, Dan C. Mihailescu, Mihail Neamtu, Virgil Nemoianu, Vlad Niculescu, Andrei Oisteanu, Dumitru Oprea, Anca Oroveanu, Rodica Palade, Serban Papacostea, Horia Roman-Patapievici, Horatiu Pepine, Dan Perjovschi, Lucian Petrescu, Ileana Pintilie, Andrei Pippidi, Valentina Pop, Tania Radu, Victor Rebengiuc, Lavinia Stan, Dan Tapalaga, Vladimir Tismaneanu, Gelu Trandafir, Florin Turcanu, Traian Ungureanu, Daniel Vighi, Sever Voinescu, Smaranda Vultur, Serban Radulescu-Zoner, Alexandru Zub și pe cei care n-au dat colțul, îi întreb: chiar vă mai mențineți cu seninătate aberațiile din textul pe care l-ați semnat, bre?
Eu știu că dacă de 100 de ori am ridicat o halteră de 100Kg, voi ridica de o altă sută de ori o halteră cu greutatea între 90 Kg și cel mult 110 Kg, în niciun caz nu voi ridica o halteră de 200 Kg. Ca să vezi că individul face numai năzbâtii și să crezi că în următorii ani va face doar lucruri geniale, deja este o eroare impardonabilă. Citind lisya așa-zișilor intelectuali, nu am găsit printre ei personalități autentice, profesioniști desăvârșiți, oameni care practică meserii adevărate și pe care colectivitățile din care ei fac parte îi respectă necondiționat. N-am regăsit acolo niciun laureat al premiului NOBEL pentru literatură medicină, fizică sau chimie, să-mi plec fruntea plin de respect. Am regăsit nume oarecare, nici măcar de cultură nu erau, ci însoțitori pe la Neptun sau sinecuriști oarecare. Acum după 15 ani, cei ce trăiesc de pe listă ar mai semna exact același text? Eu nu l-aș fi semnat nici atunci și nici acum, căci prostituția intelectuală nu mă mă caracterizează...
(14 septembrie 2022)

21 decembrie 2004 - 21 decembrie 2014, o țară fără președinte

Sentința definitivă din 23 martie 2022 privind faptul că Traian BĂSESCU a făcut poliție politică arată că acesta a declarat la depunerea candidaturii de președinte că nu a colaborat cu securitatea comunistă. Se spune că nimeni nu este mai presus de lege și că nimeni nu are dreptul să invoce necunoașterea legii.

Traian BĂSESCU știa ceea ce a făcut și nu are cum să invoce adeverințele de necolaborare date de CNSAS când și-a depus candidaturile. El știa ce înseamnă să colaborezi cu securitatea și indiferent ceea ce au scris alții, avea obligația să acționeze în consecință, cum îi dicta onoarea sa de om politic, de bărbat. Și-a asumat riscuri și viața a arătat că untdelemnul a ieșit deasupra și sentința din 23 martie 2022 este definitivă, deci lucrurile trebuie duse până la capăt.

În opinia mea nu este vorba de a nu mai avea pază, nu este vorba de a pierde locuința de la RAPPS, ci trebuie mers până la capăt, adică să se anuleze mandatele de președinte, adică toate actele semnate de acesta devin nule de drept. Trebuie luată o decizie severă, pentru a nu mai se permite derularea de procese democratice în care să fie implicate persoane fără onoare.

Costurile vor fi imense, dar ele trebuie plătite, căci ezitările din ultimii 30 de ani și dosarele care au bătut pasul pe loc, trebuie să înceteze pentru totdeauna. Oamenii trebuie să înțeleagă că o națiune va traversa istoria cu fruntea sus numai atunci când în fruntea ei se află numai oameni de onoare, oameni cu coloană vertebrală, cu caracter, gata să se sacrifice pentru binele poporului lor.

Momentul dușului rece a sosit și ideea de neclaritate, de impas constituțional, de tărăgănare trebuie să înceteze. A sosit momentul marelui adevăr. Chiar cel în cauză a vorbit de anularea mandatelor sale. Este exact ceea ce și-a dorit, exact așa cum a recunoscut că pe durata mandatelor sale s-a instaurat statul mafiot. Deci intervalul 21 decembrie 2004 - 21 decembrie 2014, corespunde unei pagini albe de istorie a țării noastre căci anulând cele două mandate vorbim de o țară fără președinte. Nu este o tragedie, ci o lecție din care fiecare dintre noi are de învățat.

(10 septembrie 2022)

1.000 de oameni care m-au dezamăgit: Eugen TOMAC

 Eugen TOMAC este un bărbat de 41 de ani.
Eugen TOMAC este absolvent al Facultății de Istorie de la Universitatea București, promoția 2003.
Eugen TOMAC are un masterat în istorie finalizat în anul 2004.
Eugen TOMAC a fost membru PDL din 2013.
Eugen TOMAC este membru PMP din 2014.
Eugen TOMAC este președinte al PMP.
Eugen TOMAC a fost parlamentar între 2012 - 2019.
Eugen TOMAC este europarlamentar din 2019.
Eugen TOMAC m-a dezamăgit în legătură cu poziția pe care a avut-o în legătură cu cazul PETROV, căci a te antepronunța la nivelul său este ceva nefiresc, ceva care arată în niciun caz coloană vertebrală.
Eugen TOMAC m-a dezamăgit în legătură cu modul în care a procedat cu Cristian DIACONESCU, pentru că el trebuia să înțeleagă viața întortocheată a respectivului, care este o frunză în bătaia vântului.
Eugen TOMAC m-a dezamăgit că se comportă ca și cum partidul său ar fi un partid de 40% în parlament, când în realitate PMP nici nu a trecut pragul de 5% în 2020. El are discursul unui astfel de partid mare, ceea ce nu este normal. Ar fi bine dacă s-ar uita în jurul lui și ar vedea cum stau lucrurile în realitate.

Este normal ca un partid de 3% în opțiunile electoratului să aibă comunicate și nu să se adreseze de la egal la egal, indiferent cui, iar Eugen TOMAC mă dezamăgește că intervenind în orice problemă crează impresia că bagă și el bățul prin gard, ceea ce este și supărător și dezamăgitor, mai ales că este băiat tânăr  și mai are de stat în politică cel puțin 40 de ani de acum înainte.

(04 septembrie 2022)

1.000 de oameni care m-au dezamăgit: Mugur CIUVICĂ

Mugur CIUVICĂ este un bărbat de 62 de ani.
Mugur CIUVICĂ este absolvent al Universității de Medicină și Farmacie din București, Facultatea de Pediatrie. 
Mugur CIUVICĂ a fost consilier prezidențial la Emil CONSTANTINESCU.
Mugur CIUVICĂ conduce Grupul de Investigații Politice - GIP.
Mugur CIUVICĂ a fost în tinerețea lui membru al organizației de tineret a PNȚCD.
Mugur CIUVICĂ este celebru pentru Raportul Armaghedon, publicat în 2002 în timpul regimului de opersiune cruntă al lui Adrian NĂSTASE, pentru care chiar a fost arestat.
Mugur CIUVICĂ a publicat în 2015 la editura RAO cartea Zece ani răi, care este o frescă a regimului mafiot al lui Traian BĂSESCU.
Mugur CIUVICĂ m-a dezamăgit că nu a avut o documentare ca lumea legată de activitatea de turnător a lui Traian BĂSESCU și verdictul dat în 2022 la 8 ani după ce acesta și-a încheiat mandatul, arată că deși forțele răului au acționat, acestea au fost puternice, dar forțele binelui au învins. Dacă Mugur CIUVICĂ era mai viguros în acțiunile lui, perioada ar fi fost mult mai scurtă și probabil anul 2009 ne-ar fi prins în alt context, nu cu jacuzzi la SOV.
Mugur CIUVICĂ mă dezamăgește că apare la Antena 3 și nu numai, se leagă de tot felul de subiecte de presă, dar eu aștept de la el acțiuni care, cu efecte și mai clare, adică prăbușiri de guverne, demiteri de miniștri, referendumuri răsunătoare. Societatea noastră are mare nevoie de  acțiuni ferme, rapide și cu efecte de cutremur, devastatoare, căci numai prin frică va dispare corupția, ca în vremurile lui Vlad ȚEPEȘ.

(25 august 2022)

Cine erau turnătorii la securitate?

Ca să stabilim trăsăturile turnătorilor la securitate, nu trebuie să facem studii aprofundate, ci trebuie doar să ne aruncăm privirea în listele celor pe care justiția i-a declarat definitiv că au făcut poliție politică în timpul comunismului. 
În primul rând, turnătorii nu erau selectați, ci se ofereau să fie turnători pentru a obține avantaje.

În al doilea rând, viitorii turnători erau persoane mediocre, fricoase și lașe, fără caracter.

În al treilea rând, turnătorii doreau să suplinească lipsa de performanță prin ajutorul dat de securitate.

În al patrulea rând, turnătorii urmăreau avantaje la locul de muncă, neobținute prin mediocritate.

În al cincilea rând, turnătorii aveau darul voluntariatului în elaborarea delațiunilor.

În al șaselea rând, niciun turnător nu a avut niciodată o sclipire în plan profesional.

În al șaptelea rând, turnătorii aveau ținte precise, urmărind distrugerea adversarilor profesionali.

În al optulea rând, turnătorii își defineau strategii de evoluție individuală mai ales în plan material.

În al nouălea rând, turnătorii au generat un proces inflaționist, cu informații redundante, balast.

În al zecelea rând, mulți turnători erau atât de proști, încât nici securitatea nu avea ce face cu ei.

În al unsprezecelea rând, niciun turnător nu recunoaște cât de mult rău a făcut și se crede nevinovat.

Cei 25 Km de dosare ale securității nu s-au scris singure. Numai dacă luăm numele conspirative ale turnătorilor vedem ușurința cu care ei au acceptat acele nume PETROV, DANA, SANDA, MANOLE, DOBRESCU, CRISTIAN, PETRESCU, MARIA, ANTON, SASHA, TRAIAN, CAMIL, nu arată inteligență, perspicacitate și nici caracter, ci mai degrabă o cascadă de defecte, dintre care superficialitatea și arivismul sunt pe primul plan. Puneți în dreptul acestor nume conspirative adevăratele nume și veți vedea că este vorba numai de lichele ordinare, jalnice, fără onoare și lipsite de coloană vertebrală.


(26 iulie 2022) 

Vai de mama lor!

Elena UDREA și Ioana BĂSESCU au fost condamnate la 8 ani, respectiv, 5 ani de închisoare cu executare.
Vai de mama lor!
Numai părinte să nu fii ca să trăiești momentul acesta îngrozitor, în care propriul copil îți este dus în cătuse la pușcărie.
Mirarea nu ar trebui să fie mare pentru nimeni, căci pe tot ce a pus mâna Traian BĂSESCU s-a ales parful și pulberea. De la înălțimea poziției sale să ajungă la performanța de a-și implica fiica într-o scamatorie cu riscuri enorme asupra libertății sale, arată ce fel de caracter avea acest om, care avid de putere nu credea că va veni și momentul crudului adevăr. Multă lume a crezut că el, Traian BĂSESCU, deține secrete care îi reduc la tăcere pe toți, inclusiv pe judecători, chiar și peste 10 sau 20 de ani de la plecarea sa din funcție. Decizia sa de PETROV arată că cei ce au crezut așa ceva, s-au înșelat teribil de tare.
Traian BĂSESCU nu deține secrete. Nu are ce secrete să dețină, căci dacă ar avea secrete, ar fi trebuit să lucreze singur, ori nu a lucrat singur, a fost tot timpul înconjurat de diferiți inși, consilieri sau mai puțin consilieri și tot ceea ce făcea era ascultat și înregistrat.
Pe 8 septembrie se va ști c u exactitate cum stau lucrurile cu cele două ființe. Pe Mircea a suportat să-l vadă după gratii sau pe nepotul său. Dar, când este vorba de propria-ți fiică, drama ar trebui să aibă dimensiuni apocaliptice. El a mimat plânsul în anul 2004, dar acum nu are ce mima. Drama se joacă în real, fără personaje fictive, sau la înțelegeri definite de alții.
Vai de mama lor!

(27 mai 2022)

Un lucru îngrozitor de simplu:standardizarea

Când cumpărăm ceva și primim bonul de la casă, avem surpriza să vedem că de la un magazin la altul structura elementelor tipărite este alta, deși în mod normal, informațiile ar trebui să fie aceleași, adică:
- elemente de identificare ale vânzătorului,
- data curentă,
- produsele,
- cantitatea, prețul și valoarea totală,
- valoarea TVA
- mod de plată, cod card.
Mai apar și alte elemente. digitalizarea presupune:
- ordine,
- disciplină,
- muncă,
- corectitudine,
- transparență,
- proceduri.

Acum se bate monedă pe digitalizare și așa cum suntem obișnuiți:

- se vorbește multe,

- se fac angajări,

- nu se face mai nimic,

- nu lucrează profesioniștii acolo,

- se tot refac planuri,

- apar documentații, studii, fără fapte concrete.

Acum, rapid, aș vrea să văd:

- facturi standardizate,

- bonuri de casă standardizate,

- proceduri universale.

Toate se fac fără bătaie de cap căci e vorba de programare, de mici modificări în structuri de documente, care rearanjează aceleași informații, ca toate facturile să fie can la fel, adică, dacă vreau să găsesc numărul și codul facturii, la toate facturile să fie doar într-un singur loc. Și data emiterii și data scadenței, trebuie să fie la toate facturile la fel. Dacă apar particularități de la emitent la emitent, acele particularități se vor reflecta undeva în document, care nu afectează grav standardizarea, înnebunindu-l de cap pe cel ce citește documentul.

Acum la început e mai greu dar dacă se dă termen strâns și se bagă banul, cu siguranță, standardizarea își va vedea efectele. dacă nu se lucrează etapizat, peste 20 de ani vom vorbi tot despre standardizare, despre eficientizare și vom fi exact cum am fost la început, deși s-au cheltuira 20 miliarde de euro pe nimic, adică pe salarii babane pentru incompetenți, amante, fiii și fiicele unor pile și tot așa, care și-au găsit loc călduț în ale digitalizării, ca strategie pe hârtie, fără fapte concrete ca în romanele lui ILF și PETROV.

(02 mai 2022)

Ciorbele penibile, dar reîncălzite, din televiziuni

Televiziunile de la noi, cu așa-ziși jurnaliști, dar de fapt indivizi leneși, neprofesioniști, superficiali și lacomi după bani nemunciți, abundă în reluări  dintre cele mai facile, care mai ales acum de când cu PETROV ies la iveală toate defectele. Multe dintre relatările de acum foarte mulți ani au suferit uzură morală teribilă și reluarea lor fără un minim de prelucrare scoate la iveală toate scamele și toate cârpelile, care acum 5 sau 10 ani nu se vedeau.

Să reiei acum după foarte mulți ani chestia cu degetul la năsuc al Elenei UDREA este jenant. Să reiei acum ceea ce s-a întâmplat cu discuția din cabinetul prezidențial când se fabricau pedepsele opozanților, fără a aduce noi elemente, mi se pare execrabil.

Este adevărat că personajul Traian BĂSESCU necesită o analiză, dar o analiză la nivell anului 2022, cu instrumentele de televiziune ale anului 2022 și cu argumente bazate pe realități aduse la zi, corespunzătoare anului 2022.

Toate inexactitățile, toate reluările în contextul anilor de dinainte de 2022 nu fac altceva decât să scoată în evidență caracterul manipulatoriu primitiv din televiziuni. Se vede că așa-zișii jurnaliști nu au calificări, căci niciunul dintre ei nu a mers la școli de unde să învețe istorie, politică, inteligence și să vină cu o diplomă cât de cât la zi. Este nefiresc să abordeze probleme de militărie cineva care nu are cursuri și diplomă pe domeniu. Este aiurea să facă analiză strategică insul care n-a trecut pe la vreo școală unde se predă strategie militară sau măcar tactică militară. 

Unii cred că dacă trăncănesc fără rost 24/24 și iau salarii babane, chiar fac treabă. da, fac treabă, dar după ureche, fără a fi profesioniști. 

Nu vreau să scot o vorbă despre invitați. În afară de câțiva foști minștrii, restul sunt băgători de seamă, care se pricep la orice, dar care n-am făcut managementul măcar al unui closet public.

(30 martie 2022)

Ieșirea din scenă

În cazul Traian BĂSESCU totul este programat.
El a fost programat să devină student la Institutul de marină.

El a fost programat să se numească PETROV, fără a ști careva.
El a fost programat să plece cu acea imensitate de petrolier și să se întoarcă.

El a fost programat să intre în PD.

El a fost programat să devină ministru al transporturilor.

El a fost programat să devină primar al capitalei.

El a fost programat să învingă în alegerile din 2004 și 2009 și să fie ales președinte.

El a fost programat să ocupe un fotoliu de senator.

El a fost programat să plece europarlamentar.

El a fost programat să  fie util cere care aveau nevoie de serviciile sale.

El a fost programat să fie deconspirat pe 23 martie 2022.

El a fost programat să iasă din scenă și așa va fi.

Marele dramaturg își ține în hățuri toate personajele și știe momentul în care cortina cade. Dacă avem o grămadă de pietre diferite, vom vedea că ele se reașază în mod natural, cu mult mai bine decât ar face-o mâna unui om. Așa stau lucrurile și acum. Nimic nu este întâmplător. Scenariul este perfect.

(29 martie 2022)

Traian BĂSESCU, un turnător gen pereche de șosete

Nu mi-am imaginat să ajung să văd cum cel care se folosea de aomeni ca de șosete, după care le arunca la coșul cu rufe murdare, este el însuși tratat ca o pereche de șosete, care în zilele următoare vor fi aruncate la ghena de gunoi a istoriei.
Ieri 23 martie 2022 Curtea Supremă a României a decis că Traian BĂSESCU a făcut poliție politică. Cum CCR a arătat că nicio lege nu acționează în trecut, Traian BĂSESCU nu va dispărea din cărțile de istorie care vrând-nevrând, vor specifica anii 2004 - 2014 când el a fost președinte, dar imediat se va specifica faptul simplu și cotidian că a fost turnător la securitate sub numele de PETROV și a făcut poliție politică. Au trebuit să treacă prea mulți ani ca justiția să facă lumină. Trebuia ca acest personaj sinistru să-și joace tot rolul în sceneta scrisă de Marele Maestru, să fie folosit exact ca orice pereche de șosete până când ajung să pută îngrozitor și să fie aruncate la ghena de gunoi.
Ar fi fost interesant dacă decizia Curții Supreme ar fi acționat retroactiv și toate actele semnate de acest Traian BĂSESCU ar fi fost declarate nule.

Eu am zis că în 1990 ar fi trebuit făcută marea resetare, adică să fie deconspirați toți cei care au fost turnători și au făcut poliție politică. Ar fi fost 2 0 3 ani de zbucium, dar lucrurile s-ar fi liniștit și azi nu ne-am mai găsi în situația penibilă să dezgropăm toți morții și să trăim cu regrete inutile că ne-au condus niște otrepe.

(24 martie 2022)

Clasarea de dosare

Există în justiție posibilitatea de a prelungi termenele de judecată a cauzelor prin nenumărate mijloace pe care le folosesc toți cei implicați în derularea unei acțiuni judecătorești. Așa vedem cum procese despre pământ durează zeci de ani, cum procese de corupție durează și ele ani și ani, cum procese despre retrocedări durează și durează și durează.

Când un dosar se clasează ori nu există cauza, ori inculpatul a decedat și dispare elementul esențial care a declanșat acțiunea. Uneori, clasarea este dorită de cei ce asigură managementul actului de justiție, întrucât continuarea nu ar duce la nimic sau la nimic bun.

Când am scris pe site-ul meu că un examen cu studenții se susține până moare profesorul sau trece studentul, multă lume a fost iritată, dar pe la colțuri mi s-a dat dreptate. Eu știu câteva dosare, mai precis două,  care trebuie să fie clasate, nu din lipsă de probe, ci pentru că autorul va pleca dintre noi, moment pe care prin amânările și reluările exersate, toți îl așteaptă pentru a răsufla ușurați. Unul este un dosar foarte greu, care ar lămuri lucruri de nelămurit din istoria noastră recentă, iar al doilea ne-ar aduce un prejudiciu de imagine colosal, pentru că 51, 23% și 50,33% înseamnă milioane, dar nu de lei, dolari sau euro.

(20 decembrie 2021)

Greșala originară

Deconspirarea listelor securității a fost o problemă care s-a fâsâit la noi în cel mai jalnic mod, iar pe termen lung efectele sunt catastrofale.
După revoluțiile de catifea din 1989, în multe țări foste comuniste au fost demarate proceduri dure și complete pentru deconspirarea securității comuniste și pentru a scoate la iveală metodele, procedurile și persoanele care au dat forță, eficiență și gravitate aceslei instituții care a făcut ca societatea comunistă să reziste o jumătate de secol.
Și la noi s-a căutat o soluție, dar lucrându-se cu jumătăți de măsură asemeni bancului cu Ghiorghe și cu troița, s-a ajuns la o formă de lege care a transformat deconspirarea celor care au colaborat cu securitatea ca poliție politică să fie o armă extrem de puternică în mâinile celor care doreau să-și nimicească adversarii, prin publicarea dosarelor lor de turnători.
Așa au apărut dosarele unor oameni incomozi în plan politic și până a-și demonstra nevinovăția au plătit cu funcțiile, ieșind chiar din viața publică pentru totdeauna. Trebuie intrat pe Internet și văzut că lista celor ale căror dosare de turnători făcute publice au picat la țanc, exact când cei vizați erau fie mai vocali, fie doreau să ocupe demnități de mare importanță.
Eu am mai spus de nenumărate ori că cei 25 km de dosare de securitate nu s-au scris singure, ci a fost nevoie de o colectivitate de turnători ce depășește cu mult 3.000.000 de persoane, ceea ce arată că la noi securitatea a însemnat cu totul altceva decât în oricare altă țară fostă comunistă, căci s-a apelat la spiritul românului de a scrie, de a vorbi, de a bârfi și mai ales de a aplica cu asiduitate proverbul: să moară capra vecinului!
S-a vorbit extrem de mult despre presiunile exercitate de securitate în ceea ce privește racolarea turnătorilor. Adevărul este undeva la jumătate, căci nimeni nu vorbește deloc despre cei care-și ofereau serviciile de a fi turnători în mod voluntar. Eu afirm din ceea ce știu că peste 80% dintre turnători nu au lucrat ca fiind racolați, ci fiind voluntari. Am văzut tipi care au lucrat în învățământul superior și care motivau gesturi de turnători despre care eu știu cu precizie că erau nenecesare, ci au fost exersate doar din dorința de a ieși în față, din exces de zel și nimic altceva.
Faptul că fostul președinte Emil CONSTANTINESCU vorbea de un premier care a colaborat cu securitatea, părea o noutate, fără a fi așa ceva, căci respectivul, în mediul de unde provenea era recunoscut ca ciripitor.
Faptul că unii au ieșit public și și-au pus cenușă în cap, în dorința de a fi iertați, echivalează cu frecția la un picior de lemn, ei nescăpând de oprobiul public și nefăcându-se în fața societății nici mai buni și nici mai valoroși, deși unii i-ai iertat cumva, măcar de ochii lumii și aici mă refer la conu ' A.
Faptul că acum prin tribunale se vorbește de un anume PETROV ca pseudonim al unuia care a făcut poliție politică, este un lucru de-a dreptul banal, căci peste timpul care a trecut s-a așternut deja praful și se știe și de către copii că timpul nu se mai dă înapoi, indiferent de situație.
Consider că la noi există o greșală, pe care o numesc greșala originară, căci nu a fost soluționată problema turnătorilor de la securitate în mod adecvat, ca în viitor să nu mai existe turnători, să se stopeze apariția unei poliții politice și statul de drept să fie așezat pe baze solide, în care șantajul cu dosarele vechii securități care se traduce prin schelete din dulap, într-o figură de stil mai elaborată, să nu mai fie operațional orice s-ar întâmpla. Nu mă apuc eu să dau soluții. Nici nu trebuia să de dea publicității toate dosarele de securitate, nici măcar listele, ci trebuia să aibă loc o resetare, cu condiționări foarte clare pentru viitor, căci fum fără foc nu există. Nu s-a procedat așa, deci să nu ne mirăm că și în continuare se va vorbi despre un PETROV, despre fiii de securiști și tot așa. Germania de după HITLER a rezolvat probleme cu mult mai grele în ceea ce privește nazismul și sunt sigur că cine dorește să soluționeze pentru totdeauna problema securității are de unde se inspira și sunt de asemenea sigur, că rezultatele benefice n-ar întârzâia să apară.

(01 octombrie 2019)