Fă, Marițo, prognozezi, fă, ca JURMA?

- Da fă, prognozez. Ce io nu sunt în stare să prognozez, ai?
- Și cum faci fă, Marițo?
- Ca la carte, fă!
- Adică cum, fă?
- Am luat câte ouă au ouat găinili în ultimele șaișpe zile.
- De ce șaișpe, fă?
- Așa zice statistica, proasto!
- Și ce-ai mai făcut ,fă?
- Am scris câte ouă a făcut găinili azi față de ieri și tot așa...
- Și?
- Fă, am luat ipoteza că găinili mele vor oua mult, ca la JURMA, fă.
- Ei, na!
- Da, fă. Am ajuns că în sectembrie, găinili mele, fă, să ouă de trei ori pe zi.
- Taci, fă!
- JURMA nu bagă groaza tot așa. Io măcar știu o socotează.
- Care, fă?
- Că dacă ești prost, alegi prost și ies prostii.
- Da, fă, ai dreptate, fire-ai a dracului dă dășteaptă care ești!

(06 august 2022)

Prognoza și impostura

Prin prognoză se obțin informații despre comportamentul probabil al unui fenomen. 
Se vorbește despre prognoza meteorologică. 
Se vorbește despre prognoza evoluției economiei naționale.
Se vorbește despre prognoza dinamicii populației unei țări.
Se vorbește despre prognoza evoluției valului al IV-lea al pandemiei.
Se vorbește despre prognoza producției de porumb.
Se vorbește despre prognoza producției de petrol.
Se vorbește despre prognoza evoluției prețurilor la energie.
Orice prognoză are la bază:
- ipoteze de lucru,
- modele matematice,
- algoritmi de soluționare,
- software de implementare,
- metode de validare,
- modalități de interpretare,
- riscuri asumate.
Există și în aplicarea tehnicilor și metodelor de prognozare atât oameni corecți, bine documentați, profesioniști, cum tot atât de bine există multă impostură care se manifestă prin:
- utilizarea de metode și modele neadecvate,
- orientarea spre atingerea unui scop ocult,
- interpretarea eronată a rezultatelor eronate,
- propagarea de concluzii înfricoșătoare.

Am urmărit cu atenție prognozele aberante legate de valul al IV-lea al pandemiei și mi-am dat seama că există 100% impostură, căci a nu spune care sunt ipotezele de lucru și a scoate din burtă niște numere doar-doar pentru a impresiona, nu înseamnă a face știință. În domeniul pandemiei există modele sau dacă nu există, împreună cu medicii epidemiologi se construiesc modele mai simple sau mai sofisticate pentru a face prognoze decente, argumentate, credibile și mai ales care să folosească la ceva. Nu a fost cazul la noi, căci se anunțau undeva la peste 20.000 de infectați pe zi și la peste 1.000 de morți, ceea ce s-a dovedit eronat, însă diferențele mult prea mari îmi pun semne de întrebare legate de modelele și tehnicile de prognozare utilizate. Să nu uităm că este vorba de valul al IV-lea și că există suficientă informație din care să se învețe de la valurile al II-lea, al III-lea și chiar și de la primul val.

În 19 octombrie 2021 se discută despre o prognoză în care se spune că în următoarele două săptămâni vor muri 10.000 de oameni.

Două săptămâni = 14 zile

Dacă în 14 zile se prognozează 10.000 de morți, în medie pe zi ar reveni 714 morți.

Cele două săptămâni se referă la intervalul 19 cot. - 01 nov. 2021.

Datele oficiale:

19.10.2021 - 574 decedați

20.10.2021 - 423 decedați

21.10.2021 - 448 decedați

22.10.2021 - 357 decedați

23.10.2021 - 446 decedați

24.10.2021 - 389 decedați

25.10.2021 - 301 decedați

26.10.2021 - 523 decedați

27.10.2021 - 512 decedați

28.10.2021 - 415 decedați

29.10.2021 - 481 decedați

30.10.2021 - 413 decedați

31.10.2021 - 427 decedați

01.11.2021 - 322 decedați

TOTAL.       6.031 decedați

Urmărind datele oficiale publicate de MAI pentru intervalul specificat am adunat numărul decedaților și a rezultat 6.031, un număr față de cei 10.000 de morți prognozați de JURMA, mai mic cu 40%, ceea ce înseamnă că JURMA:

- are ipoteze de lucru neadecvate,

- utilizează modele de prognoză nepotrivite,

căci o eroare de astfel de dimensiuni este nepermisă, mai ales căci există informații legate de valurile precedente și măsurile de relaxare se cuantifică destul de riguros. Cred că dacă sunt reuniți niște matematicieni de la facultatea de Matematică, niște ciberneticieni de la facultatea de Cibernetică și medici de la Facultatea de Medicină, folosind algoritmi genetici în prognozare, se vor obține rezultate cu mult mai riguroase decât ceea ce oferă JURMA,  care de fapt este o vedetă pe placul televiziunilor care intră în orgasme multiple când apar informații care îi înfricoșează pe telespectatori.

(03 noiembrie 2021)

JURMA, dragule, mă lași!

JURMA este personajul agreat de televiziuni pentru că le face pe plac anunțând lucruri îngrozitoare legate de creșterea numărului de infectări. Televiziunile juisează de plăcere când printre violuri, crime, jafuri, bătăi, bătăi, urlete, ciomăgeli, JURMA vine și el cu vești care-i sperie de moarte pe români, mai ceva decât cutremurele, tsunami, tornadele, erupțiile vulcanice, uraganele și alunecările catastrofale de terenuri.
Eu am crezut întotdeauna că matematica și teoria simulării au ajuns la acel nivel care să permită elaborarea modelelor de optimizare care să permită stabilirea:
- nivelului minim al persoanelor ce trebuie vaccinate ca efectul de stopare a pandemiei să fie maxim,
- durata optimă a procesului de vaccinare, astfel încât să fie eficiența cea mai mare.
Cred că acest JURMA, care are o plăcere specială de a prezenta acele date înfricoșătoare, pe care nimeni nu are curiozitatea de a le verifica pentru a vedea cât de exacte sau cât de mincinoase au fost, ar fi trebuit să facă o echipă care să se ocupe de a simula diferite scenarii și să se obțină informații pentru a ști exact că 75% din populație, de exemplu, este numărul minim de oameni care stopează pandemia dacă durata procesului de vaccinare este de 45 de zile, de exemplu. El ar fi fost cu mult mai util, dar nu ar fi fost spectaculos, căci una este să spui că ai nevoie de 10.000 de centre de vaccinare pentru a vaccina 75% din populație în 45 de zile pentru a stopa cu probabilitate de 94,5% răspândirea virusului și alta este să spui că în 22 noiembrie vei avea 30.000 de infectați. Se zbârlește părul pe cap la acel 30.000 și în niciun caz la acel 94,5% sau 45 de zile sau 75%. Cele trei numere reflectă o traiectorie pozitivă, în timp ce 30.000 se referă la un lucru negativ, care-i sperie pe oameni și televiziunile fac rating din veștile foarte rele.

(03 octombrie 2021)