5.000 cântăreți de folclor: Lucia PĂLTINEANU.

Lucia PĂLTINEANU este cântăreață din zona Moldovei, cu tehnică vocală bună, cu rostirea cuvintelor clară. În repertoriul său se află cântece cu ritmuri săltărețe, cu teme optimiste. Ea transmite emoții când cântă.
Am venit și eu la joc 
Bată-l crucea de urât

Ce te faci tu măi Mihai?
Cine amu nu joacă
Ciobănesc

 Om sărac și om bogat
 Tare mi-e drag toboșarul

 Trenul șuieră în gară
Lucia PĂLTINEANU are în cântecele ei versuri care au rime precum: mărarul - toboșarul, sat - jucat, granate - bate, încoa - dumneata, brăduț - desculț, chiuit - auzit, aud - sud, foc - loc, jucăm - învățăm, jucăm - frământăm, obosit - strig, joc - loc, vlăguit - obosit, joc - deloc, frumos - jos, repejor - picior, săracu - dracu, învățat - cărat, foc - joc, aduci - dulci, cicoare - mioare, Mihai - cai, Mihai - n-ai, dat - bogat, bani - sărmani, leu - Dumnezeu, nevastă - traistă, cătănie - fie, greu - eu, poartă - coaptă, ciobănaș - imaș, rime destul de comune, chiar prea comune, care nu surprind.
Lucia PĂLTINEANU are costume cu cusături bogate și culori sobre.
Lucia PĂLTINEANU își mișcă corpul în timpul cântărilor în ritmul muzicii. Are gesturi cu mâinile ca să sublinieze ceva din contextul specificat în cântec.

Mi-ar fi plăcut dacă artista ar fi avut în online înregistrări cu cântece pentru care există etalon, pentru a face comparații.

Mi-ar fi plăcut să ascult și doine interpretate de Lucia PĂLTINEANU, dar și alte cântece culese de ea de la rapsozi adevărați, căci azi se obișnuiește cântece făcute de unii sau de alții, cântece fără spectaculozitate și fără vibrație remarcabilă, ci care curg toate asemeni boabelor de grâu de la trior.

(27 aprilie 2024) 

5.000 cântăreți de folclor: Lucia Ioana SUCALĂ

Lucia Ioana SUCALĂ este o cântăreață din Ardeal.
Am drăguți în sat vreo tri
Cântă ceteră, să sune
Maica cerului
Tăt mai greu doru' m-apasă 
Lucia Ioana SUCALĂ are în cântecele ei rime precum:  tinerei - ei, tri - ști, păduraru - amaru, joc - foc, toată - o dată, dreptate - toate, sune - strune, tale - alinare, veselești - ești, uită - urmă, fereastră - noastră, mea - făcea, rime comune, pe care aș fi dorit să nu prea le regăsesc în cântece dacă ar fi fost culese și nu scrise de cântat la cerere.
Aș fi dorit ca Lucia Ioana SUCALĂ să fie mult mai prezentă în mediul online cu cântece mult mai multe, căci în ziua de azi nu mai sunt problemele de acum 50 de ani în realizarea de înregistrări. Studiourile sunt ca ciupercile acum. Acum există negative și sintetizatoare. Cântăreții au înregistrări etalon și dacă vor să dovedească valoarea lor, o fac fără mari dificultăți.
Lucia Ioana SUCALĂ are costume frumoase. este o prezență scenică interesantă. Cred că dacă ar studia mai atent mișcările ei pe scenă, ar evita acel legănat și gesturile cu mâinile. Are modele de urmat și ar trebui să țină seama de ele.

În online sunt clipuri cu artista în spectacole, iar sonorizarea este deficitară. Nu am înțeles multe din cuvintele rostite de ea.


(26 aprilie 2024) 

5.000 cântăreți de folclor: Ioan Cristian ȚĂRAN

Ioan Cristian ȚĂRAN este cântăreț din Ardeal. Are dicție, rostește cuvintele clar, cu toate sunetele.

Bată-l sorile jinarsu

Beau da numa cu masură
Cine-l strigă, cine-l cheamă
De-aș fi pădurar, măi vere

De m-așteaptă lume multă

Frați români instrăinați

 Întoarnă-te vreme roată 
Lume multe mai grăiesc
Stă tăt omu să se uite

 Sus la muntele din Teasc

 Tatăl meu îi dascăl mare
Ioan Cristian ȚĂRAN are în cântecele lui rime precum: soi - oi, traisat - laița, cufăru - amu, rămâne- lume, rost - prost, sară - scară, spate - frate, mândruța - mumă-sa, brață - față, dor - ficior, vară - sară, pădure - mure, ține - bine, stejar - pădurar, fag - drag, bani - dușmani, ai - rai, învăța - săruta, vara -sara, tinerele - stele, spun - bun, măsură - gură, îmbăt - tăt, dreaptă - lăsată, îmbătat - sat, vecine - mine, rime interesante, mai ales că textele au multe întorsături și repetiții care slujesc liniei melodice.
Ioan Cristian ȚĂRAN are costume în care albul este dominant, iar cusăturile sunt cu negru, motivele geometrice sunt fine, lăsând să domine liniile clare, continue, dar simple.
Ioan Cristian ȚĂRAN are cântece ritmate, cu ritmuri alerte, temele fiind tonice.  Când cântă, artistul știe să-și folosească mâinile. El nu dansează sau bate pașii pentru a ține ritmul, pentru că el știe să-și coordoneze mișcările, pentru a exprima prin gesturi și prin cântec exact aceleași lucruri.

Clipurile în care apare Ioan Cristian ȚĂRAN  sunt construcții închegate, iar peisajele sunt calde, superbe,. Apar persoane foarte apropiate artistului, cu costume absolut superbe, de un alb imaculat, cu cusături în fir negru.

Mi-ar place și mai mult dacă aș asculta cântece culese de artist de la firul ierbii, cum se zice, căci cântecele făcute la comandă au un simplism supărător, iar ritmurile comune nu impun un repertoriu peren.

(25 aprilie 2024) 

Chemarea mării și Marea te cheamă

 Marea te cheamă - AXXA, Dinu MAXER

Chemarea mării - Margareta PÂSLARU, George GRIGORIU

(25 aprilie 2024)

S-a furat mireasa!

Damian & Brothers feat. @Smiley

Ana BOLBOACĂ & Dinu MAXER

(25 aprilie 2024)

Cântecul LAE CHIORU și interpreții săi

Petre ALEXANDRU
Veta BIRIȘ
Lucreția CIOBANU
Vasile CONEA
Mariana EDULESCU
Ion GHIȚULESCU
Ovidiu HOMORODEAN
Valeria și Traian ILEA
Irina LOGHIN
Nineta POPA
Ștefan POPESCU
Ion RADU
Gheorghe SĂRAC
Irina SOMEȘAN
Aurel TĂMAȘ

Alexandru ȚITRUȘ

Romeo VĂDUVA

(25 aprilie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Ovidiu HOMORODEAN

Ovidiu HOMORODEAN eswte cântăreț al Ardealului. El are în repertoriul cântece care se potrivesc vocii lui de bărbat, voce puternică, clară, cu tehnică vocală de excepție.
Ce-ar mai vrea mândrele mele
Cine o zis că-i rău pe lume

 Colo sus în vremea aceea
Cu prietenii la un loc
De pe munți mândră, cobor 
 Din Romos la Orăștie
Din ţara moţilor noi am venit 

Gată-te codrule bine

Lae Chioru

Om frumos ca ardeleanu...
Sunt român! 

Viață, viață
Ovidiu HOMORODEAN are în cântecele lui versuri cu rime precum: oprit - omenit, mâncare - unsoare, mâncat - așteptat, mele - ele, seară - afară, cobor - câinilor, urmele - dragostele, dor - munților, ocol - brazilor, înturna - dragostea, șes - mers, loc - noroc, bună - lună, drag - prag, adună - bună, petrece - trece, bea - da, rime care slujesc tema cântecului și țin ritmul. Aș prefera acele rime pe care le au cântecele de la firul ierbii, adică mă refer la folclorul care se culege de la sursă.
Ovidiu HOMORODEAN interpretează cu patos cântece patriotice, având capacitatea de a trezi sentimente nobile la ce ce-l ascultă și le transmite emoție puternică.
Ovidiu HOMORODEAN are costume tradiționale, cusute cu migală și cu respectarea tradiției, unde firul negru trasează linii și figuri geometrice frumoase, hotărâte.

Unele cântece îmi amintesc de vocea Lucreției CIOBANU, dar mai este mult până acolo. Acolo unde este vorba de cântece unde există elemente etalon, interpretările lui Ovidiu HOMORODEAN sunt de foarte bună calitate, căci el este un cântărețe cu reale resurse și cu capacități care-i dau o înaltă performanță.

El a cântat cu Tudor FURDUI IANCU, Ioan JOLDEA, Cătălin DOINAȘ, Sebastian STAN. 

(25 aprilie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: George COJOCĂRESCU

George COJOCĂRESCU este un cântăreț de folclor din zona Moldovei. El are în repertoriu cântece precum:
Cântă cucu-n Bucovina
Câte doruri sunt pe vale
Hai dorule
Huțulca
M-am însurat
Sunt fecior de-a lui Ștefan
George COJOCĂRESCU are în cântecele sale rime precum:  dor - mor, câmpie - mie, pământ - cânt, Bacău - eu, rime interesante, dar predictibile.
George COJOCĂRESCU are pe Internet clipuri de la evenimente, unde este acompaniat de formații unde apar sintetizatoare și altele asemenea.
Mi-ar fi plăcut ca George COJOCĂRESCU să aibă în online mult mai multe cântece, căci are:
- voce,
- tehnică vocală,
- prezență scenică,
- claritate în voce,
- capacitatea de a transmite emoție.
George COJOCĂRESCU este un bărbat înalt, cu mers apăsat, cu gesturi reținute, care știe să se miște pe scenă și care știe să antreneze publicul. El apare în spectacole omagiale cu rol de moderator, unde dovedește spontaneitate bine venită.

(25 aprilie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Ioan DORDOI

Ioan DORDOI este un cântăreț dei Ardeal cu voce plăcută, cu rostire corectă și clară a cuvintelor.
Ioan DORDOI are un repertoriu bine structurat.

Un moșneag cărunt pe cap

Ce-am pățit alaltă sară

Crâșmărița de nu mi-ar fi dragă 
Crâșmărița Mărioara
Dă Doamne în cine-i da
Îi închisă cârciumioara
 Într-un sat, lâng-o fântână
Lumea asta nu-mi dă pace

 Multe mândre am avut

 Soacră șir de mătrăgună
Se cunoaşte după faţă

 Stau în loc și mă socot

 Supărare, supărare
Ioan DORDOI are în cântecele sale rime precum: sat - plăcat, știe - Mărie, Mărioara - cârciumioara, vină- plină,  frumoasă - masă, sat - aflat, bea - ea, sara - Mărioara, tulburate - păcate, fie - Mărie, fântână - bătrână, întreabă - beteagă, nepoți - toți, sapă - apă, mâncat - gătat, dormit - învălit, frumoasă - masă, lumea - una, față - viață, tine - bine, pace - place, rea - mea, zi - despărți, socot -pot, vreu - mereu, pădurile - gurile, rime interesante, care arată că artistul a cules cântecele de la firul ierbii.
Ioan DORDOI este o apariție scenică distinctă și știe să-și poarte costumul alb, cu danteluță cu colțișori la mâneci, cu chimir lat și cu cizme. El are o ținută distinsă, cu gesturi reținute, căci știe să-și folosească mâinile. El a cântat alături de Adina HADA, Livia POP, Felix GĂLAN, Sabina LEONTE.




(24 aprilie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Gabriel TRETEAG

Gabriel TRETEAG este un foarte tânăr cântăreț de muzică populară din zona Moldovei. Chiar dacă este foarte tânăr, Gabriel TRETEAG este deja un nume al cântecului moldovenesc.
Am pus clopoței la boi
Astă fată joacă bine 
Bătrâneasca lui Vasile Mucea
Buna sara, bună gazdă!
Ciobănit-am, ciobănit
Dupa dealu' cela mari
Frunză verde foi de nuc
Ista-i joc de-nsurătoare!
Mândră-i lumea şi frumoasă
Păhărelul ori mândruţa
Gabriel TRETEAG are în cântecele lui rime frumoase, potrivite, care arată că textele pe care le-a inclus în repertoriu sunt culese și nu făcute la comandă, ceea ce este o notă excelentă pentru un interpret la început de drum.
Gabriel TRETEAG are dicție bună și rostire potrivită a versurilor. Îmi place la el că tot timpul a adoptat ideea de a cânta doar acompaniat de orchestre clasice de folclor, fără clape și fără sintetizatoare.
Gabriel TRETEAG are o voce profundă, cu multe elemente de dramatism real, ceea ce-l recomandă spre abordarea unei largi game de teme și de ritmuri cu același succes. Eu îi întrevăd un viitor mare acestui tânăr interpret și sunt sigur că așa va fi, pentru că el a pornit pe drumul muncii adevărate, în realizarea destinului său artistic.
(24 aprilie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Ana ILCA

Ana ILCA este o cântăreață a Ardealului cu voce clară, puternică, cu rostire de înțeles și cu tehnică vocală desăvârșită.
Arde-ai lume-n fundu`apii
Bate bade cizmele ! 
 Bărbatu cu gura dulce
Cuce draf de pe Feleac
Inimă știe a bate
 Ioane tu ai un chin
Mi-o venit binele ieri
Nu dau cetera p-o lume
Păste munte este o punte
Pe cărarea de la moară
S-o ţânut badea fălos
Tata și cu neamu' meu
Tinerețe pom oprit
Ana ILCA știe să-și folosească mâinile în timpul cântărilor, gesturile ei fiind reținute, pentru a sublinia profunzimea temelor din fiecare cântec.
Ana ILCA are în versurile ei rime precum: moară - amară, rândul - gândul, argint - gând, nucă - ducă,  hai - rai, vină - lumină, nopții - hoții, aștept - piept, bună - inimă, vreu - beu, lume - bune, picioarele - bolile, bine - mine, cui - nimănui, meu - greu, gândul - rândul, gând - când, greu - rău, picioare - tare, rime care sunt naturale,  curate și sunt în slujba temei cântecului.
Ana ILCA apare pe Internet cu texte lămuritoare ca autoare de texte și de muzică.
Ana ILCA are costume frumoase, care păstrează tradiția, fără a avea modificări așa cum se produce în ideea dezvoltării unor stridențe inutile, căci ea știe ce înseamnă marele adevăr al sobrietății, care împletește exigența cu frumusețea izvorâtă din simplitate.
Este pentru prima dată când nu se simte că atunci când Ana ILCA apare și cântă ai în față cântăreața, dar și autoarea versurilor și a muzicii. ea este un talent desprins din popor și nu are nimic artificial nici în vers, nici în ritmuri și în melodii. Mi-am creat impresia că tot ceea ce cântă ea este cules de la firul ierbii. Artista are cultura necesară pentru a derula un act artistic complet, iar creațiile sale sunt autentice.
Clipurile ei sunt pline de soare, de veselie, cu oameni frumoși, iar ritmurile sunt alerte.
Îmi place că la fiecare cântec, apar componența tarafului care o acompaniază pe Ana ILCA.
Ana ILCA este un mare talent.
Ana ILCA este o artistă completă.
Ana ILCA este o artistă de nota 10 cu plus.

(24 aprilie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Elisabeta TURCU

Elisabeta TURCU este o cântăreață a folclorului din Muscel și ea duce mai departe tradiția unor înaintași care au conturat o serie de caracteristici ale muzicii din această zonă. Artista are o dicție perfectă și dispune de o tehnică vocală de invidiat, căci în condițiile tehnice de azi, orice imperfecțiune s-ar vedea, dar în cazul său, nu.
Bine-ar face mamele

Casa mea și satul meu

Când eram în vremea mea   1979

 Câte am pătimit și am tras
Ce ești cucule hain
Cine trece pe la poartă
Face-m-aş pasăre-n zbor
Frați români în veci să fim 

 Hora de sub Carpați
 La Curtea de Argeș
La mulți ani omule bun
Mi-e dragă viața și lumea
Militar, milităraș
Neicuţă din Argeşel

 Nuneasca

 Nu te băga lună-n nori 
Saltă sârba-n Poieniţă
Semănam ca două flori

 Străina, mamii străină
Elisabeta TURCU are clipuri cu acompaniament de orchestre adevărate de muzică populară românească. Nu am văzut clipuri cu Elisabeta TURCU acompaniată de orchestre cu echipamente electronice cu clape și sintetizatoare, ceea ce este un lucru extraordinar și vizează exigența sa legată de calitatea actului artistic.
Elisabeta TURCU are în cântecele ei rime precum: Argeșel - frumușel, măr - dor, Argeșele - devreme, tei - tăi, grădină - plină, bujor - dor, calu - dealu, viorea - dragostea, trăiesc iubesc, flori - surori, leagă - întreagă, țară - surioară, neam - argeșean, boboc - foc, dor - oamenilor, peliniță - poieniță, muntenească - trăiască, hai - plai, hai - grai, bine - tine, mărunțel - Muscel, rai - ai, drag - prag, flori - zori, lumea - pădurea, ceresc - trăiesc, ața - viața, pelin - hain, fecioraș- milităraș - Călăraș, rime interesante, dar aș fi preferat niște rime care să ducă spre acel nivel de cizelare, care este specific doar adevăratelor cântece create de popor, pe care cântăreții de azi, ar cam trebui să le culeagă, cutreierând satele și ascultându-i pe adevărații rapsozi.

Cântecul Străina mamii străină are anumite elemente pe care le regăsim la cântecul Mamă, numai o fată ai și aici mă refer la versul  unde-i carnea de pe tine. Contextul e altul, dar asemănările sunt supărătoare.

Elisabeta TURCU a înregistrat pentru radio în 1977 și 1978 piese precum Cântă-n codru-o turturea,  La alunul înflorit, ceea ce era un lucru deosebit în acele vremuri, căci numai vocile de excepție treceau de furcile caudine ale specialiștilor, căci numărul posturilor de radio de folclor era extrem de redus, iar oferta era cernută sever. Elisabeta TURCU a reușit datorită calităților sale vocale absolut remarcabile.
Elisabeta TURCU are niște costume superbe, cu culori asortate perfect. Îmi plac iile ei, fotele ei și maramele. Este extraordinar că asortează la costumele ei acea panglică cu moneda aceea mare din aur ca semn al bogăției pe care femeile din Muscel știau s-o arate în zile de sărbătoare.
Elisabeta TURCU este o prezență. Ea știe să se miște pe scenă. Știe să-și folosească mâinile cu gesturi reținute, pe care numai marii artiști știu să le facă pentru a sublinia anumite semnificații ale cântecului.
Cântăreața Elisabeta TURCU are și cântece patriotice, dar ritmurile lor mă duc spre cântecele Ardealului, ceea ce n-ar cam trebui să se întâmple, căci chiar dacă în muzică sunt 7 note, MOZART, BEETHOVEN, ENESCU, CHOPIN, GERSHWIN  au dat totuși capodopere care nu aveau nimic comun între ele...
(21 aprilie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Maria MARCU

Maria MARCU este o prezență specială. Ea a fost remarcată pentru voce, pentru talent, pentru repertoriu, căci în anii 1965, 1967 și 1968 să ai  discuri de vinil, imprimate era ceva cu totul special. Merită să fie analizată discografia acestei artiste și sunt sigur că procesul de digitalizare va scoate la iveală și va permite accesul pe Youtube pentru cântece precum Am pornit pe-o cale bună, Pe câmpul cel înverzit, Rău îi stă codrului, rău, Mândru strugurel de vie, cântece înregistrate în anul 1968 sau Măi bădie, măi bădie, Drag mi-e jocul românesc, Vine badea de la munte, Cântec din. Oaș, cântece înregistrate în anul 1965.

Cântec din Oaș.   1965
De la Turda până la Cluj 
Din dealul Feleacului 
Drag mi-e jocul românesc   1988

Dragă mi-i crâșma-n pădure

Fie dracu' supărat
Măi Ioane, gura ta  1967
M-o făcut mama lunea
Pe câmpul cel înverzit.  1968
Țarina moțească.  1975
Maria MARCU are în textele ei rime precum românește - învârtește, voios - frumos, răspicat - drag, cetera - ta, spui - cui, lumea - lunea, jocul - norocul, treabă - dragă, mereu - meu, omenie - veselie, trabă - întreagă, orișicine - rușine, treabă - dragă, frumos - fălos, frumos - mănos,  ciocârliile - câmpiile, păsărelele - livezile, Feleacului - dorului, ușor - dor, învățat - plecat, vară - omoară, înapoi - trifoi, aștepta - alina, poartă - toată, rime interesante, care slujesc ritmului și temelor abordate.
Maria MARCU are o voce frumoasă, puternică, cu o dicție perfectă și rostește clar toate sunetele din cuvânt, ceea ce nu se întâmplă prea des.
La artista Maria MARCU mi-a plăcut atitudinea. Ea știe ce să facă cu mâinile. Știe să privească. Ea are costume superbe, nealterate de tendințele așa-zise moderne în care cusăturile devin extrem de încărcate. Ea păstrează nealterate tradițiile costumului. Îl poartă cu o distincție princiară, ca nimeni alta.

(21 aprilie 2024) 

5.000 cântăreți de folclor: Adriana IRIMIEȘ.

Despre  Adriana IRIMIEȘ am aflat când am căutat pe Internet un cântec de nuntă și am găsit un Cântec de nuntă interpretat de Adriana IRIMIEȘ. Este chiar ceva nou. Versurile sunt excelente. Muzica aduce ceva nou, iar clipul este o capodoperă. Am ascultat acest cântec de. cel puțin 100 de ori fără să mă satur. este cântecul care o definește 100% pe Adriana IRIMIEȘ.
Adriana IRIMIEȘ mai are cântece precum:
Bată-l Dumnezeu să-l bată

 De unde cântecul acesta
Duce-m-aș și m-aș tot duce
Hora Moților

În Ardeaulu nostru
Of maicuță, rău m-ai blastamat
Omu bun și de omenie

 Pe o margine de drum
Păsărică din Ardeal
Trece trenul prin Carpați
Adriana IRIMIEȘ are gesturi ample, teatrale, deși vocea ei este puternică și clară, fără să aibă nevoie de elemente de sprijin. Am impresia că are un rol administrativ în zona muzicii, dar nu fructifică adecvat această poziție, căci nu tot ce crede că i se potrivește, chiar i se potrivește.
La Adriana IRIMIEȘ nu-mi place costumele pe care le poartă, mai ales că acea cunună cu cioburi de oglindă știam că este purtată de fete tinere nemăritate sau din ziua nunții, ceea ce nu mai e cazul în situația artistei Adriana IRIMIEȘ.
Pentru cântecul  Bată-l Dumnezeu să-l bată interpretarea lui Sava NEGREAN BRUDAȘCU este etalon și a face ceva de plan al II-lea nu este potrivit pentru o cântăreață cu palmaresul lui Adriana IRIMIEȘ .

(20 aprilie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Ciprian ROMAN.

Ciprian ROMAN este un cântăreț al Ardealului. Rar se întâmplă ca un cântec să mă emoționeze, așa cum s-a întâmălat cu cântecului Plâng muntii Ardealului...
Ciprian ROMAN are o dicție perfectă.
Ciprian ROMAN are o tehnică vocală ireproșabilă.
Ciprian ROMAN prin cântecul despre care am scris, mi-a dovedit totul și nu mai trebuie nimic pentru a-l pune în galeria marilor interpreți ai folclorului românesc, pentru că el are capacitatea de a transmite, de a mă impresiona profund.


(20 aprilie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Corina SÎRGHI

Corina SÎRGHI este o voce specială,, studiată, care-i permite artistei să abordeze stiluri dintre cele mai diferite. Îmi aduce aminte de lejeritatea abordărilor pe care le avea cu ani în urmă Aura URZICEANU.
Anica
Bun îi vinul ghiurghiuliu
Cristina
Eu de când te-am cunoscut
Geampara
Izaura
 Lasă-mă-n casă, nevastă
Magdalena
Măi Gheorghiță und-te duci?
Mi-am pus busuioc în păr
Nu știu cu ce ți-am greșit
Ochii tăi, măsline negre
Răpirea din Serai
Supărată sunt pe lume
Ușor puiule ușor
Corina SÎRGHI cântă cu taraful lui Jean AMERICANU
Corina SÎRGHI a abordat cântece pentru care există etaloane și după mine, a adus de fiecare dată ceva special, reușind să se impună prin ambitus, profunzime și ritm. Numai cineva cu o voce de excepție are curajul să meargă spre repertorii care definesc folclorul sau muzica lăutărească și să aducă noutăți, ceea ce Corina SÎRGHI reușește în mod excepțional. Multe din clipuri nu sunt făcute în studiouri muzicale și tocmai de aceea snt și mai valoroase, căci artistul adevărat se produce în localuri, în săli imperfecte, pentru a i se auzi vocea sa perfectă, neprelucrată artificial.

(18 aprilie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Ana TOMA

Ana TOMA  este cântăreață din zona Moldovei, cu un glas cristalin, cu o dicție și cu tehnică vocală perfecte.
Cântecele interpretate de Ana TOMA se află pe un disc sdigitalizat pe Youtube.com.
Vin bădiță-n sat
Tare îmi ești drag bădiță
De-ai ști bade ce e dorul
M-ai crescut mamă de mică
Ana TOMA a cântat împreună cu dan SPĂTARU.
Ana TOMA apare într-un clip din 1973 interpretând cântecul Cântă bucium pe Ceahlău.
În anul 1979 în programul de Revelion, Ana TOMA a interpretat cântecul bradului din munte. Nu am nicio explicație a lipsei din online a înregistrărilor acestei mari interprete de muzică populară românească.
Ana TOMA are și un clip de 6 minute cu mai multe fragmente din cântece renumite, cu text adaptat, dar vocea ei tot voce mare este.

(18 aprilie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Constantin MĂGUREANU.

Constantin MĂGUREANU este un cântăreț al flclorului din Oltenia. El are o voce clară, cu rostirea completă a sunetelor din cuvinte.

Aici pe pământ e raiul

Degeaba mă vorbesc unii

Într-o casă lângă drum

Mâna sus românii mei

Oltenii-s oameni jurați

Constantin MĂGUREANU are în cântece sale rime precum: ales - distreze, frunte - înainte, cântați - Romanați, mine - bine, față - dimineață, zece - întrece, oltenească - trăiască, drum - bătrân, privește - gândește, nimenea - durerea, deodată - poartă, luminează - visează, baston - om, lui - lui, Ghiță - uliță, tău - rău, mâine - tine, speranță - viață, porții - morții, scrie - hârtie, așteptat - iertat, scriu - târziu, traiul - raiul, viața - speranța, banii - anii, fericire - iubire, anii - banii, hoață - brață, iubire - tine, pragul -  dragul, ție - bucurie, pleci - mergi, rime interesante, dar predictibile. El are și cântece cu rime de tip abab nespecifice folclorului, așa cum este Mâna sus românii mei:

Noi ne apărăm pe loc,

Neamul, copiii și casa,

Pentru nevastă, nepot,

........ treaba asta.

Constantin MĂGUREANU are în repertoriul său cântece diverse, dintre care foarte multe sunt făcute la comandă, nu sunt culese de la sursă, deși Oltenia este un izvor peren de cântece absolut remarcabile. El are un repertoriu bogat, dar aș fi preferat să fie incluse șim piese pentru care există etalon, pentru a vedea performanța acestuia. la televizor am ascultat pe Constantin MĂGUREANU cântând o piesă pe scena imensă a unui festival, dar nu m-a convins. Era ceva legat de profunzime, expresivitate, forță. 

(12 aprilie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Marius MĂGUREANU

Marius MĂGUREANU este un cântăreț cu voce frumoasă, clară, cu tehnică vocală excelentă și cu rostirea cuvintelor corectă. El are un repertoriu interesant. 
Marius MĂGUREANU mi-ar fi plăcut să cânte și cântece pentru care există etalon pentru a avea posibilitatea de a face comparație.
Aseară fusei la moară
Ca să mi cunoști inima
Ia ieși lele pân la poartă
Mi s-au pus anii de-odată
Te-am iubit, nu-mi pare rău
La Marius MĂGUREANU apar rime de tipul abab ca în cântecul  Te-am iubit, nu-mi pare rău, aspect nespecific folclorului de la firul ierbii.
Nu pot spune nimănui,
Ce este-n inima mea,
Și cu-așa mare iubire
N-o să mă pot lăuda,
Nimeni n-o să înțeleagă
Ce s-a întâmplat cu noi,
Cât mi-ai fost mie de dragă,
Nu te-ai uitat înapoi.
Cred că există și alte teme în folclor decât cele legate de muieri singure, mă refer la teme ceva mai profunde, care de regulă nu apar în cântecele făcute la comandă, cântece care nu prea au metafore. Rimele în versurile abab sunt interesante până la un punct, dar se vede că talentul e una și geniul altceva la creatorul de folclor care în cazul lui Marius MĂGUREANU nu mai este anonim. Refrenul unui cântec:

Bunătatea nu se-nvață

Cu bunătatea te naști,

Fără ea vei fi în viață

Singur și-n ziua de Paști.

este interesant și moralizator.

(12 aprilie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Valeria CODOREAN ILEA

Există un cântec absolut remarcabil, ale cărui versuri și muzică mi-au plăcut de la primele acorduri, un cântec bărbătesc și aici mă refer la cântecul Pușca și cureaua lată . Deși acest cântec este cântat în mod nefiresc de un bărbat și de o femeie,  pentru că este povestea unui vânător, vocea bărbatului se aude în mod deosebit. El este Traian ILEA. Cântăreața se numește Valeria CODOREAN ILEA. Valeria CODOREAN ILEA și Traian ILEA au multe cântece pe care le cântă împreună  și unde vocea ei cristalină de soprană de mare anvergură se aude undeva în planul al doilea, dar nu mă voi apuca să le enumer aici, așa cum am făcut la alți interpreți, pentru că ar fi nedrept să minimalizez aportul lui Valeria CODOREAN ILEA și de aceea mă opresc aici. Mie îmi plac cântecele Cât e omul fain și tânăr, Nu știu când și nu știu unde, Rău mă dor ochii mă dor, dar și multe altele, căci Valeria CODOREAN ILEA are o voce frumoasă, clară, cu rostire clară a cuvintelor, care aduce ceva special în cântări. Cred că Valeria CODOREAN ILEA dacă ar interpreta anumite cântece special pentru voce de soprană, ar arăta că într-adevăr este o solistă de mare valoare și nu un personaj alături de Traian ILEA. Părerea mea. 

(12 aprilie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Traian ILEA

Există un cântec absolut remarcabil, ale cărui versuri și muzică mi-au plăcut de la primele acorduri, un cântec bărbătesc și aici mă refer la cântecul Pușca și cureaua lată . Deși acest cântec este cântat în mod nefiresc de un bărbat și de o femeie,  pentru că este povestea unui vânător, vocea bărbatului se aude în mod deosebit. El este Traian ILEA. Cântăreața se numește Valeria CODOREAN ILEA. Traian ILEA are multe cântece pe care le cântă împreună cu Valeria CODOREAN ILEA și unde vocea lui se aude în mod distinct, dar nu mă voi apuca să le enumer aici, așa cum am făcut la alți interpreți, pentru că ar fi nedrept să minimalizez aportul lui Valeria CODOREAN ILEA și de aceea mă opresc aici. Mie îmi plac cântecele Cât e omul fain și tânăr, Nu știu când și nu știu unde, Rău mă dor ochii mă dor, dar și multe altele, căci Traian ILEA are o voce frumoasă, de bărbat, cu rostire clară a cuvintelor.

(12 aprilie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Adina MEDREA

Pe numele de fată Adina HADA, acum după măritiș, Adina MEDREA este o reprezentantă a noii generații de cântăreți de muzică populară românească din Ardeal.

Bade dragoste târzie

Badișor depărtișor

Eu îs fată sebeşană

Florile inimii mele
Frunză verde mărule

Leagănă-te frunzuliță

 Nu-i de-ajuns bade o zi

 Știu bade ca nu ți-i bine
Adina MEDREA are în cântecele ei rime precum: verzi - pierzi, oile - mândrele, lăsat - înturnat, pasă - coastă, mine - bine, meu - rău, bine - tine,  mărgele - mele, grădină - inimă, stele - mele, mare - soare, samă - mamă, așa - mea, floare - sărbătoare, luminoasă - făloasă, floricele - mărgele, poiană - semeșană, căprui - oricui, ie - mie, rime predictibile, comune, ceea ce-mi arată că încă este loc de mai bine în crearea unor versuri și mai interesante, mai șlefuite.
Adina MEDREA are în repertoriul său cântece făcute la comandă, ceea ce mie nu-mi place deloc, așa cum este cântecul cântat cu fiicele sale.

Adina MEDREA are o voce puternică. Dacă asculți trei cântece ale ei, o veri recunoaște dintr-o mie de voci, căci vocea lui Adina MEDREA are ceva special.

Clipurile sale sunt bine lucrate. Ea are tehnică vocală excelentă. Rostește clar cuvintele și are forță în glas. Consider că dacă va lucra la repertoriu, va avea o poziție foarte importantă în rândul solistelor ardelene. Îmi place la această artistă faptul că este acompaniată numai de formațiuni tradiționale și îmi plac la ea costumele pe care le poartă, costume care păstrează tradiția locului cu strictețe, unde firul negru al broderiei se păstrează intact.


(11 aprilie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Ilie MEDREA

Ilie MEDREA este un cântăreț de folclor cu boce bună, cu rostire clară, cu tehnică vocală excelentă.
Ce-aș mai da să nu mai mor

Feciorii din Rășinari

Iubește cât ai de gând 

 Pân' am ajuns om cu stare 

 Vină mândră, vină dragă
Ilie MEDREA are în cântece sale rime precum: mor - fecior, uliță - mândruță, odată - așezată, iubești - găsești, o mie - știe, zâmbăreață - brață, scrută - luncă, lungă - ajungă, îmbătrâni - dormi, casă - apasă, stare - Floare, Ionel- el, Anuța - frăguța, doarme - Doamne, prost - post, âncărunțit - iubit, târzie - Văsălie, gând - pământ, aialalătă - niciodată, blăsătmată - fată, oftezi - vezi, rime interesante, dar predictibile.
Ilie MEDREA a cântat împreună cu Adina MEDREA un cântec din repertoriul Lucreției CIOBANU, Greu îi dorul badiului, fără să fie convingător, raportat la elementul reper.

Sunt siderat de reinterpretarea cântecului Feciorii din Rășinari al Lucreției CIOBANU din 1964. Eu sunt adeptul salturilor calitative. Am apreciat pe Aura URZICEANU cu Ia-ți mireasă ziua bună, dar una-i una, alta-i alta și nu orice bălărie este trandafir.

Ilie MEDREA este o prezență autentică, dar cred că dacă va merge să culeagă folclor autentic și dacă va filtra cu mare atenție ceea ce cântă va fi un mare cântăreț al Ardealului, căci are tehnică, are voce, are temperament.


(11 aprilie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Ion BOGZA

Am avut ocazia să-l văd pe cântărețul de muzică populară românească Ion BOGZA pe canalul TVR FOLCLOR interpretând cântecul Mândre-s fetele la munte, clipul fiind absolut nereușit, căci solistul gesticulează excesiv și țopăie nejustificat, lucru ce nu cadrează cu vârsta sa.

Bată-te mândră codrii     1966

Cincinalul în 4 ani și jumătate.    1971

Doru-i dor

Dulce-i pâinea românească

 Fete ca la munte nu-s

Mândrulița mea

Mândrulița mea muiere

Pe drumul de la Săcele

Săracă inima mea

Trimite mândră, trimete

Sunt fecior de păunar

U-iu-iu,brădui,brădui
Ion BOGZA este un cântăreț cu voce cultivată, lucru care se vede din rostirea cuvintelor.
Ion BOGZA are un repertoriu variat, dar majoritatea cântecelor sunt ritmate, de joc.
Ion BOGZA este reprezentant al cântecului din Ardeal și are în repertoriul său și cântece ostășești, el a cântat alături de corul armatei.




(11 aprilie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Elena PĂDURE Șapte căni în palmă

Elena PĂDURE este o cântăreață de muzică populară românească din zona Moldovei. Ea are o voce plină, o tehnică vocală desăvârșită. Știe să se poarte și să gesticuleze, fiind extrem de sobră în gesturi. Știe să-și folosească mâinle. Are costume frumoase.

Badiță cu brâu de lână
Boala, boală de e boală
Bocet
Cât îi lumea și pământul
Dragostea pe ţigăneşte
Inimă de păcură
Lăutărească
Lelișoară frumușică

Șapte căni în palmă
Tot cu gândul la Vasile 
Unde-i joc și voie bună
Vai săracu omu prost
Elena PĂDURE are în cântece sale rime precum: mămăligă - frumușică, mânânce - fuge, afară - oală, fetele - sprâncenele, gătește - muncește, dulci - mănânci, icoane - foame, boală - scoală, zac - scap, lume - mâine, prost - fost, supărat - nemâncat - pat, jelește - chefuiește - chinuiește, prost - fost, două - nouă - nouă, satu - bărbatu - săracu, zile - Vasile, dor - ușor, mână - săptămână, îngrășat - amorezat, bună - adună, lână - gură, trece - rece,  trage - împace, zilele - mândruțele, rime care ajută mult textul căci nu sunt forțate, ci curg natural pe linia melodică, datorită rafinamentului construcțiilor în ansamblul lor.
Elena PĂDURE are un repertoriu variat. Clipurile sunt foarte bine construite.
Elena PĂDURE  a știut să culeagă cântece și să le redea, trecându-le prin filtrul său. Bocetul interpretat de Elena PĂDURE este un exemplu de reinterpretare a unui moment tragic, văzut printr-un mod ironic, în care văduva spune că nu-și regretă bărbatul după necazurile pe care i le-a pricinuit.

(08 aprilie 2024)

Villa ADRIANA, Tivoli - Italia

 

(07 aprilie 2024)