Profesorul universitar Cristian Valeriu TOMA

Profesorul universitar Cristian Valeriu TOMA este născut pe data de 23 ianuarie 1980. 

În intervalul 1994–1998, Cristian TOMA a fost elev de liceu.

În intervalul 1998–2003, Cristian  TOMA a fost student la Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, Secția de Informatică Economică.

În intervalul 2003–2005, Cristian TOMA a urmat cursurile de master în Informatică Economică.

În intervalul 2005–2008, Cristian TOMA a derulat stagiul doctoral.

În intervalul 2003–2006, Cristian  TOMA a fost preparator universitar în Catedra de Informatică Economică.

În intervalul 2006–2009, Cristian TOMA a fost asistent universitar  în Catedra de Informatică Economică.

În intervalul 2009–2013, Cristian  TOMA a fost lector universitar în Departamentul de Informatică și Cibernetică Economică.

În intervalul 2013–2023, Cristian TOMA a fost conferențiar universitar  în Departamentul de Informatică și Cibernetică Economică.

Începând cu anul universitar 2023–2024, Cristian TOMA a devenit profesor universitar  în Departamentul de Informatică și Cibernetică Economică.

În anul 2008, Cristian TOMA a susținut cu succes teza de doctorat referită prin:

Cristian TOMA - Secure Architectures for Software Distributed Platforms, ASE, București, 2008, 275 pag.

Conducătorul său științific a fost profesorul universitar Ion IVAN, adică eu.

În anul 2023, Cristian TOMA a susținut cu succes teza de abilitare.

Cristian TOMA a publicat cărți referite prin:

Ion IVAN, Cristian TOMA – Limbaje de asamblare: ghid pentru elaborarea proiectelor, Editura ASE, București, 2003, 60 pagini, ISBN 973594314X. 

Ion IVAN, Marius POPA, Cristian TOMA, Cătălin BOJA – Software 2003, Editura ASE, București, 2003, 639 pagini, ISBN 973594412X. 

Ion IVAN, Cristian TOMA (coordonatori) – Informatics Security Handbook, Editura ASE, București, 2006, 420 pagini, ISBN (10) 973-594-840-0, ISBN (13) 978-973-594-840-5.

Cristian TOMA – Security in Software Distributed Platforms, Editura ASE, București, 2008, 382 pagini, ISBN 978-606-505-125-6.

Marius POPA, Cristian TOMA, Mihai DOINEA, Cristian AMANCEI, Sergiu CAPISIZU, Andra PARASCHIV – Quantitative Assessment of Distributed Systems Audit, Editura ASE, București, 2011, 272 pag., ISBN 978-606-505-506-3.

Ion IVAN, Marius POPA, Paul POCATILU (coordonatori); Cristian TOMA coautor într-un colectiv de 32 autori – Structuri de date, Editura ASE, București, 2008, vol. I Tipologii de structuri de date 768 pag., ISBN 97...

Cristian TOMA desfășoară o bogată activitate de cercetare științifică în domeniul securității informatice. El se ocupă de The International Conference on Security for Information Technology and Communication – SECITC, în cadrul colectivului de organizare și evaluare, cu rezultate dintre cele mai bune.

(25 octombrie 2026)

Profesorul universitar Cătălin BOJA

Cătălin BOJA este fostul meu student, absolvent al promoției 2004 de la Secția de Informatică Economică, Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică. în anul 2008 a încheiat stagiul doctoral început în toamna anului 2004, după ce a susținut  cu succes teza de doctorat  de 306 pagini intitulată Optimizarea aplicatiilor informatice. 
În intervalul 1995 - 1999, Cătălin a urmat cursurile Liceului Ion NECULCE din București.
În intervalul 1999 - 2004, Cătălin a urmat cursurile de licență la Facultatea CSIE.
În intervalul 2004 - 2006, Cătălin a urmat cursul de master Managementul informatizat al proiectelor.
În intervalul 2004 - 2006 a fost preparator universitar, în intervalul 2006 - 2009 a fost asistent universitar, în intervalul 2009 - 2013 a fost lector universitar, în intervalul 2013 - 2020 a fost conferențiar universitar și din 2020 până în prezent este profesor universitar, după susținerea cu succes a tezei de abilitare în anul 2019. Am lucrat îndeaproape cu Cătălin BOJA încă din vremea studenției și am reușit să-l cunosc foarte bine, să colaborăm la realizarea unor proiecte de cercetare științifică pe probleme de compresie de date și de optimizare software. Am publicat o serie de articole și de cărți pe perioada în care s-a derulat stagiul doctoral, dar și după aceea. Printre lucrările realizate împreună enumăr aici:
Ion IVAN, Cătălin BOJA, Cristian CIUREA - Metrici ale sistemelor colaborative, Editura ASE, București, 2007, ISBN 978-973-594-963-1, 186 pag.
Ion IVAN, Cătălin BOJA - Metode statistice în analiza software, Editura ASE, București, 2004, 482 pag., ISBN 973-594-498-7
Ion IVAN, Cătălin BOJA - Practica optimizării aplicațiilor informatice, Editura ASE, București, 2007, 483 pag., ISBN 978-973-594-932-7
Ion IVAN, Cătălin BOJA - Managementul calității proiectelor, Editura ASE, București, 2005, 122 pag., ISBN 973-594-558-4
Ion IVAN, Cătălin BOJA, Cristian IONIȚĂ, Adrian POCOVNICU, Daniel MILODIN - Practica dezvoltării aplicațiilor informatice orientate pe structuri de date, Editura ASE, București, pg. 223, 2005, ISBN 973-594-630-0
Ion IVAN, Cătălin BOJA - Empirical Software Optimization, Revista Informatica Economică nr. 2(34), 2005, pag. 43 - 50
Ion IVAN, Cătălin BOJA, Cosmin TOMOZEI - Turn-Key Software Programs, Revista Informatica Economică, nr. 3(35), 2005, pag. 96 - 103 
Ion IVAN, Cătălin BOJA - Bicriterial Optimization of Software, Revista Informatica Economică nr. 1 (37), 2006, pag. 17 - 24.
Pe durata stagiului doctoral am avut ocazia să-mi dau seama de calitățile deosebite ale tânărului cercetător științific, de modul cum derulează el etapele unui ciclu de cercetare. Cătălin a fost în două rânduri director al Departamentului de Informatică și Cibernetică Economică, în intervalul 2011 - 2019. El a elaborat în colaborare lucrarea referită prin:
Cătălin  BOJA, Cristian CIUREA,  Mihai DOINEA - Android Mobile Applications: A Practical Development Guide, Editura ASE, București, 2015, 404 pagini, ISBN 978-606-34-0033-9
Pe care am primit-o cu autograf de la autorii ei. Cătălin este un specialist în dezvoltarea de software, care a dovedit eficiența și competența prin aplicația de la Școala Doctorală a ASE de management al activității doctoranzilor, dovedind prin calitatea deosebită a interfeței că el înțelege clar ce înseamnă o aplicație informatică orientată spre cetățean.

Paul POCATILU și Dragoș VESPAN: Birotică profesională

Am în mână volumul referit prin:

Paul POCATILU, Dragoș VESPAN, Alecu FELICIAN, Lorena BĂTĂGAN, Mihai DOINEA, Marius POPA, Adriana REVEIU, Traian SURCEL, Cristian TOMA, Adrian VIȘOIU - Birotică profesională, Editura ASE, București, 696 pag., ISBN: 978-606-505-223-9

Pe coperta interioară am autograful pe care Paul și Dragoș mi l-au dat pe 8 iulie 2009.

Cartea are o bibliografie formată din 23 de titluri, din care 3 lucrări sunt realizate de autori români și 6  referințe sunt webgrafie.  În denumirile capitolelor apare anul 2007, care arată că instrumentele software utilizate pentru dezvoltarea operațiilor de prelucrare specifice biroticii profesionale sunt lansate în exploatare curentă în anul 2007. Se știe că uzura morală a produselor IT&C este accelerată și apreciez că o carte tipărită în anul 2009 conține prezentarea de produse software din 2007, cu care nu numai studenții au posibilitatea să lucreze. Se știe că este păstrată continuitatea de la o versiune la alta și adaptarea la noile versiuni nu este deloc dificilă, ci naturală. Cărțile sunt tipărite în intervalul 2003 - 2008, deci vorbim de o bibliografie la zi.

Am ținut să enumăr toți coautorii, pentru că ei au contribuții semnificative la dimensiunile impresionante ale volumului. Paul POCATILU și Dragoș VESPAN sunt coordonatorii volumului.

Cartea are 12 capitole după cum urmează:

Capitolul 0101,e la paginile 11 - 12, inintitulatntroducere, prezintă obiectivul lulucrării șiealizează scurte descrieri ale capitolelor. Autorii aduc mulțumiri tuturor celor cacare,rin observații și sugestii, vor contribui la îmbunătățirea unei ediții viitoare a cărții.

Capitolul 2, de la paginile 13 - 91, intitulat Procesarea textelor cu WORD 2007, prezintă modul practic de lucru cu procesorul de texte WORD 2007. Expunerea este de la simplu la complex și cel care se apucă să proceseze texte nu are altceva de făcut decât să urmeze pașii dați în acest capitol, iar capturile de ecran îl vor dirija cu precizie să treacă de la un pas la altul. Captura de la pagina 21 se referă la stabilirea marginilor de pagină, captura 2.32 de la pagina 35 arată cum se face verificarea manuală a ortografiei, iar subcapitolele 2.7 și 2.8 arată cum se lucrează cu tabele, respectiv cum se folosesc formulele de calcul în tabele. Nici cei care lucrează cu indici și cu formule nu sunt abandonați și există subcapitole pentru a-i lămuri. Apreciez caracterul practic. Se vede că autorii au experiență și prezintă totul astfel încât cititorul să rezolve problema din prima, fără rateuri. Nici cei care folosesc telefonul mobil nu sunt abandonați, paginile 82 - 90.

Capitolul 3, de la paginile 92 - 230, intitulat Calcul tabelar cu EXCEL 2007, prezintă ceea ce pentru orice persoană angrenată în zona biroticii profesionale este absolut necesar, și anume calculul tabelar, unde aceste persoane trebuie să știe ce este o foaie de calcul, ce este o celulă, cum se generează celule, cum se selectează celule, linii, coloane, cum se șterg linii și coloane. Sunt analizate grupuri de comenzi pentru celule, numere, stil, comentarii și încă altele. Faptul că sunt utilizate nenumărate capturi de ecran familiarizează cititorul cu practica folosirii acestui produs software. Pentru calcule sunt date funcțiile de bază din tabelele 3.2  - 3.8 de la paginile 144 - 159. Se merge și la utilizarea de funcții logice pentru prelucrări ceva mai complexe; tabelul 3.9 prezintă operatorii  AND, FALSE(), NOT, OR, TRUE(), IF(). Sunt arătate modalități practice de construire a histogramelor, dar și a diagramelor de structură sau a altor reprezentări grafice ale seriilor de timp. Autorii tratează și calculul tabelar pentru telefoanele mobile, paginile 215 - 230.

Capitolul 04, de la paginile 231 - 280, intitulat Prezentări electronice cu POWERPOINT 2007, prezintă facilitățile acestui produs software pentru a realiza prezentări dintre cele mai convingătoare. Eu m-am găsit în situația unor astfel de prezentări care excedau contextul, ceea ce a impus restructurarea lor. În opinia mea, culoarea trebuie folosită cu cumpătare. Și elementele grafice trebuie folosite cu reținere. Am impus ca textele pe un slide să nu aibă mai mult de 30 de cuvinte și cel ce prezintă să nu citească de pe ecran, ci să vorbească liber, completând ceea ce este scris acolo. Sfaturile date de autori în acest capitol sunt extrem de interesante. Gestiunea prezentării, paginile 261 - 266, trebuie urmată cu strictețe, pentru a avea o prezentare sobră, clară, într-un cuvânt, reușită. Capturile de ecran, în număr de 64, arată interesul autorilor spre latura practică, dedicată obiectivului propus chiar la începutul cărții. Prezentările pe telefon, paginile 278 - - 280marchează faptul că tehnologia a ajuns foarte departe și telefonul mobil, având o conexiune spre un videoproiector, face posibilă prezentarea fără nicio problemă. Capitolul 05, de la paginile 281 - 363, intitulat Gestiunea bazelor de date cu ACCESS 2007, prezintă operații de bază specifice lucrului cu baze de date. Totul este să avem răbdare să punem date reprezentative atât ca volum, cât și ca potențial de prelucrare, căci în bazele de date esențiale sunt interogările, pe care autorii le prezintă la paginile 293 - 301. Cei care au lucrat anterior cu un SGBD, oricât de simplu ar fi el, se familiarizează rapid cu cuvintele-cheie implementate în ACCESS 2007 și vor dezvolta propriile aplicații rapid și eficient. Utilizarea SQL la paginile 298 - 299 este elocventă. Am apreciat caracterul practic al dezvoltării de formulare pentru a rezolva probleme de complexitate medie, suficiente pentru cei care lucrează cu volume ce nu depășesc 5000 de articole, în opinia mea, și care doresc soluții aproape instantanee. Ideea de bază este de a avea baze de date corecte și complete, pe care o singură persoană le gestionează lejer. Ideea de formular este dezvoltată la paginile 299 - 300, căci formularul este baza în orice aplicație unde apar baze de date. Sunt date operații cu formulare: creare, salvare, adăugare, dar și altele. Eu evit folosirea ștergerii, căci este ușor să ștergi, dar extrem de greu de restaurat conținutul pierdut. Crearea și prezentarea rapoartelor este esențială, căci cel ce dezvoltă aplicații  cu ACCESS trebuie să se gândească în primul rând la beneficiar și nu la cum lui, ca dezvoltator, să-i fie mai ușor. Autorii prezintă aici suficient de multe elemente ca beneficiarului să-i fie oferite rapoartele de care el are nevoie și nu acele rapoarte de care dispune ca structuri dezvoltatorul.

Capitolul 06, de la paginile 364 - 444, intitulat Realizarea site-urilor cu EXPRESSION WEB 2, prezintă  modul practic de a construi site-uri folosind acest instrument. Se pornește de la o structură de site, figura 6.13 de la pagina 376. Ceea ce mi se pare mie extraordinar este faptul că autorii introduc conceptul de șablon ca esență a menținerii productivității muncii dezvoltatorului unui site în parametri de performanță la nivel superior. Sunt definite principalele structuri de componente ale unui site și aici mă refer la un text, un tabel și la lucrul cuu imagini. Se folosesc casete pe care dezvoltatorul de site trebuie să le completeze exact cu ceea ce el are nevoie, pentru a obține reprezentarea dorită. Există casete pentru tabele, pentru aranjarea în pagină, pentru celule, pentru cadre. Subcapitolul 6.5.2 este destinat HTML, deși mă așteptam să nu apară așa ceva ca elemente deprogramare,, căci birotica eu o consideram intuitivă, fără limbaje de programare. Site-urile utilizează și baze de date, paginile 431 - 441. Apreciez grija autorilor pentru calitatea unui site, ceea ce presupune pregătirea pentru publicare, paginile 441 - 444.

Capitolul 07 de la paginile 445 - 482, intitulat Realizarea publicațiilor cu PUBLISHER 2007, prezintă acele elemente care diferențiază publicarea, adică tipărirea unui material, de publicare, adică postarea în online a unui conținut digital. Apreciez gândirea autorilor legată de acest aspect, pentru că a prelua mecanic ceea ce este tipărit în online reprezintă exact ceea ce nu trebuie făcut de niciun specialist care vrea să se prezinte în online cu o carte, cu un articol, cu un conținut digital original. El are la dispoziție:

- culori, fonturi,

- dimensiuni,

- imagine,

- film,

- ecranul computerului.

Acestea trebuie privite ca resurse. Aceste resurse sunt infinite. Autorii fac unele considerații legate de modul de utilizare a resurselor, căci publicația online trebuie să fie atractivă, să fie clară și plăcută ochiului. Exemplul cu realizarea unei broșuri dă posibilitatea prezentării în succesiune logică a resurselor  disponibile. Cele 50 de capturi au menirea de a-l călăuzi pe cititor să-și realizeze cu PUBLISHER 2007 propria publicație de succes, online.

Capitolul 08, de la paginile 483 - 534, intitulat Gestiunea mesajelor e-mail și a informațiilor personale cu OUTLOOK 2007, prezintă într-un mod atractiv facilitățile mediului de implementare a facilităților e-mail. Dacă ne gândim, chiar toată lumea crede că știe să lucreze cu un mediu e-mail, deși adevărul este undeva pe la mijloc. Autorii iau în considerare: crearea de mesaje, sortarea de mesaje, tipărirea de mesaje, ștergerea de mesaje, manipularea de mesaje, organizarea mesajelor pe directoare, gestiunea contactelor.  Cine știe cât mai multe opțiuni ale produsului software de poștă electronică își va organiza mesajele și-și va face viața ușoară. Este dedicat un subcapitol poștei electronice pe telefonul mobil, paginile 519 - 534.

Capitolul 09 de la paginile 535 - 562, intitulat Gestiunea informațiilor cu ONENOTE 2007, răspunde la problematica digitalizării încă de acum aproape douăzeci de ani, căci proveniența unei mari diversități de documente cu care se confruntă omul acasă la el o rezolvă cu ONENOTE 2007. Există posibilitatea de a avea o agendă, iar definirea unui șablon este esențială, căci fiecare dintre noi dorește să-și sistematizeze într-un anume fel informațiile. Este important de văzut că și aici există posibilitatea de a defini expresii cu operatorii din tabelul 9.1 de la pagina 544 și de a folosi funcții predefinite din tabelul 9.2, pagina 545. Deși este folosit conceptul de notă, se va vedea că aceste note sunt conținut digital de complexitatea pe care o dă utilizatorul și doar utilizatorul. Produsul software este unul deschis, din moment ce interacționează cu Internet Explorer, cu echipamente mobile și efectuează tot felul de prelucrări cu notele ca documente, pe care ar cam trebui să le vedem tot ca fișiere într-un final și să le tratăm ca atare, adică să le sortăm, să le actualizăm, să le arhivăm, să le exportăm.

Capitolul 10 de la paginile 563 - 583, intitulat GROOVE 2007: software de colaborare, prezintă  acele elemente care implementează cooperarea, coordonarea și comunicarea, caracteristici esențiale în derularea de mari proiecte. În managementul de proiecte se lucrează cu informații eterogene; fiecare decident are informațiile lui și nu se amestecă cu informațiile celorlalți. Comunicarea se face la nivel de ședință. Informațiile se colectează și erorile se analizează. Deși capitolul nu are mari dimensiuni, cele 28 de capturi de ecran evidențiază că autorii au simulat cam toate variantele de lucru care se produc pe durata derulării unui proiect de complexitate medie. Cele 28 de capturi ale acestui capitol evidențiază caracterul practic al abordării.

Capitolul 11, de la paginile 584 - 649, intitulat Realizarea formularelor electronice cu INFOPATH 2007, prezintă conceptul de formular și ideea utilizării omogene într-o aplicație special construită pentru așa ceva. Se prezintă proiectarea formularelor decuai multe structuri. Am apreciat foarte mult capacitatea autorilor de a sistematiza datele referitoare la tipurile de controale, paginile 592 - 598. Pentru a pune în evidență facilitățile lui INFOPATH, studiul de caz de la subcapitolul 11.3  îl ajută pe cititor să rezolve multe clase de probleme fără a face modificări esențiale. Acest capitol are 86 de figuri unde sunt capturi de ecran în majoritatea lor covârșitoare, ceea ce arată caracterul practic al abordării.

Capitolul 12, de la paginile 650 - 695, intitulat Visual Basic for Applications, prezintă elemente de bază ale limbajului. Tabelul 12.1 prezintă tipuri de date Visual Basic. Tabelul 12.2 prezintă operatori Visual Basic. Sunt prezentate structurile de control If, Case, For, cu exemple edificatoare. La paginile 660 - 665 se prezintă proceduri și funcții, de asemenea cu exemple. Tabelul 12.3 prezintă funcții predefinite. Sunt prezentate modalități de integrare a unor produse precum WORD, EXCEL, POWERPOINT, ACCESS pentru a dezvolta aplicații mult mai complexe și, mai ales, pentru a reutiliza date deja folosite altundeva. Se prezintă caracterul deschis al VBA, ceea ce dă biroticii noi valențe, pe care le-am întâlnit la limbajele de asamblare, unde se lucrează orice cu orice, după cum dorește programatorul, aici, utilizatorul de instrumente software.

Cartea aceasta definește specialistul profesionist abia atunci când acesta își alege un instrument, îl stăpânește la perfecție și devine maestru în utilizarea lui. În opinia mea, autorii, prin aceste capitole, au deschis apetitul cititorului de a deveni maestru în ale biroticii. Fără un efort prea mare, ei ar avea toate elementele să realizeze un nou volum de birotică profesională cu instrumente active în ziua de azi, adică la nivelul anului 2026. Tehnica de abordare ar rămâne aceeași. Se schimbă doar unele instrumente sau altora le vor fi aduse modificările pe care trecerea timpului le-a impus. Esența rămâne aceeași.

(06 octombrie 2026)

Școala de Informatică Economică din ASE - noul val

Eu m-am pensionat în anul 2012 și mai știu câte ceva despre ceea ce se întâmplă în zona informaticii economice prin discuțiile cu foști doctoranzi care sunt profesori în Departamentul de Informatică și Cibernetică Economică - DICE.

Noul val al informaticii economice este reprezentat de tinerii care:

- au intrat în adolescență cu telefonul mobil la ureche,

- lucrează pe laptopuri fără a mai avea restricții de memorie,

- sunt familiarizați cu POO ca a doua lor natură,

- vorbesc și utilizează cloud computing așa cum generația mea folosea furculița,

- au acces la Internet în orice moment și de pe orice device,

- deja folosesc inteligența artificială ca extensie a meseriei lor.

Am inclus în lista noului val pe următorii tineri:

Cătălin BOJA 

Alin ZAMFIROIU 

Anda BELCIU 

Cristian IONIȚĂ 

Cristian CIUREA 

Mihai DOINEA 

Radu MOGOȘ 

Liviu COTFAS 

Vlad DIACONIȚĂ 

Mădălina ZURINI 

Tiberiu GEORGESCU 

Ion Dănuț LIXANDRU 

Bogdan IANCU 

Alina VESPAN 

Cătălin SILVESTRU

De când am aflat că la Informatica Economică nu s-au ocupat locurile la admiterea din vara anului 2026, mă gândesc la cartea lui Dimitrie CANTEMIR, Incrementa atque decrementa Aulae Othomanicae.

(30 septembrie 2026)

Fostul meu student și doctorand Mihai DOINEA

Pe Mihai DOINEA l-am cunoscut în vremurile când era student la Secția de Informatică Economică din Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică. L-am remarcat pentru că era un student care:

- învăța bine,

- scria programe de calitate,

- s-a remarcat la un cerc științific studențesc.

Am lucrat mult împreună și am hotărât că este unul dintre cei cu care voi derula un stagiu doctoral de calitate și așa a și fost.

Am derulat un stagiu doctoral finalizat prin susținerea cu succes, în anul 2011, a tezei de doctorat de 181 pagini, intitulată „Optimizarea securității aplicațiilor informatice distribuite”.

În intervalul 1998 - 2002, Mihai DOINEA a fost elev la Liceul „Grigore MOISIL” din București. 

În intervalul 2002 - 2006, Mihai DOINEA a fost student al Secției de Informatică Economică de la Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică. 

În intervalul 2006 - 2008, Mihai DOINEA a fost masterand la cursul de Securitate Informatică organizat de Catedra de Informatică Economică. 

În intervalul 2008 - 2011, Mihai DOINEA a fost doctorand la specializarea Informatică Economică din cadrul CSIE. 

În intervalul 2007 - 2013, Mihai DOINEA a fost preparator universitar. 

În intervalul 2013 - 2015, Mihai DOINEA a fost asistent universitar. 

În intervalul 2015 - 2017, Mihai DOINEA a fost lector universitar. 

Din anul 2017, Mihai DOINEA este conferențiar universitar. 

Am lucrat împreună la realizarea lucrărilor referite prin: 

Ion IVAN, Bogdan VINTILĂ, Cristian CIUREA, Mihai DOINEA - Citizen Oriented Informatics Applications Development Cycle, Ekonomika, Statistika, Informatika, MESI, RUSSIA, No. 4, 2009, pp. 139 - 145, ISSN 1994-7844  

Ion IVAN, Bogdan VINTILĂ, Cristian CIUREA, Mihai DOINEA - The Modern Development Cycle of Citizen Oriented Applications, Studies in Informatics and Control, Vol. 18, No. 3, 2009, pp. 263 - 270, ISSN 1220-1766 

Ion IVAN, Mihai DOINEA, Sorin PAVEL, Sorin VINTURIȘ - Security Management in Distributed IT Applications, Economy Informatics Journal, vol. 9, no. 1, 2009, pp. 29 - 38, ISSN 1582-7941 

Ion IVAN, Mihai DOINEA, Dragoș PALAGHIȚĂ - Aspects Concerning the Optimization of Authentication Process for Distributed Applications, Theoretical and Applied Economics, No. 6, 2008, pp. 39 - 56, ISSN 1841 - 8678 

Ion IVAN, Cătălin BOJA, Mihai DOINEA - Determining the optimal length of useful information, Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research, Vol. 42, No. 1-2, 2008, pp. 23 - 34, ISSN 0424-267X

Îmi face o deosebită plăcere să mă văd cu Mihăiță la o cafea la mall-ul ParkLake, după ce eu termin antrenamentul la sala de la World Class din acel mall.

Am în mână cartea referită prin:

Mihai DOINEA - Optimizarea securității. Teorie și practică, Editura ASE, București, 2015, 258 pag., ISBN: 978-606-34-0028-5.

Cartea are 9 capitole, bibliografie și patru anexe.

Bibliografia de la paginile 223 - 240 conține 118 titluri, la care se adaugă cele 40 de lucrări în care apare numele lui Mihai DOINEA în calitate de unic autor sau coautor. Doar lucrarea lui E.F. CODD, „A Relational Model of Data for Large Shared Data Banks”, este publicată în anul 1970, restul celorlalte titluri au fost publicate după anul 2000 și marea majoritate sunt publicate după anul 2005.

Capitolul 1, de la paginile 7 - 16, intitulat „Introducere”, prezintă obiectivele urmărite de autor, fundamentează necesitatea lucrării și dezvoltă mijloacele folosite pentru atingerea obiectivelor. Sunt prezentate rând pe rând, în rezumat, capitolele lucrării. Sunt enumerate în tabelul 1.1 soluțiile originale obținute de autor în procesul de cercetare științifică pe care l-a derulat în stagiul doctoral, după care fiecare soluție este descrisă și evaluată separat. 

Capitolul 2, de la paginile 17 - 46, intitulat „Aplicații informatice distribuite”, prezintă componentele unui sistem distribuit, figura 2.1 prezintă etapele ciclului de dezvoltare a acestor aplicații, apoi dezvoltă unele aspecte care definesc tipologiile aplicațiilor distribuite. Apreciez caracterul realist al abordării, mai ales prin faptul că Mihai DOINEA pune accent pe definirea grupului de utilizatori, care influențează hotărâtor structura interfeței, dar și celelalte etape ale dezvoltării, implementării și asigurării securității. Calitatea aplicațiilor distribuite este influențată fundamental de structura grupului țintă. La paginile 27 - 29 sunt descrise etapele E1 - E12 ale ciclului de dezvoltare. În figurile 2.7 - 2.10 sunt identificate și grupate caracteristicile de calitate după modelele M1, M2,  ISO 9126 și, respectiv, BFQM. La paginile 34 - 37 sunt oferite detalii privind accesibilitatea, disponibilitatea, utilizabilitatea, fiabilitatea, eficiența, portabilitatea, mentenabilitatea, scalabilitatea, securitatea, acuratețea, completitudinea, caracteristici de calitate abordate de autor în contextul aplicațiilor distribuite. Subcapitolul 2.5 este dedicat metricilor de calitate, iar indicatorii definiți sunt utilizați de autor în măsurarea calității aplicației distribuite pe care a realizat-o.

Capitolul 3 de la paginile 47 - 74, intitulat „Securitatea aplicațiilor distribuite”, trece în revistă conceptele de bază ale securității informatice, opriindu-se asupra securității aplicațiilor distribuite. Dezvoltă hexada parkeriană legată de confidențialitate, posesie, autenticitate, integritate, disponibilitate și utilitate. Identifică o serie de factori endogeni, exogeni sau factori reziduali care influențează securitatea aplicațiilor distribuite. Mi-a plăcut modul în care Mihai DOINEA definește vulnerabilitățile aplicațiilor distribuite, arată factorii care le influențează și identifică modalități de atenuare a efectelor generate de acestea. La paginile 61 - 63 se află definiri ale indicatorului de vulnerabilitate VL și indicatorul asociat costului vulnerabilității VLC. Este propus un model de calcul al profitului net, PN. În subcapitolul 3.5 sunt sistematizate corect căile de creștere a securității, căci autorul a studiat aceste aspecte folosind aplicația distribuită pe care a proiectat-o, realizat-o și implementat-o, timp în care a făcut nenumărate experimente și măsurători.

Capitolul 4, de la paginile 75 - 114, intitulat „Criterii de optimizare a securității”, prezintă elemente de bază ale modului de a construi expresii analitice pentru criteriile de optimizare. Autorul este familiarizat cu multe structuri de expresii analitice și are capacitatea de a le implementa în secvențe de instrucțiuni care să dea caracter operațional oricărui criteriu de optim pe care dorește să-l urmărească. Faptul că urmărește minimizarea costurilor de implementare a securității unei aplicații distribuite i-a permis să deruleze un plan de experimente care să ducă în final la structura de securitate cu stabilitate ridicată la un cost acceptat.

Capitolul 5, de la paginile 115 - 148, intitulat „Modele de optimizare a securității”, prezintă într-o abordare realistă faptul că optimizarea nu este ceea ce se înțelege la Cercetările operaționale, ci pornind de la criterii cum sunt minimizarea costurilor de implementare a securității sau maximizarea efectelor  eficienței sau performanței securității, prezintă modele euristice  de optimizare, modele bazate pe rețele neuronale și modele de optimizare a disponibilității resurselor. Faptul că autorul a construit un sistem realist de ipoteze de lucru și faptul că a dispus de o aplicație distribuită unde a derulat planuri complexe de încercări l-au ajutat să obțină suficiente informații pentru a fundamenta decizii de trecere de la o etapă la alta a procesului iterativ de optimizare.

Capitolul 6, de la paginile 149 - 167, intitulat „Efectele optimizării securității în aplicațiile distribuite”, prezintă trei clase de indicatori care  determină tendințe, variații și aspecte agregate, indicatori pentru care sunt date expresii analitice și pentru care sunt evidențiate existența proprietăților de senzitivitate, necatastroficitate și caracterul compensatoriu. Sunt definite metrici de performanță a componentelor software de securitate și, folosind date culese pe aplicația realizată de autor, se cuantifică efectele procesului de optimizare, știut fiind faptul că algoritmul de optimizare este unul euristic, prin încercări succesive.

Capitolul 7, de la paginile 168 - 186, intitulat „Optimizarea componentelor de securitate”, prezintă acele elemente care fundamentează procesul de optimizare ca proces de îmbunătățire din aproape în aproape, folosind culegerea de date în timpul exploatării dirijate a unei aplicații construite de autor, cu posibilitatea de a introduce secvențe care să evidențieze comportamentul acestei aplicații atunci când este supusă controlat la riscuri definite într-un plan de experimente gândit. Există un model de optimizare la paginile 179 - 180, iar acesta este validat prin analiza calității soluțiilor pe care le oferă prin testări controlate.

Capitolul 8 de la paginile 187 - 218, intitulat Implementări ale modelelor de optimizare, prezintă mai întâi aplicația informatică distribuită a autorului lucrării de față, după care prezintă modelul de optimizare unicriterială, unde se urmărește minimizarea gradului informațiilor senzitive - DSD, apoi se trece la alt nivel de optimizare, și anume optimizarea bicriterială, unde se urmărește scăderea ratei de atac și scăderea gradului de constrângere a utilizatorilor de a face față riscurilor de securitate. Este important că autorul face analiza dimensională a indicatorului USM (pagina 210), aspect extrem de important în analiza calității oricărei metrici. Este interesant că cercetarea dezvoltă și aspecte ale analizei multicriteriale în zona securității aplicațiilor distribuite, ca procedeu iterativ convergent, ceea ce duce practic la ideea că optimizarea trebuie văzută, în cazul securității aplicațiilor distribuite, ca proces de îmbunătățire a securității, în sensul că  se caută maximizarea protecției resurselor, maximizarea  gradului de credibilitate în aplicație de către utilizatori și maximizarea ratei de respingere a atacurilor. Desigur, autorul lasă loc liber imaginației tuturor celor care doresc să dezvolte șiruri de criterii supuse agregării multicriteriale, totul fiind doar o problemă de creștere a buclelor de îmbunătățire, din aproape în aproape.

Capitolul 9 de la paginile 219 - 220, intitulat Concluzii, prezintă succint munca depusă de autor în procesul de cercetare și pune accent pe caracterul deschis al acestei cercetări, cu noi direcții de urmat, legate de aprofundarea unor aspecte precum metodele utilizate, identificarea de tipare noi comportamentale ale utilizatorilor și dezvoltarea de noi modele de optimizare, unde să-și folosească experiența deja acumulată.

Anexa 1 conține lista de acronime cu descrierile explicite aferente.

Anexa 2 conține lista de variabile dispuse în ordine alfabetică.

Anexa 3 conține lista celor 83 de figuri din carte.

Anexa 4 conține lista celor 40 de tabele propuse de autor în carte.

La paginile 157 și 158 se află cuprinsul lucrării tradus în limba engleză.

(26 septembrie 2026)

Profesorul universitar Cristian CIUREA

Cristian CIUREA este fostul meu student cu care am derulat un stagiu doctoral început în anul 2008 și finalizat prin susținerea cu succes, în anul 2011, a tezei de doctorat de 154 pagini, intitulată Metricile sistemelor colaborative.

Am realizat împreună materiale referite prin:

Ion IVAN, Cătălin BOJA, Cristian CIUREA – Metrici ale sistemelor colaborative, teorie și practică, Editura ASE, 2007, ISBN 978-973-594-963-1, 186 pg.

Florin Gheorghe FILIP, Cristian CIUREA, Horaţiu DRAGOMIRESCU, Ion IVAN – Cultural Heritage and Modern Information and Communication Technologies, Technological and Economic Development of Economy, Vol. 21, No. 3, May 2015, ISSN 2029-4913, eISSN 2029-4921.

Ion IVAN, Cristian CIUREA, Alin ZAMFIROIU – Metrics of Collaborative Business Systems in the Knowledge - Based Economy, Proceedings of 2nd International Conference on Information Technology and Quantitative Management, ITQM 2014, June 3-5, 2014, Moscow, Russia, Procedia Computer Science, Vol. 31, 2014, Elsevier, ISSN 1877-0509.

Ion IVAN, Cristian CIUREA, Bogdan VINTILĂ, Cătălin TĂNASIE – Optimal Processes in the Development of D-National Wealth, Proceedings of the 13th International Conference on Informatics in Economy, IE 2014, May 15-18, 2014, Bucharest, Romania, ASE Printing House, ISSN 2284-7472, ISSN-L 2247-1480.

Ion IVAN, Alin ZAMFIROIU, Cristian CIUREA, Mihai DOINEA – Control of Metrics Design on Mobile Quality Application, The 6th International Conference on Management and Control of Production and Logistics (MCPL 2013), Fortaleza, Ceará, Brazil, September 11-13, 2013.

Cristian TOMA, Cristian CIUREA, Ion IVAN – Authentication Issues for Sensors in IoT Solutions, Proceedings of the 6th International Conference on Security for Information Technology and Communications (SECITC'13), June 25-26, 2013, Bucharest, Romania, ASE Printing House, ISSN 2285-1798, ISSN-L 2285-1798.

Ion IVAN, Cristian CIUREA, Gheorghe NOSCA – Considerations About d-National Wealth, Proceedings of the 12th International Conference on Informatics in Economy, IE 2013, April 25-28, 2013, Bucharest, Romania, ASE Printing House, ISSN 2284-7472, ISSN-L 2247-1480.

Ion IVAN, Cristian CIUREA, Bogdan VINTILĂ, Gheorghe NOSCA – Particularities of Verification Processes for Distributed Informatics Applications, Informatica Economică Journal, Vol. 17, No. 1/2013, INFOREC Publishing House, ISSN 1453-1305.

Ion IVAN, Mihai DOINEA, Cristian CIUREA, Cătălin SBORA – Collaborative Informatics Security in Distributed Systems, WSEAS Transactions on Systems, Issue 11, Volume 11, November 2012, E-ISSN 2224-2678.

Ion IVAN, Cristian CIUREA – Security Aspects of Collaborative Banking Systems Applied in Economy, Journal of Mobile, Embedded and Distributed Systems, Vol. 3, No. 4, 2011, ISSN 2067–4074.

Ion IVAN, Cristian CIUREA – Security of Collaborative Banking Systems, Proceedings of the 4th International Conference on Security for Information Technology and Communications, SECITC'11, November 17-18, 2011, Bucharest, Romania, ISBN 978-606-505-493-6.

Ion IVAN, Cristian CIUREA – Collaborative Systems Aggregation, Journal of Applied Collaborative Systems, Vol. 2, No. 3, 2010, ISSN 2066-7450.

Ion IVAN, Cristian CIUREA, Sorin PAVEL – Collaborative Systems – Finite State Machines, Proceedings of The International Workshop on Collaborative Systems for the Management of Economic Projects (SICOMAP 2010), Cluj-Napoca, Romania, 10-11 September 2010, Informatica Economică Journal, Vol. 15, No. 2/2011, INFOREC Publishing House, ISSN 1453-1305.

Ion IVAN, Cristian CIUREA, Sorin PAVEL – Very Large Data Volumes Analysis of Collaborative Systems with Finite Number of States, Journal of Applied Quantitative Methods, Vol. 5, No. 1, 2010, ISSN 1842–4562.

Ion IVAN, Leonard SACUIU, Daniel MILODIN, Cristian CIUREA – Metode de integrare a aplicațiilor informatice distribuite, Revista Română de Informatică şi Automatică, Vol. 20, Nr. 1, 2010, ISSN 1220-1758.

Ion IVAN, Bogdan VINTILĂ, Cristian CIUREA, Mihai DOINEA – Citizen oriented informatics applications development cycle, Ekonomika, statistika i informatika. Vestnik UMO, MESI, Russia, No. 4, 2009, ISSN 1994-7844.

Ion IVAN, Bogdan VINTILĂ, Cristian CIUREA, Dragoș PALAGHIȚA, Sorin PAVEL – Autotesting of the citizen oriented informatics applications, Ekonomika, statistika i informatika. Vestnik UMO, MESI, Russia, No. 4, 2009, ISSN 1994-7844.

Ion IVAN, Cristian CIUREA, Daniel MILODIN – Autotestarea aplicațiilor informatice distribuite cu conținut oferit, Revista Română de Informatică şi Automatică, Vol. 19, Nr. 3, 2009, ISSN 1220-1758.

Cristian CIUREA – The Virtual Campus – A Collaborative System, Economy Informatics Journal, Vol. 9, No. 1, 2009, ISSN 1582-7941.

Ion IVAN, Bogdan VINTILĂ, Cristian CIUREA, Mihai DOINEA – The Modern Development Cycle of Citizen Oriented Applications, Studies in Informatics and Control, Vol. 18, No. 3, 2009, ISSN 1220-1766.

Ion IVAN, Adrian VIȘOIU, Cristian CIUREA, Dragoș PALAGHIȚA – Baze de modele şi rafinarea calităţii metricilor software, Timisoara Journal of Economics, Vol. 2, Nr. 1(5)/2009, ISSN 1842-7340.

Ion IVAN, Cristian CIUREA – Empirical Analysis in Body Building – Always Necessary for All, Body Building Science Journal, Vol. 1, No. 1, 2009, ISSN 2066-8007.

În intervalul 1999 - 2003, Cristian CIUREA a fost elev la Colegiul „Dinicu Golescu” din Câmpulung Muscel, pe care l-a absolvit cu media 9,07.

În intervalul 2003 - 2007, Cristian CIUREA a fost student la Secția de Informatică Economică din cadrul Facultății CSIE, pe care a absolvit-o cu media 9,88, fiind șef de promoție.

În intervalul 2008 - 2010, Cristian CIUREA a făcut masteratul de informatică economică.

În intervalul 2008 - 2011, Cristian CIUREA a derulat stagiul doctoral în specializarea Informatică Economică.

În intervalul 2008 - 2012, Cristian CIUREA a fost preparator universitar.

În intervalul 2012 - 2013, Cristian CIUREA a fost asistent universitar.

În intervalul 2013 - 2016, Cristian CIUREA a fost lector universitar.

În intervalul 2016 - 2021, Cristian CIUREA a fost conferențiar universitar.

Din anul 2021, Cristian CIUREA este profesor universitar.

În anul 2011 Cristian CIUREA a susținut teza de doctorat referită prin:<br>

Cristian CIUREA - Metricile sistemelor colaborative, ASE, București, 2011, 154 pag.

În anul 2020, Cristian CIUREA a susținut teza de abilitare.

Am avut o colaborare excelentă cu Cristian CIUREA pentru că el este o persoană foarte eficientă, știe să parcurgă toate etapele unui ciclu de cercetare științifică cu profesionalism, este exigent și, când face un lucru, se asigură că este un lucru de foarte înaltă calitate. Eu îl apreciez pe Cristian pentru modul în care lucrează, pentru faptul că are puterea de a înfrunta greutățile vieții și nu se lasă doborât de nimeni și de nimic și merge înainte, pentru că el își cunoaște valoarea și mai ales obiectivele pe care dorește să le realizeze, pentru a fi ceea ce își dorește.

Am în mână cartea referită prin:

Cristian CIUREA - Metrici de calitate ale sistemelor colaborative, Editura ASE, București, 2015, 244 pag, ISBN: 978-606-34-0021-6

Cartea are 244 pagini,  11 capitole, 4 anexe și un rezumat în limba engleză.

Bibliografia de la paginile 189 - 208 include 188 titluri, în care numele autorului apare în 34 de poziții ale bibliografiei. Sunt incluse lucrări tipărite între anii 1970 - 2014. Peste 70% dintre lucrări sunt publicate după anul 2005.

Capitolul 01 de la paginile  7 - 10, intitulat Introducere, prezintă obiectivul lucrării, necesitatea, rezumate ale capitolelor și o descriere a anexelor.

Capitolul 02 de la paginile 11 - 38, intitulat  Probleme actuale în domeniul sistemelor colaborative, prezintă conceptul de sistem colaborativ și realizează o clasificare a acestor sisteme. Sunt identificate funcții și particularități ale sistemelor colaborative.

Capitolul 03 de la paginile 39 - 66, intitulat Aplicații în economie ale sistemelor colaborative, prezintă abordări prin prisma definiției date a sistemelor colaborative pentru sisteme deja cunoscute, identificând modul în care se realizează cooperarea, comunicarea și coordonarea pe nivelurile structurale în organisme bancare, în organizații cu funcții de producție și în locuri unde se derulează procese de alocare și nivelare a resurselor.

Capitolul 04 de la paginile 67 - 82, intitulat  Caracteristici de calitate ale sistemelor colaborative, identifică o serie de caracteristici de calitate precum complexitate, fiabilitate, mentenabilitate, portabilitate, integrabilitate, stabilitate, asociază indicatori pentru măsurarea lor și construiește un indicator agregat, iar graficele de la paginile 75 - 76 stabilesc niveluri calitative de comportament ale sistemelor colaborative după agregarea a șase caracteristici. Se vorbește în acest capitol despre costul calității pentru sisteme colaborative, iar autorul definește un model în acest sens la paginile 78 și 79.

Capitolul 05 de la paginile 83 - 100, intitulat Tehnici de construire a metricilor, pornește de la tipurile de indicatori și ținând seama de proprietățile acestora (senzitivitate, necatastroficitate, caracter compensatoriu), arată cum se construiesc indicatori liniari, cum se construiesc indicatori neliniari și cum sunt puse în evidență două dintre cele trei proprietăți, căci este demonstrat că nu există indicator perfect. Este dezvoltat conceptul de generator de indicatori și se insistă asupra rolului pe care îl are rafinarea în obținerea unei metrici stabile, operaționale, în raport cu obiectivele urmărite în gestionarea unui sistem colaborativ.

Capitolul 06 de la paginile 101 - 124, intitulat Utilizarea rețelelor neuronale și a algoritmilor genetici în construirea metricilor, pornește de la identificarea obiectivelor urmărite în maximizarea performanței sistemelor colaborative. Este arătat modul în care se folosesc rețelele neuronale și algoritmii genetici în construirea structurilor de indicatori de performanță pentru sistemele colaborative. Pentru indicatorul QCMS definit la pagina  104, sunt abordate mai multe ipoteze de lucru și, folosind un produs software adecvat  - CMS, sunt efectuate câteva operații care auto-configurează structura metricii din aproape în aproape. În subcapitolul 6.4 se analizează complexitatea  sistemelor colaborative, cu un indicator dat sub formă de raport al sumelor de complexități exprimate omogen, agregate diferit. Figura 6.14 este lămuritoare în acest sens.

Capitolul 07 de la paginile 125 - 138, intitulat Validarea metricilor, pornește de la necesitatea ca o metrică să fie acceptată datorită proprietăților pe care le are în utilizarea curentă. Se stabilește ce se înțelege prin metrică adecvată în raport cu o serie de criterii definite de utilizatori și se arată cum o metrică oarecare, prin rafinare, ajunge să devină metrică adecvată. La caracteristicile de calitate ale indicatorilor este adăugată reprezentativitatea, pagina 130. Se prezintă un indicator de rafinare IRAF a metricilor și modul în care se utilizează. Autorul arată că toate aceste abordări sunt posibile prin existența de produse software care asistă întregul proces de validare.

Capitolul 08 de la paginile 139 - 154, intitulat Sistemul bancar - sistem colaborativ, pleacă de  la faptul că autorul, Cristian CIUREA, a lucrat într-o bancă și a dezvoltat o aplicație care a implementat o serie de indicatori specifici pentru evaluarea performanței GPEB, GPBB, orice componentă a sistemului bancar fiind privită ca o structură arborescentă.

Capitolul 09 de la paginile 155 - 170, intitulat Utilizarea metricilor în ingineria și reingineria sistemelor colaborative, prezintă o serie de considerații legate de criteriile de performanță ale sistemelor colaborative și sunt asociați indicatori acestor criterii. Se stabilesc factori de influență. Se identifică o serie de căi de creștere a performanței. Pentru un sistem colaborativ de tip bancar, dobânda totală încasată - IRACP, ca indicator agregat, este un astfel de indicator. Construirea unui sistem colaborativ și efectuarea de modificări în structura acestuia se reflectă la nivelul metricii considerate adecvate pentru fiecare operațiune de inginerie și, respectiv, de reinginerie.

Capitolul 10 de la paginile 171 - 184, intitulat Metrici pentru ierarhizarea în interiorul sistemelor colaborative, prezintă acele elemente ce definesc performanța unui sistem colaborativ în care apar fire de așteptare (Tabelul 10.1). Este descris un algoritm bazat pe normalizare și agregare, unde ierarhizarea utilizează un sistem de acordare de punctaje pentru utilizarea, rapiditatea și atitudinea față de o soluție. Este prezentată formula de normalizare în intervalul închis zero și unu (pagina 179). Este arătat modul în care se calculează rangul sistemului colaborativ, RSC. Ierarhizarea se realizează pentru patru caracteristici de calitate agregate: complexitate, fiabilitate, portabilitate, mentenabilitate, cu indicatorul IAB.

Capitolul 11 de la paginile 185 - 188, intitulat Concluzii, arată importanța rezultatelor în perfecționarea proceselor manageriale din organizații, dacă sunt privite ca sisteme colaborative, și arată că întreaga cercetare întreprinsă de autor este doar un început, ce trebuie continuat și aprofundat, pentru că soluțiile viitoare vor avea rezultate extrem de interesante.

Anexa 1 conține lista de acronime.

Anexa 2 conține listă de variabile în ordine alfabetică.

Anexa 3 conține lista de tabele incluse în carte.

Anexa 4 conține lista de figuri cu elemente de identificare și explicații.

Demersul lui Cristian CIUREA arată că el este un cercetător științific matur, care stăpânește toate instrumentele necesare pentru abordarea oricărei probleme de complexitate foarte mare, cu garanția obținerii de soluții originale valoroase.

(24 septembrie 2026)