Abuzul în serviciu în serviciu nu este nu numai când cineva:
- face intenționat ceva greșit;
- intenționat nu respectă procedura;
- acționează discreționar;
- încalcă legea.
Tot abuz în servicidă o altă soluție decât cea normală;
- este și atunci când cineva:
- amână că așa vrea el luarea unei decizii;
- nu acordă un drept cuiva că așa vrea;
- acordă soluție favorabilă chiar dacă nu respectă cerințe.
Va trebui ca în viitorul apropiat să fie considerart abuz în serviciu și situația în care Nu se întâmplă niște lucruri.
Faptul că un minister a primit o sumă X, i-a fost atribuită de la buget să facă actiunile A1, A2, ...An. Dacă le-a făcut pe toate și a reușit să economisească ceva bani, nu este chiar o dramă că nu a cheltuit tot. A făcut ce trebuia și au mai rămas ceva bănuți.
dacă însă din cele n activități, acolo se realizează unele, altele nu și rezultă o sumă Y de bani ce trebuie returnată la buget, nu este vorba de economie, ci de nerealizarea de activități din incompetență, rea voință sau management prost. Toate trebuie tratate ca nerealizări și de asemenea ca abuzuri în serviciu. Tot timpul, o nerealizare are în spate un abuz, mai mic sau mai mare.
Consider abuz în serviciu:
- plata cotei parte de euro ce o efectuează statul către UE fără o analiză prealabilă;
- nedepunerea de proiecte în competișii pentru atragerea de finanțare;
- neatragerea de fonduri europene pentru realizarea de obiective;
- necheltuirea banilor europeni;
- cheltuirea necorespunzătoare a banilor europeni.
În momentul în care se fac niște cheltuieli nu este suficient să se vadă că s-au facot, ci trebuie să se vadă cum s-au făcut și mai ales în toate etapele ciclului să se vadă eficiența. dacă a fost achiziționat un echipament, trebuie să se vadă adcă a funcționat la parametrii definiți, dacă ceea ce a făcut a fost de calitate și dacă durata de utilizare efectivă este similară cu durata estimată în documentația care a stat la baza achizitionării.
Există proceduri, există activități, există sarcini, există persoane. Persoanele trebuie să lucreze după proceduri pentru a realiza activitățile, cu încadrări în termene și resurse. Abordările arbitrare, care nu au o bază obiectivă și care duc la NEefectuarea de activități, la NEutilizarea de resurse și la Neîncadrarea în termene ca stil de lucru dominat de aspecte subiective, trebuie considerate tot abuz în serviciu. Lumea trebuie să se obișnuiacă cu termene, cu soluționări în termene și cu intrarea in zone care se sancționează ca abuz în serviciu dacă apar interpretări subiective, bazate pe ipoteze false.
(15 decembrie 2016)
