Complexul celui care merge pentru prima dată la sala de fitness

Pentru toate există un început. Cel care-și propune să meargă pentru prima dată la o sală de fitness, are un complex, pe care eu l-am numit complexul începătorului, complex pe care și eu l-am avut. Acest complex apare de la nenumăratele întrebări care apar în mintea celui care vrea să meargă la sala de fitness.
Oare se merită?
Oare e o decizie bună?
Oare ce vor zice cei din sală când mă vor vedea?
Oare arăt cum trebuie?
Oare nu voi fi penibil?
Oare mă voi ține de a veni la sală mereu?
Oare vârsta mă dezavantajează?

Acum 20 de ani mi-am pus mult mai multe întrebări decât acestea. Există acum Internet și avem tot ce trebuie încât să ne documentăm. 
Identificăm sălile.

Ne documentăm despre antrenorii personali de acolo.

Vedem despre echipamente și moduri de utilizare.

Sunt filme cu exerciții pentru începători.

Ne interesăm despre programul sălii și despre costuri.

În viață, totul este să vrei. Apoi îți iei inima-n dinți și aplici principiul: dacă merg pe bicicletă 100 de oameni și eu voi fi al 101-lea. Sacă merge pe sârmă care leagă două blocuri un nene dintr-un milion, eu nu voi merge pe sârmă, pentru a fi al II-lea.

Acum 20 de ani:

- am depășit complexul vârstei,

- m-am documentat,

- mi-am luat echipament,

- am făcut abonament,

- am mers la sală,

- am discutat cu un antrenor personal,

- am primit informații,

- am început să lucrez cu grijă, fără să exagerez,

- am scăpat de complexul a ceea ce se va zice despre mine.

Au trecut anii și am schimbat mai multe săli, am păstrat ritmul de a merge la sală, am învățat să lucrez la aparate și de fiecare dată am făcut antrenamente fără exagerări, în condiții de maximă siguranță.

În viață, totul este să vrei.

(23 septembrie 2025)

Eu și limbajul PASCAL

Norocul vieții mele a fost că am început să învăț limbajul PASCAL folosind cartea referită prin:
Niklaus WIRTH - Algorithms + Data Structures = Programs, Prentice Hall Inc., Englewood Cliffs, New Jersey, 1976, 366 pag, ISBN 0-13-022418-9 

Cartea este foarte bine scrisă, căci autorul ei știa să programeze și numai un om care știe meserie foarte bine este în stare să prezinte lucrurile cum trebuie. Am văzut mulți care scriu cărți de programare fără să fi scris programe la viața lor, dar care cred că doar scriind fac un bine omenirii, dovedesc cât de penibili sunt.

Am învățat limbajul PASCAL atât de bine din cartea lui Niklaus WIRTH încât am reușit să dezvolt niște chestii noi în zona structurilor de date și să jonglez cu lucruri pe care le știam de la limbajele ALGOL, FORTRAN și COBOL, încât variabilele pointer și recursivitatea erau floare la ureche.

Respect, Niklaus WIRTH!


(30 mai 2023)

Nostalgia vremurilor ceaușiste

Nu mă așteptam ca posturile de televiziune pe care eu le consideram cât de cât serioase să procedeze la manipulările ieftine pe care le făcea regimul ceaușit când folosea statisticile ca instrument eficient de propagandă și de manipulare. Și acum îmi revin în minte congresele și plenarele cu bilanțuri triumfaliste în care se prezentau succesele imense ale economiei socialiste, comparând unele dintre niveluri cu cele din 1939, an considerat ca fiind cel mai bun al României burghezo-moșierești.

Rezulta că producția industriei chimice crescuse de câteva mii de ori, că producția de aluminiu crescuse de câteva zeci de mii de ori, că producția agricolă crescuse și ea de câteva sute de ori.

Cu statistica se face fix orice-și dorește fiecare dintre noi. Nu trebuie decât să știm un pic de statistică și tot un pic de tehnică de manipulare. Nu aș fi scris azi acest articol dacă de dimineață postul PRO Tv nu și-ar fi prezentat un bilanț triumfalist în care se făceau comparații între performanțele sale și performanțele unui alt post Tv care erau de 11 ori mai mari decât ale postului de televiziune concurent. Multe histograme prezentau ridicolul cu care televiziunile concurente se acoperiseră, pentru că postul PRO Tv era învingător, zdrobindu-și concurența. Eu am pretenție că mai știu o țîră de statistică și nu prea sunt șanse să fiu dus de nas chiar așa de ușor, mai ales când se lucrează cu serii de date dinamice care sunt neomogene din start și când se procedează la extragerea numai anumitor termeni din acele serii de date, televiziunea lăudăroasă nu a prezentat deloc grafice complete, ci numai filme cu momente extrase.

Și în prezentările posturilor Tv ar fi moral ca performanțele să fie publice, să fie puse la dispoziție toate tabelele și toate graficele, astfel încât să le piară unor cheful de a mai manipula și de a ne mai trimite în trecutul întunecat al epocii ceaușiste cu manipulări grosolane. Nu prea știu eu cum stă treaba cu marea performanță a unor posturi Tv în contextul în care redau cam aceleași rahaturi cu crime, hoți, nulități, divorțuri, răpiri, iar transmisiile live sunt de un penibil strigător la cer. Un pic de modestie n-ar strica nimănui, iar pentru a se spăla de păcare, televiziunile ar trebui să fie cu mult mai decente în a selecta reclamele care sunt de o calitate atât de îndoielnică încât arată cât de leșinate sunt dacă acceptă să dea pe posta aiurelile acelea care nu folosesc nimănui de mincinoase cât sunt.

(05 ianuarie 2018)

Comunicatorii de partid

Orice partid are:

• o doctrină;
• un program;
• membri:
• activitate;
• teze;
• un statut.

Partidul este ceva viu. Pentru a fi un oartid puternic, partidul trebuie:

• să atragă membri;
• să aibă priză printre alegători;
• să fie acceptat de alegători;
• să fie credibil;
• să fie atractiv.

Particul comunică cu masele prin:

• cei care îl conduc;
• voluntari;
• alți membri ai săi;
• simpatizanți;
• comunicatori profesioniști;
• lideri de opinie.

Toți cei care merg printre cetățeni formează masa de comunicatori care trebuie:

• să fie omogenă;
• să cunoască linia partidului;
• să nu emită poziții altele decât ale partidului;
• să răspundă clar întrebărilor;
• să se identifice ca ținută și limbaj cu cei cărora le vorbesc;
• să aibă verb;
• să aibă vocabularul  auditoriului.

Acum că timpul este foarte scurt pentru USR, comunicatorii trebuie:

• să fie instruiși cu mare grijă;
• să transmită mesaje scurte, clare și la obiect;
• să folosescă un limbaj pe înțelesul celor cărora li se adresează;
• să raspundă exact la întrebări fără să bată câmpii;
• să fie foarte concreți;
• prin modul în care discută să arate că știu problemele concrete ale oamenilor;
• prin ținută să nu epateze;
• să fie punctuali, simpli, respectuoși și modești.

Marile companii care vând tehnologii, servicii sau produse formează personal care se prezintă asemeni unor evangheliști,care știu să prezinte concepte, metode, eficiența activității, știu să calculeze, știu să fie convingători. Toți se comportă la fel și nu distorsionează mesajul pe care marea companie vrea să-l transmită celor care devin distribuitori sau utilizatori. Așa a procedat Microsoft, așa a procedat Avon, așa a procedat și Zepter, toate asigurând succesul în atingerea obiectivului. În contextul actual, pentru a crește gradul de penetrare a mesajelor într-un timp așa de scurt, USR trebuie să pornească în teritoriu cu o mulțime de comunicatori-evangheliști foarte bine pregătiți. De asemenea având în vedere puterea rețelelor de socializare, un corp de comunicatori-evangheliști care postează mesaje dar care răspund la chestiunile ridicate, vor permite obținerea  acelui nivel de comunicare unitar în arii foarte răspândite, cu maximum de eficiență.  Când se face discuție de la om la om, numai o abordare naturală, simplă, cu un mesaj simplu, care este adaptat la nivelul interlocutorului va crea acea interacțiune ce va face dintr-un nehotărât un votant USR sau dintr-un om care s-a considerat înșelat în așteptări de ceea ce i s-a oferit până acum, un votant USR. 

Programul altfel, doctrina altfel, statutul altfel, dar mai ales comunicarea care trebuie obligatoriu să fie altfel, va face din USR forța politică mult așteptată. Comunicatorii USR trebuie să corespundă cerințelor grupului țintă căruia se adresează USR. De aceea modul de prezentare, de la haine, salut, ton, gesturi și vorbele spuse, trebuie să corespundă așteptărilor. Ei trebuie să fie altfel, să fie percepuți altfel prin siguranță, cinste, caracter deschis, exemple de oameni care știu meserie la locul lor de muncă. Numai niște comunicatori altfel au darul de a arăta că USR este cu totul altceva decât partidele vechi, prăfuite, lunecoase și mai ales mocirloase și inerte care și-au înșelat ireversibil electoratul.

Se vede acum cu ochiul liber modul nefericit în care niște comunicatori neinstruiți, care apar la posturi Tv cu puncte de vedere personale, trag partidele în jos. Comunicatorii USR trebuie să prezinte numai și numai pozițiile partidului, interpretările fiind în spiritul programului, statutului și a altor teze, în niciun caz puncte de vedere libere, personale sau nefondate prin arbitrariul lor. Strângând în jurul său persoane inteligente și instruite, Nicușor Dan are premise foarte bune de a derula procese de comunicare care să zguduie serios din temeli partidele vechi, cu un mod altfel de a face politica orientată spre cetățean în mod real și onest. Fără comunicare vie niciun partid nu penetrează în mase, penru că toate clișeele sunt plictisitoare până la disperarea supremă, concretizată la urne prin schimbarea opțiunii de vot.

(07 iulie 2016)

Marea saracie

Pentru prima oara in istoria postdecembrista a Romaniei o campanie electorala apare atat de saraca pentr ca:

• nu se mai vad bannere;
• nu se mai vad afise lipite pe stalpi;
• nu au mai aparut fluturasi la blocuri;
• chiscurile sunt goale;
• nu mai sunt panouri cat 10 etaje cu candidatii.

Singura posibilitate de a se prezenta a candidatilor in fata alegatorilor sunt discutiile de la om la om ciocanind din usa in usa, eventual discutiile   cand se intalnesc candicatii cu alegatorii intamplator in strada. La televiziuni, totul este de un penibil infiorator pentru ca:

• moderatorii sunt submediocri;
• candidatii se cearta intre ei;
• in loc sa arate cat de buni sunt ei, evidentiaza cat de rai sunt adeversarii;
• nu prezinta idei sau programe;
• sunt poeti si fableaza.

Saracia este lucie pentru ca asemeni banilor de diurna, cand statul isi fura singur caciula, a dat prea putini bani candidatilor.

Faptul ca s-au impus semnaturi, sunt tare curios sa vad un tabel cu candidatii si pe o coloana numarul de semnatiru depuse la BEC si pe o alta numarul de voturi obtinute. De aici se va trage o concluzie din analiza de tip BIG DATA:

• ori ca semnaturile trebuie mentinute daca diferentele dintre numerele de pe cele doua coloane sunt mici, adica numarul celor care au semnat nui difera semnificativ;
• ori semnaturile trebuie abandonate daca diferentele sunt prea mari, ceea ce inseamna ca semnaturile au caracter formal si deci n-au nicio valoare.

Orasele, comunele, strazile si stalpii arata curati acum ca nu mai este dezmatul electoral cu multi bani cheltuiti fara rost pe galeti, malai pungi, mici, bere. Au disparut meserii precum: mardeiasi de noapte, lipitori de afise, distrugatori de afise ale adversarilor, platitori de servicii electorale fara acte.

In rest, liniste si pace.

(16 mai 2016)

Graffiti în București

Sunt mulți tineri care au talent și sunt în stare să exerseze graffiti, iar Bucureștiul este plin de opere ale lor. Cei care au talent pentru graffiti găsesc locul și timpul necesar pentru a se exprima. Așa cum impresionismul a șocat la începuturile lui, tot așa și graffiti este ceva de neînțeșes pentru cei care nu doresc să înțeleagă.

Municipalitatea care nu este în stare să soluționeze chestia cu acoperișul de la National Arena, nu are nicio ideie care să se adreseze artiștilor graffiti. Am văzut cu în orașe din Franța energiile acestora au fost duse spre o direcție bună, rezultând opere de artă monumentală. Deja sunt orașe care și-au recunoscut valorile în graffiti și care au devenit celebre prin frescele realizate în contextul graffiti.
Eu cred că ar trebui:
- să fie rezervate niște ziduri care oricum sunt golașe pentru a fi desenate cu tehnici graffiti;
- să fie stabilite tematici pentru spații destinate artiștilor graffiti;
- să se organizeze competiții pentru a stabili care sunt operele care se și realizează;
- să fie recunoscute personalitățile artistice în zona graffiti;
- să se treacă din zona ilegalului în zona legalului cu lucru la lumină;
- să se dezvolte tendințe, curente tehnici originale căci graffiti este o artă orice s-ar zice.
Acum în orașul acesta murdar graffiti apare pentru foarte mulți oameni ca o nouă modalitate
de a-l urâți. Faptul că inițiativele artiștilor nu sunt stimulate și sunt introduse nenumărate restricții, se obține exact contrariul.
trebuie un efort al municipalității și o mai mare deschidere a Uniunii Artiștilor Plastici pentru această ramură a artei. Numai printr-o conlucrare se va obține ceea ce se dorește, adică reducerea acestei activități de gherilă care face din oraș un loc de manifestare a nenumărate tendințe și a nenumărate abordări. Dacă se va înțelege acest lucru, operele graffiti vor reprezenta chiar rezultatul unei munci creative, originale și valoroase. Cernerea valorilor în zona graffiti trebuie să fie ajutată să se producă într-un ritm mai accelerat. Trebuie lucrat sistematic și eficient.

Însemnările culturiștilor

Toți culturiștii care se pregătesc pentru competiții lucrează extrem de riguros, pentru că forma maximă trebuie atinsă chiar în ziua concursului, nici ăn ziua precdentă, cu atât mai grav, în ziua următoare trecerii prin fața juriului.
În marile săli de antrenement din California există echipe întregi de medici, nutriționiști, antrenori, biologi și manageri care coordonează programele de antrenament pentru a obține maximizarea performanței.
Se știe cu precizie de ceasornic duratele etapelor ce trebuie parcurse, astfel încât știindu-se ziua de desfășurare a unei competiții să se stabilească din aproape în aproape cînd să înceapă pregătirea.
La noi aceste aspecte sunt studiate individual și numai în rare situații se realizează o pregătire după manual. Numai așa se explică marea diversitate de rezultate la competiții. Neomogenitatea numărului de participanți la categorii, schimbările de categorii și mai ales diferențele foarte mari între competitori arată stadiul la care se află pregătirea concurenților.

Culturismul este un sport foarte costisitor și de aceea puține persoane se încumetă să-l practice și cu atât mai puțini sunt cei care o fac urmărind participările la competișii unde premiile sunt la niveluri simbolice.
Culturiștii profesioniști fac însemnări legate de:
- stadiul performanței;
- conținutul antrenamentelor;
- suplimentele utilizate, intervale și cantități;
- dieta urmată;
- competițiile la care își propun să participe.
Prin performanță se va înțelege:
- nivelul de definire;
- simetria;
- aspectele cantitative decurgând din măsurători;
- structurarea exercițiului și execuția pozițiilot obligatorii de concurs.
Acum pentru că există tablete și computere, toate aceste date se stochează în programe Excel și fotografiile dar și filmele realizate permit efectuarea unei analize exigente.
Analizele comparate sunt esențiale, însă schimbările care apar de la o etapă la alta trebuie să-și găsească reflectare și în programele culturiștilor noștri la sală.
Există sportivi din țara noastră care participă la competiții internaționale importante și care au adus multe medalii aici, prin eforturi excepționale, de cele mai multe ori făcute pe cont propriu.
Există reviste de specialitate publicate cu mari sacrificii de catre niște entuziaști. Este acum momentul de a se trece la un salt calitativ care să însemne:
- cunoașterea experientei acumulate în timp;
- coordonarea în a se obține rezultate deosebite în competiții;
- constituirea de programe la nivel național pentru instruirea sportivilor;
- stimularea muncii la nivel calitativ;
- crearea unui echilibru în ceea ce privește inițiativa particulară și participarea individuală.
Acum mai mult ca oricând culturismul este pe lângă o ramură sportivă, o știință bazată pe cele mai noi cuceriri din genetică, din chimie și din mecanică. Înseamnă ca de acum încolo trebuie o cu totul altă abordare.

(21 februarie 2016)