Acum foarte mulți ani de zile, a venit la mine în casă un nene. Din discuție în discuție, acel nene, mi-a zis că sunt prost. În secunda a doua l-am dat afară din casă. Punct.
Când cineva vine la mine în casă, trebuie să știe că:
- merit respectul lui,
- trebuie să aibă grijă cum vorbește cu mine,
- la mine în casă nu face el ce vrea,
- înainte de a veni la mine, mă întreabă dacă va fi bine venit,
- nu-și aduce și neamurile dacă s-a anunțat singur.
Eu am reguli foarte stricte, căci casa mea nu este hotel, iar eu nu sunt sluga nimănui. reacțiile mele au fost, sunt și vor fi categorice. Au fost cazuri în care m-am trezit la ușă cu musafiri nepoftiți. Cum au venit, tot așa au plecat. Au fost situații când persoane cu care eram la masă au luat-o pe arătură cu vorba, moment în care am încheiat orice discuție, m-am ridicat și am plecat. Dacă se petrecea la mine, i-am dat afară.
Nu vine nimeni la mine în casă să facă pe stăpânul și să dea din el ce-i bubuie mintea. Dacă aș accepta eu așa ceva, înseamnă că n-am mai fi eu și când m-aș uita în oglindă, nu mi-aș mai acorda nici cea mai mică brumă de respect. Nu sunt persoana care să se urce careva în capul meu să-și facă nevoile și eu să-i spun că mă simt excelent. Cine face altfel, e treaba lui. Reacțiile mele sunt prompte și nu au împăcare, căci erorile impardonabile nu sunt ca niște mângâieri pe creștet de premiant cu coroniță. Lasă urme adânci.
Alții procedează altfel. Sunt iertători. Sunt îngăduitori. Atunci să nu se mire.
(29 iulie 2022)