Tribunalele poporului

Anii care au urmat plecării Regelui Mihai I din țară, au avut parte de tot felul de grozăvii, dintre care tribunalele poporului au jucat un rol determinant în a duce la bun sfârșit politica criminală a comuniștilor de lichidare a clasei politice care a condus țara înainte de războiul al doilea. Aceste tribunale au aplicat pedepse groaznice șefilor de partide istorice, intelectualilor necomuniști și tuturor celor care s-au opus pe față instaurării comunismului la noi sub protecția tancurilor sovietice.

Tribunalele poporului au lucrări publicate în cărți pentru a populariza modul exemplar în care erau pedepsiți dușmanii poporului. Depozițiile amrtorilor, discursurile apărărilor, răspunsurile inculpaților dovedeau cu claritate care era atmosfera și că totul era deja stabilit, iar procesele nu erau altceva decât banale mascarade de aruncat praf în ochii prostimii.

Și procesul din 25 decembrie 1989 când lumea aștepta cu gura căscată să se vadă ce se întâmplă cu soții CEAUȘESCU, a fost după zeci și zeci de ani o mostră de justiție făcută sub presiune, în care apărarea de fapt acuza, iar generalul STĂNCULESCU arunca cu avionașe de hârtie, arătându-și micinea care avea să-l coste peste ani și pe el, căci proverbul cu ce ține nu-ți place, altuia nu-i face, i s-a aplicat pe deplin. 

Ar trebui ca filmele cu porcesul mareșaluilui Ion ANTONESCU și cu soții CEAUȘESCU să fie date și comentate la televizor, că probabil oamenii vor învăța ce înseamnă cum trebuie să fie judecați oamenii, că sunt ei simplii, șefi de stat sau criminali de război. Până nu ne vom vindeca deplin și definitiv și nu ne vom recunoaște carențele grave pe care le ducem de veacuri și veacuri ale istoriei când ne-au cotropit unii și alții și nu ne vom recăpăta demnitatea exprimată prin verticalitatea noastră ca oameni, vom opera cu junătăți de măsură și totul se va tărăgăna până ce faptele se vor prescrie.

(08 aprilie 2021)

Calitatea procesului de testare

Suntem sclavii testelor, fără a fi studiat foarte bine ceea ce înseamnă testul, testerul, testatul, procesul de testare și bateria de teste. Pentru a spune că testarea este reprezentativă se impune analiza tuturor componentelor legate de așa ceva. Se impun:

• definiții clare;
• analize ale factorilor de influentă;
• stabilirea de obiective;
• clarificarea vulnerabilităților;
• precizări legate de concepte;
• crearea de sisteme de ipoteze;
• finalizări cu acceptare sau respingere.

Definirea obiectivului testării este acela de a separa membri unei colectivități în cei ce au o bază minimă de dialog, față de cei cu care dialogul pentru a face o alegere potrivită nu mai continuă, pentru că respectivii dovedesc că nu au fundamentele necesare. Dacă testarea are ca obiectiv admiterea la o facultate, ea își dovedește eficiența atât timp cât pierderile din primul an dar și pe parcurs sunt ceva mai mici de 40%. În caz contrar, se zice că testarea nu și-a atins obiectivul și întregulk proces trebuie reconsiderat.

Bateria de teste, adică materia prima cu acre se va face selectia trebuie astfel făcută încât niciun procedeu mecanic sau de generare numere aleatoare să nu genereze un lanț de răspunsuri care să conducă la punctaj ce selectează un candidat care nu îndeplinește condițiile. Am cunoscut imediat după 1990 un candidat care a obținut un punctaj mai mare de 6,50 deși soluțiile le furniza dând cu zarul în bancă, deci generând numere pseudoaleatoare uniform distribuite de la 1 la 5. Dacă fața zarului era cu 6, repeta mișcarea. Există teorii elaborate și verificate în legătură cu acest aspect, care însă nu se aplică din ignoranța celor care construiesc aceste baterii de teste. Ei sunt interesați de așezarea concurenților, de permutări și de șabloanele de validare.

Materia primă care stăla baza alcătuirii seturilor de întrebări și a răspunsurilor. Și aici trebuie luate măsuri de precauție, mai ales indicând exact pagini, cărți, asigurând accesibilitatea și recunoașterea ca sursă infailibilă a respectivei bibliografii, fără a fi în exces. Știu un caz când pentru un examen de trecere de la preparator la asistent universitar, un șef de catedră cam iubicios a propus 3.000 de pagini de bibliografie, iar pentru un examen de trecere de la asistent la lector bibliografia era de 250 pagini. În toate cărțile propuse, definițiile trebuie să fie 95% identice, formulele trebuie să fie 97,324% identice, condiții, liste de restricții, liste de elemente, de asemenea trebuie să nu difere decât 0,0000003% între ele. Eu am agreat testele cu 5 variante de răspuns dintre care una singură este corectă. dacă este adoptată varianta cu mai multe variante de răspuns corecte, vor apare tot felul de contestații mai ales legate de punctajele acordate pe întrebare.

Testerii sunt esențiali în proces pentru că ei generează baza de întrebări, să zicem 900 de întrebări, dimensiunea bateriei de teste, adică dacă se zice că vor fi 30 de întrebări din cele 900 vor fi extrase aleator 30. La examenul de conducere se procedează pentru învătare scrierea de cărți cu sute întrebări și toate au același număr de variante de răspuns. Testerii sunt cei care alcăruiesc întrebările. De-a lungul anilor am văzut testeri răutăcioși care urmăreau introducerea de capcane care să facă viața grea celor testați. Eu i-am prins pe unii testeri că au căzut în propriile capcane și i-am obligat să acorde punctul la întrebarea greșit formulată de ei, la toți concurenții. Pe lângă cele 900 de chestiuni și fiecare are 5 variante de răspuns ei trebuie să asigure:

- includerea întregii materii ce trebuie cunoscute;

- calitatea ca să nu apară raspuns dat de concurenți în proporție de 98% unul anumit, altul fiind cel 

  considerat corect de testeri;

- acordarea de punctaje diferențiat funcție de dificultatea dedusă. 

Testații trebuie să formeze o colectivitate omogenă în raport cu obiectivul urmărit, adică toți să fi terminat aceeași facultate, toți să fi parcurs anumite cursuri și să fi citit sau învățat bibliografia. Sunt teste care presupun efectuarea de calcule sau de alte construcții înainte de a bifa rsăunsul, ceea ce impune ca respectivii să aibă cunoștințe pentru așa ceva, fără a folosi materiale auxiliare, consiliere sau alte surse de inspirație. Timpul de completare trebuie să fie pentru toți același și condițiile de lucru, de asemenea, trebuie să fie identice pentru toți cei testați.

Mai sunt și alte lucruri care trebuie spuse despre testare.

Trebuie definită calitatea testerilor.

Trebuie definită calitatea testaților.

Trebuie definită calitatea bateriilor de teste.

Trebuie definită calitatea condițiilor în care se face derularea procesului.

Trebuie definită calitatea evaluării testelor, chiar dacă este vorba de utilizarea de șabloane.

Trebuie asigurată transparența prin:

- afișarea întrebărilor după terminarea testării;

- afișarea răspunsurilor corecte;

- asigurarea unui mod de preluare a răspunsurilor date pentru a fi comparate cu cele afișate;

- asigurarea caracterului participativ al testaților pentru a elimina suspiciuni.

Consider că testarea folosind grilele este rapidă, așa-zis obiectivă, dar nu are posibilitatea obținerii prin selecție a unei subcolectivități care îndeplinește cerințele impuse prin obiectivul definit. Dacă este vorba de creativitate, sunt necesare alte și alte probe care să permită cunoașterea contribuțiilor candidaților, contribuții care nu se regăsesc în niciun caz prin a alege între 5 variante pe cea care este cea corectă. dacă se construiesc baterii de teste în care apar elemente grafice, de interpretare în care factorul subiectiv este acceptat cât de cât, lucrurile se schimbă, dar nu elimină referatul și nici interviul, unde se face cunoștință cu individul, căci deciziile le iau un om ce ocupă un post și nu un robot cu grade de libertate restrânse la 5 așa cum sunt variantele de răspuns.
Morala: testele grilă nu trebuie fetișizate, deși asigură liniștea absolută în orice proces de evaluare.

(03 noiembrie 2016)

Chestiunea resetării

1. Termeni draguti

Nu stiu cum se face, dar din cand in cand apar cuvinte care exprima ceva mai mult sau mai putin interesant, insa plac atat de mult, incat sunt pe buzele tuturor, in orice moment si in orice ocazie, chiar daca folosirea lor este neadecvata, pana la indecenta. Un astfel de cuvand este resetarea, desi foarte multa lume nu stie nici ce inseamna, nici cum se face si mai ales nici ce efecte are. Nu trebuie sa mire pe nimeni nimic, din moment ce romanul stie tot si se pricepe la toare, deci si la resetare. In anul de gratie 2015 resetarea nu semai aplica domeniului informaticii unde a reseta este ceva uzual, ci se aplica asiduu clasei politice, vai steaua ei!
Este important sa se lamureasca termenii si de aceea trebuie vazut ce spun dictionarele.
DEX-ul zice ca a reseta inseamna a reinstala unul sau mai multe programe într-un calculator si provine din englezescul to reset. Din moment ce in DEX nu exista substantivul resetare, probabil, inventivi cum suntem noi si mai precis, prin capacitatea noastra de a face fix orice cu mecanismele limbii noastre, resetarea ar fi procesul prin care se reseteaza ceva. La adresa http://beta.merriam-webster.com/dictionary/reset pentru cuvantul buclucas exista urmatoarele doua abordari:
- to set again or anew (reset type) (reset a diamond) (reset a circuit breaker)
- to change the reading of often to zero (reset an odometer)
si sunt date si exemplele:
The machine reset the bowling pins.
His broken leg had to be reset.
Reset the timer to 10 minutes.
The fire alarm was reset.
Rezulta cu mare claritate ca aplicand un concept dintr-o zona in alta zona se impun si corectiile de rigoare. A reseta clasa politica inseamna un proces lung si foarte dificil, pentru ca este greu de conceput ca personaje care s-au gasit zeci de ani in fruntea bucatelor, de buna voie si nesilite de nimeni vor lasa locurile libere ca altii sa se infrupte din bunatatile. Din punctul meu de vedere am mari temeri ca aparitia altor persoane, data fiind natura umana, nu vor baga degetele in borcanele cu miere si nu le vor linge, ca mai apoi sa bage mainile pana la coate si de ce nu, sa cada chiar cu intregul lor corp acolo. Lacomia este totusi o trasatura umana, desi am vazut si caini lacomi si pasari lacome si forme de relief care din lacomie se napustesc peste vecinele lor, devorandu-le.

2. Proces lung si costisitor

Este foarte placut sa se foloseasca termenul de resetare, dar pentru altii, nu pentru cei care il utilizeaza desi ei sunt membri ai vechii clase politice. Partea interesanta a lucrurilor este data de faptul ca despre fiecare membru al clasei politice exista insemnari destul de complete care permit directionarea spre beciul domnesc la o adica. referirea se face mai ales in cazul in care persoane vizate refuza sa iasa din decor si se incapataneaza sa ramana in prim plan. Exemplele sunt nenumarate si sunt date pe sticla cu o frecventa atat de mare incat lumea se intreaba daca mai este spatiu si pentru urmatorii. Procesul de resetare este lung, costisitor si dureros. El se realizeaza cel mai eficient din interior, ca optiune personala. Introducerea de criterii de selectie pentru a-i califica pe viitorii candidati la primarii sau la deputatie sunt suficient de interesante. Numai ca au aparut si abordari ironice, care evidentiaza ca in CV pretendentul la un fotoliu pufos sa scrie ca are puscaria terminata si ca nu este nici cu suspendare si nici eliberat conditionat. Adica este curat ca lacrima, caci fata de societate, a platit gresala facuta. Daca s-a ajuns intr-un asemenea hal, clar ca chestiunea resetarii trebuie regandita din temelii.
Vor urma alegerile, vor urma alti pasi marunti dar siguri prin care se doreste aparitia de noi figuri. Trebuie sa fie figuri tinere, trebuie sa fie profesionisti in domeniile lor. Ceea ce s-a vazut in ultimul timp da o serie de sperante, insa ciurul trebuie sa fie cu mult mai des, pentru a nu permite intrarea superficialilor, incompetentilor, lunecosilor, slugilor, intrigantilor, prostilor in sala unde se gasesc bunatatile, oasele de ros si cascavalul. Votul este nu un petec de hartie, ci o arma. Daca populatia va intelege ca este o arma, cu siguranta ca resetarea se va produce. Daca nu, nu. Si vor fi in continuare doctori-doctori-doctori in oarece stiinte cu trei teze sustinute intr-un an, vor fi absolventi de nenumarate mastere obscure dupa ce s-au chinuit sa faca liceul si au sustinut BAC-ul la 40 de ani si tot felul de aberatii. N-am suflat o vorba de tezele plagiate, pentru a nu supara pe cei peste 95% dintre posesorii de titluri luate ca moft sau din dorinta de a fi in randul lumii, caci banda rulanta este una din marile cuceriri ale fluxurilor productiei de masa. Nu eu am fost acela care a zis ca doctoratul trebuie sa devina componenta a invatamantului de masa. Pe tutori nu eu i-am inventat, bre! Asa ca a reseta inseamna a sterge cu buretele un trecut odios, in care km de autostrada a costat infect de mult, in care studiile de fezabilitate au dus catre nicaieri si unde ingineriile financiare a facut ca o mita de 24.000 de euro sa fie privita cu dispret, din moment ce in curtea unei biserici se dadea mita 600.000 de euro. A reseta inseamna a schimba nivelul abordarii tuturor aspecdtelor incat sa nu se mai dea carnete de sofer unor analfabeti, sa fie pedepsiti hotii si hotilor de lux sa li se aplice corectiile care sa faca sa nu mai prolifereze acesta categorie, chiar daca ANRP a fost vaca de muls, bine gandita si mai ales bine orientata. Ne place sau nu, resetarea este singura cale de a stopa afundarea societatii in dezolare si intuneric, pentru ca un CNA cu penali este exemplul cel mai sinistru in care se vede ce nu trebuie facut.

16 decembrie 2015 ora 1030