Lipsa proiectului de țară duce la risipa de resurse

Proiectul de țară este un text scris pe o pagină care dă direcția pe 20 de ani pentru o nație. Cel ce citește acest text știe exact ce are el de făcut acum, dar și în viitor, ca parte a nației de care aparține. Îmi amintesc de vremurile în care la congresele partidului comunist se definea ca proiect de țară să ajungem ca nivel de dezvoltare Spania în următorii 10 ani. Când se apropia termenul, se recunoștea că obiectivul nu prea fusese atins și pentru următorii 5 sau 10 ani se mai definea un proiect ambițios de țară, pe care era aproape imposibil de atins, dar comuniștii îl credeau scop mobilizator.

Dacă proiectul de țară numit România educată era lansat în anul 2015 lucrurile ar fi stat cu totul altfel, căci în 9 ani de mandat ai președintelui IOHANNIS, implementarea era începută și deja acum aveam posibilitatea să culegem roadele lui. Pentru faptul că proiectul de țară a fost demarat către sfârșitul celui de al II-lea mandat al președintelui, sunt sigur că aplicând principiul Meșterului MANOLE, proiectul va fi trecut pe un plan secund, vor fi operate modificări, iar prin anul 2026 se va considera că se reia de la zero și este ca și cum nici nu ar fi existat proiect de țară, iar resursele antrenate și acum abandonate echivalează cu o mare risipă de resurse. Noi avem obiceiul ca atunci când se schimbă guvernarea, toate proiectele începute intră în conservare, se deteriorează sau se uzează moral, totul nefiind altceva decât risipă de resurse, pe care nu o vede nimeni, dar care se resimte în buzunarul fiecăruia, toată lumea ridică din umeri.




(27 ianuarie 2025) 

Explicația despre lipsa de autostrăzi la români

O autostradă înseamnă 5 miliarde de euro dați unui constructor. Numai la noi o autostradă e împărțităpe nenumărate loturi să primească toți flămânzii o ciosvârtă și în final nu e nimic gata deodată. În mod normal, o autostradă se dă unui constructor serios și acesta o dă în funcțiune după un grafic, cu garantarea calitîții, ceea ce pe aici nu prea se întâmplă.

A existat la noi apologia imposibilității de a construi autostrăzi din cauza terenului și a vremii, deși realitatea îi contrazicea pe tembelii ce susțineau serii și serii de argumente aberante. În realitate, în loc să dai o autostradă unui singur constructor, suma o împarți al 41 de județe și acolo fiecare face ce-i bubuie capul adică drumuri de tot râsul, centuri cu finalizare într-un zid sau sensuri giratorii din 100 în 100 de metri. Adică banii se duc pe apa sâmbetei, căci la corupție mare, para-ndărătul este și el mare și n u mai rămâne mai nimic pentru a face ceea ce trebuie făcut.

(25 decembrie 2023)

Drumarii n-au management

Se știe că la noi e climă temperată. Când ninge și e ghețuș drumarii nu lucrează. Când pluă, drumarii nu lucrează Doar când este vreme frumoasă, soare, pământul este uscat, doar atunci drumarii lucrează și la noi, numărul zilelor propice pentru ca drumarii să lucreze, sunt destul de puține. Mă șochează faptul că văd șantiere deschise, unde nu se vede nici picior de drumar, iar vremea este foarte bună pentru lucru, pentru că este sâmbătă, pentru că e duminică, pentru că s-a încheiat ziua de lucru pentru drumari.

Dacă drumarii ar avea management și decidenții care dețin banii ar avea creier, ar impune ca atunci când vremea este favorabilă să se lucreze 24 din 24, chiar și la lumina reflectoarelor. În acest fel, lucrările nu ar mai dura atât de mult și banii ar fi cheltuiți mult mai bine, iar efectele pentru societate ar fi infinit mai bune.

Am văzut că unii drumari decopertează asfaltul sub forma unor pătrate, de dimensiuni mici, pe distanțe foarte mari și lasă lucrarea așa, neterminată zile în șir, iar șoferii simt disconfortul la cote maxime. Normal ar fi trebuit să se facă acele pătrate decopertate, să se curețe locurile și la câteva ore, asfaltul trebuia completat, disconfortul ar fi la nivel de câteva ore.

Am văzut că se decopertează asfaltul pe bucăți de sute de metri. Se circulă pe suprafața aceea cu pietriș și mult praf. Nu se lucrează deloc să e sâmbătă sau duminică, deși e vreme excelentă. Din cauza unui management deficitar, nu se execută operațiuni în flux continuu, ceea ce este o catastrofă pentru șoferi.

Drumarii nu au management șici la noi, nici în Bulgaria, nici în Franța, nici în Germania și nici la alții, căci dacă ar avea, nu ar șantiere în lucru, fără vreun muncitor acolo, dar nu este așa. În 95% din așntiere în lucru pe care le-am văzut și numărat, nu era picior de muncitor care să facă ceva. Nu din cauza baniloir se întâmplă acest lucru, ci din cauza managementului deficitar și a tradițiilor îmbâcsite.


(31 iulie 2023)

Consecințele lui MERGE ȘI AȘA...

Noi, aici pe plaiurile mioritice am inventat sintagma MERGE ȘI AȘA. Prin MERGE ȘI AȘA înțelegem că în loc de:
- un colier de strângere a unui furtun vom folosi o sârmă,
- doi saci de ciment și unui de nisip, vom folosi doi saci de nisip și nul de ciment,
- a pune la coc cele 5 șuruburi inițiale, strângem piesa cu doar  3 șuruburi,

- a parcurge toți pașii procesului de mentenanță, doar semnăm hârtiile,

- a-i da pacientului toate pastilele, îi dăm numai 30% din ele,

- de un pliculeț de cafea, la o ceașcă, îl punem la două cești,

- cafea ILLY punem o cafea de trei ori mai ieftină și vindem ceașca la preț de ILLY,

- a-l servi pe client cu băutura cerută îi dăm o poșircă la prețul originalului,

- unt, punem în prăjitură margarină, dar pretindem că am pus unt,

- lucrările de consolidare a terenului pe care construim autostrada, punem direct asfaltul,

Pentru că nu se prinde nimeni și MERGE ȘI AȘA, adică fie ne păcălim unii pe alții, fie cfedem că îi păcălim pe clienții noștri sau pe partenerii noștri de afaceri. Observăm că de la un timp, nu mai MERGE ȘI AȘA căci autoturismele sunt făcute încât totul este verificat prin computerul de bord, căci lipsa mentenanței făcută ca la carte, produce accidente grave, căci înlocuirea materialelor sau executarea incompletă a procedurilor are costuri de reparații cu mult mai mari și operațiile trebuie refăcute, iar înlocuirea pieselor și ea trebuie făcută, dar nu pe banii clientului, ci al executantului.

Nu vor trece 10 ani și sintagma MERGE ȘI AȘA va fi doar o amintire, căci viața este cea care ne pune la punct. Inteligența Artificială - IA, va fi un fel de bici care va sta după fiecare dintre noi șine va urmări să respectăm integral procedurile și să nu mai facem ceea ce facem acum, când, considerându-ne creativi, plini de inițiative, super-deștepți, căci nu sunt alții mai inteligenți ca noi, facem lucruri după cum ne taie capul și în final ne iese prost, căci autostrăzile o iau la vale, trenurile merg cu 30 - 40 Km la oră când laalții au ajuns la 300 Km/h, căci ne mirăm când nici noi nu mai cumpărăm produse făcute aici de noi în spațiul mioritic, pentru că sunt de slabă calitate și tot așa.

(27 iulie 2023)

Guvernul CIOLACU - marți 27 iunie 2023 (ziua 013)

13 e număr cu ghinion și culmea, mai cade și într-o zi de marți, zi cu trei ceasuri rele. Să vedem dacă în această zi plină de ghinioane, Marcel CIOLACU este ocolit de necazuri.

Discuțiile despre PNRR nu depășesc stadiul chestiunilor aproximative, fără substanță. Se vorbește de eliminarea excepțiilor, dar excepțiile se mențin și aici mă refer la cumularea pensiilor cu salariul, iar soluția ar fi alegerea maximului dintre cele două, la o adică, dacă se vrea o schimbare. Premierul Marcel CIOLACU este prea mic pentru un război atât de mare. Există soluție pentru pensiile speciale: abrogarea de către o dictatură sau de către un regim în vremuri de război. Este opinia unui nene în mașina 133, care gândea cu voce tare, foarte nervos pe cei care nu se mai satură de bani.


(27 iunie 2023)

Eu și conservarea

Despre conservare am auzit prima dată atunci când se vorbea despre opere de artă sau despre descoperiri arheologice și obiectele descoperite trebuiau conservate. Mai nou, acum, după 1989 conservarea a căpătat un sens mai larg.
Au intrat în conservare hidrocentrale.
Au intrat în conservare autostrăzi.
Au intrat în conservare stații de epurare.
Au intrat în conservare  toate obiectivele pentru care nu există fonduri pentru a continua construirea și finalizarea lor. De regulă, la 4 ani când se schimbă puterea, cei care vin consideră că predecesorii nu au gândit bine și trec în conservare tot ceea ce predecesorii au început și început ei altceva cu banii, ca peste alți 4 ani cei ce vor veni să procedeze la fel și astfel se află în conservare tot felul de obiective. Conservarea este doar o formă a risipei, căci obiectivul aflat în conservare se degradează în mod natural, suferă uzură morală și dispar multe componente prin faptul că se fură, neasigurând pază corespunzătoare. Știu politicieni care câștigă bani frumoși din paza și din conservarea diferitelor obiective, căci conservarea este expresia lenei, prostiei, hoției și incompetenței, de care societatea românească de azi nu duce lipsă, din moment ce studiile de fezabilitate sunt o altă formă de furt al banului public, pentru nimic.

Pe vremuri, era un parc auto imens un deva, aflat în conservare, dar care parc auto arăta jalnic. El figura cu mijloace fixe foarte costisitoare, din care nu mai erau decât scheleții metalici inutili. Tot ce era de furat se furase. Când s-a trecut la casare dezamăgirea a fost imensă căci zburau din contabilitate valori imense și gogoașa se dezumfla vertiginos, arătând o realitate găunoasă ca reflectare a ineficienței și a trăitului de pe o zi pe alta prin nemuncă. Până nu va apare o lege care să interzică trecerea în conservare și obligativitatea continuării construcțiilor până la finalizare, cu tragerea la răspundere a celor incompetenți, lucrurile vor merge din rău în mai rău.


(15 mai 2023)

Cum va fi anul 2024?

 Anul 2024 va fi:
- oribil din cauza celor 4 rânduri de alegeri,
- nesemnificativ pentru că nu se va da în folosință niciun spital mare,
- banal, pentru că o vom duce și mai rău decât în anul 2023,
- stupid, pentru că în goana după procente, politicienii vor gafa,
- dubios, pentru că nici atunci nu va fi stăvilită corupția,
- instabil, căci finanțele vor intra în degringoladă în epoca postisăresciană,
- crunt, din cauza conflictelor din jurul nostru, care par să nu se mai sfârșească.
Pentru mine, anul 2024 nu va însemna prea mare brânză, căci nefiind o autostradă București - Brașov prin Comarnic, nimic nu mai contează. Cât privește traseul București - Atena nu am nici cea mai vagă speranță, deși o autostradă București - Giurgiu n-ar fi mare lucru căci s-ar lucra în câmpie. Numai că noul pod peste Dunăre ar dura 25 de ani să se construiască. Mi-am luat gândul de la autostrada spre Suceava. Mi-am luat gândul de la autostrada Transilvania. Nici la Sibiu nu voi ajunge fluierând în 2024, așa că pentru mine anul 2024 nu va însemna chiar nimic.

(31 decembrie 2022)

1000 de oameni care m-au dezamăgit: Dorin Gheorghe ACATRINEI

Dorin Gheorghe ACATRINEI este acum un bărbat de 45 de ani.
Dorin Gheorghe ACATRINEI este deputat ales în anul 2020 pe listele partidului AUR.
Dorin Gheorghe ACATRINEI a absolvit bacalaureatul în anul 1996.
Dorin Gheorghe ACATRINEI are certificat de conducător auto pentru transport de mărfuri.
Dorin Gheorghe ACATRINEI este șofer de mașini de mare tonaj în intervalul 2003 - 2020.
Dorin Gheorghe ACATRINEI are 65 de inițiative legislative, dintre care două despre drumuri, ceea ce este prea puțin, căci cel mai bine este să te implici în ceea ce știi cel mai bine, deci doar două referiri este prea puțin și sunt dezamăgit.
Dorin Gheorghe ACATRINEI are 18 luări de cuvânt în plen, niciuna despre autostrăzi, ceea ce chiar mă dezamăgește profund, mai ales că la noi chestia cu autostrăzilor este chiar de râsul curcilor, iar CNAIR este o caricatură de prost gust, un cancer pentru națiune.
Dorin Gheorghe ACATRINEI m-a dezamăgit că nu a spus cum a votat la mărirea indemnizațiilor pentru parlamentari,. ca să văd și eu dacă un deputat AUR una zice în teorie și alta face în practică sau din contră, ceea ce spune în teorie, face și în practică.

(20 octombrie 2022)
 

1000 de oameni care m-au dezamăgit: Dorinel UMBRĂRESCU

Dorinel UMBRĂRESCU este acum un bărbat de 61 de ani.
Dorinel UMBRĂRESCU este om de afaceri.
Dorinel UMBRĂRESCU deține acțiuni la câteva bănci.
Dorinel UMBRĂRESCU are realizări concrete în domeniul construcției de autostrăzi și drumuri expres.
Dorinel UMBRĂRESCU are peste 1.000 de anigajați în firmele sale.
Dorinel UMBRĂRESCU are realizări concrete care poartă distinct numele Dorinel UMBRĂRESCU.
Dorinel UMBRĂRESCU m-a dezamăgit că deși este un important om de afaceri, nu este interesat de cum este prezentat în online, căci de acolo se iau informații, mai ales despre studiile pe care le are și care pe Wikipedia.com nu există.
Dorinel UMBRĂRESCU m-a dezamăgit că nu apare la televizor atunci când încheie o lucrare de construcție a unui tronson de autostradă și-i lasă pe politicieni să se împăuneze cu realizările lui.

Dorinel UMBRĂRESCU m-a dezamăgit că deși este un constructor de autostrăzi de succes nu insistă pe acest lucru, să ecidențieze el însuși cum procedează de a ajuns la stadiul acesta în care realizează lucrări de calitate și de cele mai multe ori în termenii din contracte.

(07 octombrie 2022) 

1.000 de oameni care m-au dezamăgit: Cristian Ovidiu Cătălin PISTOL

Cristian Ovidiu Cătălin PISTOL este un bărbat de 45 de ani.
Cristian Ovidiu Cătălin PISTOL este absolvent al Universității Tehnice de Construcții București, promoția 2001.
Cristian Ovidiu Cătălin PISTOL are o diplomă de master de la Universitatea Ecologica din Bucuresti,, promoția 2008.
Cristian Ovidiu Cătălin PISTOL are o diplomă de master în administrarea afacerilor de la Universitatea București, promoția 2010.
Cristian Ovidiu Cătălin PISTOL de la terminarea facultății a lucrat ca inginer și a ocupat diferite funcții, multe dintre ele de director, ajungând să fie expert, administrator la TAROM dar și funcții de consilier de stat.
Cristian Ovidiu Cătălin PISTOL este director general la  CNAIR din septembrie 2021.
Cristian Ovidiu Cătălin PISTOL are o carieră frumoasă, specifică oamenilor ambițioși, care caută să se instruiască și vor să evolueze pe scară ierarhică.
Cristian Ovidiu Cătălin PISTOL m-a dezamăgit că de pe funcția de director general la CNAIR nu am văzut revoluție în această structură, adică o schiombare radicală de concepție și mai ales de dinamică a activităților.
Cristian Ovidiu Cătălin PISTOL m-a dezamăgit că nu derulează activități în CNAIR pe bază de proiect. Adică Să fie Ț proiect cu Ț echipe, cu manager de proiect, cu echipă a proiectelor, cu termene, cu plăți pe măsură ce sarcinile sunt îndeplinite.
Cristian Ovidiu Cătălin PISTOL m-a dezamăgit că patronează o birocrație imposibilă. Am o hârtie cu 7 semnături, inclusiv niște doctori ingineri semnează, prin care niu se spune că nu mi se rezolvă o problemă, care era de fapt o problemă de căutare într-o bază de date și nimic altceva.
Cristian Ovidiu Cătălin PISTOL m-a dezamăgit că nu am văzut o înviorare a ritmului de lucru la autostrăzi.
Cristian Ovidiu Cătălin PISTOL m-a dezamăgit că tolerează discuțiile legate de autostrada Ploiești - Brașov din cauza transparenței deficitare.

Cristian Ovidiu Cătălin PISTOL m-a dezamăgit că nu are echipă formată după chipul și asemănarea lui. Cu o echipă slabă, chiar dacă el e foarte bun, nu va face prea mare brânză.
(06 septembrie 2022)

CNAIR - Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere

 După denumire, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, ai crede că chiar avem infrastructură rutieră, ceea ce este o mare și gogonată minciună. România nu are infrastructură rutieră, din moment ce:
- nu are autostrăzi esențiale,
- nu are drumuri rapide complete,
- are drumulețe nenorocite,
- totul este un șantier neisprăvit,
- autostrăzile se inaugurează ca șantiere de nenumărate ori,
- se dau în folosință la centimetru,
- un moldoveam a construit un metru de autostradă,
- există legea autostrăzii Moldova care e încălcată.
La CNAIR - Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere există salarii foarte mari.
La CNAIR - Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere nu există management. 
La CNAIR - Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere nu există responsabilități.
La CNAIR - Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere nu au fost penalizați birocrații care ard gazul degeaba.
La CNAIR - Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere nu trebuie să se ocupe de construirea de infrastructură, căc a administra înseamnă să te ocupi de ceea ce ai. Corect ar trebui să se denumească La CNCAIR - Compania Națională de Construirea, Administrarea Infrastructurii Rutiere.
În opinia mea La CNAIR - Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere trebuie desființată, căci colegul meu Carl LINNEAUS a zis că funcția crează organul. Cum funcția este construirea de autostrăzi și nu se manifestă, organul este caduc, deci CNAIR trebuie să dispară și punct.

PS: Un tip din CNAIR a încercat să mă convingă că în Ro condițiile de teren și meteo fac imposibilă construirea de autostrăzi. Când i-am dat contraexemple din Polonia, Suedia și Bulgaria a tăcut semnificativ.

(06 septembrie 2022)

Previziunile lui NOSTRIVAMUS pentru 2022

Nici nu este greu de făcut previziuni românilor pentru anul 2022. NOSTRIVAMUS, adică eu, spre deosebire de ceilalți, merg pe teoria aruncatul pietrei. Traiectoria unei pietre aruncate este o succesiune continuă de puncte. Piatra nu are o traiectorie în zig-zag nici pe orizontală și nici pe verticală, ci aruncată fiind are o traiectorie sub forma unei curbe cu un singur punct de maxim. În acest context, dacă se ia un punct cunoscut, să zicem anul 2021, punctul de lângă el nu va fi diferit prin mai nimic de precedentul, decât probabil prin poziția de creștere, dacă traiectoria este în urcare sau prin poziția de coborâre, dacă piatra are tendința să revină pe pământ.
Deci, previziunea pentru 2022 va fi cam următoarea:
- nu vom urca nicio poziție în clasamentul țărilor din Europa, rămânând pe penultimul loc,
- nu vom intra în spațiul SCHENGHEN căci cei ce au opus veto, rămân pe poziții,
- PNRR va avea un grad de absorbție modest, doar pe capitole neesențiale, din inerție,
- în niciun caz, numărul de Km de autostradă nu va depăși 200,
- efectele pandemiei vor fi dezastruoase prin  variantele de virus la 60% din populație,
- parlamentul nu va fi măreț, categoric, dinamic și orientat, cum nu a fost niciodată,
- guvernul va adopta mărunțișuri, neavând cinci obiective foarte clare și hotărâtoare,
- în plan extern vom fi la fel de cenușii, indeciși și molâi ca în toți anii de după 1989,
- nu va avea loc niciun cataclism care să ne schimbe în a deveni un popor de onoare,
- ne vom lamenta și vom identifica un alt rău absolut ca să explicăm de ce ne merge rău,
- partidele lui ORBAN și DRAGNEA vor porni ignit, fără vlagă și cu aderență anemică,
- cei trecuți de 70 de ani să nu se aștepte la nimic bun, căci pandemia îi va cerne drastic,
- comunicatorii politici vor rămâne la stadiul de mediocritate din 2021, ba chiar vor coborî, 
- proverbele cu moartea caprei și cu sabia care nu taie capul plecat, vor funcționa mișto,
- vom face haz de necaz mai abitir decât înainte de 1989 căci ne va fi mult mai rău ca atunci,
- rețelele de socializare vor fi și mai derutante prin manipulările ordinare pe care le vor face.
Acest tablou deloc vivant, surâzător sau roz, este exact ceea ce ne-am dorit să avem, căci nicio națiune nu trăiește altfel decât își dorește. Dacă și-ar dori altceva, oamenii cu creierul la ei ar fi oameni de onoare, de atitudine și de acțiune. Cum suntem un popor milostiv, cu frica de Dumnezeu, credem că alții ne fac sparta, că destinul nostru ne este scris în frunte și așteptăm ca lucrurile să ni se întâmple de la sine. Schimbarea noastră fundamentală nu se va produce niciodată, căci pământul nostru este roditor, hrana ne pică în gură fără efort,  doar dacă o deschidem, iar din prune iese palinca cea mai bună și de pe porc scoatem slana cea mai gustoasă de pe pământ. Cu palincă și hrană, viața este de-a dreptul roz și pentru bărbații și pentru femeile acestui pământ. Ca să nu se întâmple nimic dintre previziunile mele, ar trebui să muncim de cinci ori mai mult ca până acum, să nu mai mințim deloc, să ne implicăm total, să ne asumăm responsabilități și să avem respect pentru calitate în tot ceea ce facem și să avem respect fiecare pentru persoana lui. Cum așa ceva nu se va întâmpla prea curând, lăsăm aceste previziuni să curgă lin, vânjos, ritmic și implacabil.

(31 decembrie 2021)

Boul care trage, tot în ăla dai

Societatea românească, trecută prin comunismul crâncen de după război și până în 22 Decembrie 1989 a impus egalitarismul dus până la cotele cele mai vulgare, exprimate prin versuri precum:
Cine muncește cinstit,
Este prost ori e tâmpit.
sau
Cine-i harnic și muncește
Are tot ce vrea,
Cine-i leneș și chiulește,
Are tot așa.
Dacă lumea a luptat pentru democrație și libertate, era normal să lupte și pentru demnitatea și onoarea care se obțin prin muncă cinstită. N-a fost să fie. Au apărut profitorii, bugetarii milionari, beneficiarii de avantaje prin nemuncă, pentru că toți cei care-și văd de treaba lor, se fac că nu văd și viața merge înainte, iar societatea se îmbolnăvește pe zi ce trece, afectată fiind de corupție la toate nivelurile, sub toate formele. Observăm că cel ce muncește este exploatat de stat prin toate mijloacele și de la el se iau bani care se centralizează sub forma de încasări la buget, iar procesul de redistribuire are menirea de a pulveriza banii în direcții care nu-l avantajează tocmai pe cel care i-a produs.
Autostrăzi, nu.
Spitale, nu.
Școli, nu.
Servicii publice de calitate, nu.Proverbul se verifică 100% căci omul care muncește nu beneficiază de nimic din moment ce el merge pe drumuri proaste, statul nu-i asigură niciun avantaj și el, contribuabilil este umilit din toate părțile.

(04 decembrie 2021)

Suntem un popor de ratangii

Am ratat șansa de a fi țară învingătoare în Al II-lea Război Mondial.
Am ratat șansa de a construi un comunism așa cum l-au văzut părinții lui MARX, ENGELS și LENIN.
Am ratat șansa de a construi o democrație autentică, ci am făcut una de cumetrie.
Am ratat șansa de a ne califica la competiții fotbalistice importante în ultimii 20 de ani.
Am ratat șansa de a construi autostrăzi care să traverseze Carpații.
Am ratat șansa de a aduce în parlament oameni de mare calitate intelectuală.
Am ratat șansa de a alege președinți care să ne ducă spre progres, nu spre eșuare.
Am ratat șansa de trece cu fruntea sus și mai ales eficient prin pandemie. 
Vom rata șansa de a implementa PNRR datorită crizelor politice inutile, dar prelungite.
În coada Europei nu se ajunge oricum, ci printr-un lung proces de ratări ale unor ținte, căci pentru a fi altfel, trebuie să ne modificăm matricea care ne definește și care se concretizează prin proverbul nefericit capul plecat, sabia nu-l taie sau prin zicerea să moară capra vecinului. Să nu uităm acel merge și așa care ne-a dus de râpă, pentru că lipsa de exigență nu duce în altă direcție.

(03 octombrie 2021)

Văzând ceea ce se întâmplă...

Politicienii mioritici sunt caractere mici, oameni de maximă superficialitate, care nu au nimic cu poporul din care provin pentru că:
- sunt mediocri,
- nu au cultură,
- au carențe la nivelul caracterului,
- lăcomia îi domină.
Noi facem greșeala fundamentală că la niște indivizii de nota 4,00 avem pretenția să ne furnizeze soluții de nota 10,00 la problemele cu care ne confruntăm zi de zi. În realitate, un individ de nota 5,00:
- merge pe stradă de nota 5,00,
- scrie o scrisoare de dragoste de nota 5,00,
- aruncă o piatră de nota 5,00,
- are o relație de ) nota 5,00 cu o femeie,
)- se îmbracă de nota 5,00.
A cere unuia de nota 5,00 să facă ceva de nota 8,00  este ca și cum ai vorbi de unul singur în pustiu căci respectivul deși aude ce i se spune, nici nu înțelege și nici nu caută să învețe ca vreodată să facă și el ceva pentru a da o rezolvare, cât de cât. Pe el, atât îl duce capul, niciodată mai mult.
Mă uitam acum la PNRR și sunt îngrozit cum niște conducători care nu au fost în stare în 5 ani să facă 200 km de autostradă, vor face 500 km în 3 ani. Ei nu au construit în 6 ani niciun spital și și-au propus să construiască 3 spitale în 3 ani. Au construit 6 km de linie de metrou în 15 ani și cred că vor face 20 km  de linie de metrou în 3 ani. Este ca și cum unui sportiv care ridică haltera de 70 kg cu mare efort îi inoculezi că la olimpiadă va ridica haltera de 170 kg. E aberant, nerealist și bizar.

Dovada vie este faptul că dacă alte țări au PNRR deja aprobat și au primit deja banii, la noi banii vor veni în noiembrie, deci cu o întârziere de 4 luni, iar birocrația lansării de proiecte va face ca abia în 2022 să se demareze studiile de fezabilitate, să se realizeze primele lucrări și optimismul meu scade cu fiecare trimestru din anul 2022 și din anul 2023, iar în final PNRR va fi fost doar un vis frumos, nimic altceva.
(30 septembrie 2021)

România anului 3000

Sunt fericit să scriu aceste rânduri chiar de ziua mea 26 iulie 3000, când împlinesc cei 1053 anișori și am plăcerea să vă anunț că în prezența iubitului nostru președintelui Gao Yan,  a primului nostru ministru  Ciu Biao au fost inaugurați cei 5 cm ai autostrăzii Comarnic-Brașov. Ministrul transporturilor Chen Kuen mi-a dat personal asigurări că în anul 3502, tot de ziua mea, va fi inaugurat tronsonul Pitești-Sibiu al autostrăzii care trece pe sun Oceanul Atlantic. Această opertă va dăinui mai ceva ca piramidele egiptene.

(07 mai 2021)

Jumătățile de măsură la români

Deși avem noi vorba aceea cu ruptul pisicii în două care echivalează cu separarea binelui de rău și cu alegerea fermă ori a binelui ori a răului, în viața de toate zilele operăm cu jumătăți de măsură.

Nu a greșit cu nimic regele HAGI când a zis să fie bine ca să nu fie rău, adică exavt acea formulă care a dat chintesența lucrului cu jumătăți de măsură.

Să deschidem constituția, căreia i se zice cartea de căpătâi. Vom găsi acolo formulări care se zice că sunt echilibrate, adică sunt să fie bine ca să nu fie rău. În textul acesteia cuvântul poate apare de 69 de ori, cuvântul pot apare de 48 de ori, cuvântul putea apare de 4 ori, știut fiind faptul că verbul a putea introduce incertitudine, indecizie, arbitrarul, dacă nu chiar teamă, acolo unde este folosit. Tot în această carte cuvântul onoare nu există, ceea ce arată că unde onoare nu e, nimic nu e. Apariția sintagmei nu pot de 15 arată că este mai important ce nu este permis, decât ce este permis. Negația nu apare de 82 de ori ceea ce este alarmant.

Dacă citm legile emanate de parlament, vom avea surpriza să vedem că sunt:

- stufoase,

- ambigue,

- interpretabile,

- neclare,

- inconsistente,

ceea ce face ca de multe ori să se obțină soluții extrem de diferite pentru cauze similare sau chiar pentru o aceeași cauză la instanțe diferite.

Jumătățile de măsură sunt făcute în așa fel încât să nu supere pe nimeni. De aceea, lipsa de fermitate a dus la situația în care nu se construiesc autostrăzi, nu se construiesc spitale, căci jumătățile de măsură duc la justificări, nu la acțiuni concrete, căci noi avem vorma numai cine nu muncește, nu greșește, fapt care este de luat în considerare jumătatea plină a paharului, în care se vede ceva, dar lipsa de decizie fermă face să lipsească cealaltă jumătate, care și ea tot plină ar trebui să fie.

(19 martie 2021) 

Lungimea autostrăzilor din România

În anul 2017 România avea 746 km de autostradă, adică 746.000 metri de aurostradă, adică 74.600.000 centimetri de autostradă, adică 740.600.000 milimetri de autostradă. Citim șapte sute latruzeci și șase de milioane de milimetri. Sper de super! Punct.

(30 aprilie 2018)

Curiozități neprmise

Unii s-au apucat din curiozitate să vadă cum stau treburile cu autostrăzile din Europa. Iață ce a ieșit:

Concluzia este tristă. Noi avem doar câteva sute de km de autostrăzi, ceea ce ne situtează la coada Europei. Situația nu o văd schimbându-se, căci gena noastră este de a nu construi autostrăzi, ci palate unde să locuiască X și Y și Z spre mândria lor și spre invidia vecinilor. De asemenea, noar avem capacitatea de a cârpi în cel mai primitiv mod ceea ce se desfundă de la un an la altul prin centrele orașelor, ca firmele de asfaltangii să nu aibă cheltuieli cu diurnele și mersul în afara localităților.

(30 aprilie 2018)

Politica dâmbovițeană cu trasul preșului de sun picioare

Văd de câteva zile un mod aiuritor de a se face politică pe Dâmbovița. La nivel local partidele își dau unul altuia la geoale. La nivel mai mare tot așa se întâmplă. Apar și situații halucinante. Dau un exemplu cum o amazoană de la tribuna Parlamentului se împotrivea venirii regelui Mihaiu I să vorbească atunci când a făcut 90 de ani. Ca să facă ea un giumbușluc de amânare, propunea ca parlamentarii să nu lucreze în zilele de doliu din această iarnă. Eu pe când eram consilier la Primăria sector 4 am văzut opoziția cum dădea contre în chestii absolut folositoare cetățenilor. Pe ei nu-i interesa cetățeanul. În puțina lor minte, lupta politică era în sterilitatea ei, doar ideia de a învinge, de a nu se face ceva, de a arăta că puterea este de kk. Nici puterea nu este altfel. Și ea tot aiurea lucrează, anulând cu neseriozitate tot ce propune opoziția. Nu că opoziția ar fi acuzată de genialitate. Dar trasul preșului de sub picioare este contraproductiv și numai așa se explică de ce avem cele mai puține autostrăzi, nivelul de trai mizerabil și totul este înțepenit, prăfuit și învechit.

Nu mă apuc eu să dau soluții, dar probabil lucrurile o vor lua razna și mai rău și un alt 22 Decembrie bate la ușă și atunci chiar nu știu câți și pe unde or să mai scoată cămașa, căci furia oamenilor va avea proporții apocaliptice de neoprit.

(27 aprilie 2018)