Galeria rectorilor din Academia de Studii Economice

Pe holul de  la Aula Magna a Academiei de Studii Economice se află tablourile cu portretele rectorilor ai acestei instituții de învățământ superior, de la înființare, până la anul 2015. Am avut posibilitatea să fac fotografii ale acestor tablouri, folosind software de scanare de pe telefonul mobil. 
Tată-le!

                                                                                                                                                            

                                                                                                                          Marin A. LUPU

                                                                                                                             Pavel NĂSTASE

                                                                                                                              Ion Gh. ROȘCA

                                                                                                                                Paul BRAN

                                                                                                                            Alexandru PUIU

                                                                                                                             Ilie VĂDUVA

                                                                                                                      Gheorghe DOLGU

Când eu mi-am desfășurat activitatea în ASE erau rectori Marin A. LUPU, Gheorghe DOLGU, Ilie VĂDUVA, Alexandru PUIU, Constantin BĂRBULESCU, Paul BRAN, Ion Gh. ROȘCA, Pavel NĂSTASE.






(08 decembrie 2024)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Gheorghe BĂȘANU

 Cu Gheorghe BĂȘANU am fost tovarăș de suferință în vremurile grele de dinainte de 1989, căci am fost asistenți universitari, am fost lectori universitari, am susținut teze de doctorat, dar șansele noastre de apromova în continuare erau nule, deși se zicea că după fiecare congres al partidului, cabinetul doi va hotărî să se procedeze la promovări.
Gheorghe BĂȘANU a susținut în anul 1983 teza de doctorat de 188 pagini intitulată Gestiunea științifică a stocurilor de materii prime și materiale în industria prelucrătoare a metalului  și coordonată de profesorul universitar Dumitru FUNDĂTURĂ.
Gheorghe BĂȘANU a scris și publicat lucrări precum:  Gestiunea economica a stocurilor - 1988,  Gestiunea științifică a stocurilor de resurse materiale pentru producție - 1983,  Managementul aprovizionării și desfacerii (vânzării) împreună cu Mihai PRICOP - 1996,  Marketing. Aprovizionare. Desfacere : culegere de scheme împreună cu Gheorghe CÂRSTEA, Mihai PRICOP - 1989, dar și multe altele.

În 7 decembrie 2011, Senatul ASE i-a acordat profesorului Gheorghe BĂȘANU titlul de Profesor emerit ca recunoaștere a meritelor unei cariere universitare strălucite, în care a format zeci de generații de specialiști în management.
M-a impresionat la profesorul Gheorghe BĂȘANU spiritul său novator, ideile lui legate de perfecționarea activității manageriale de la fiecare loc de muncă, aspecte pe care el le reliefa la sesiunile științifice organizate de catedra din care făcea parte, sesiuni științifice la care eu participam cu mare interes, pentru că acolo erau dezbateri adevărate pe probleme concrete care mă interesau pe mine ca informatician. Tânărul pe atunci, Gheorghe BĂȘANU avea intervenții extrem de interesante, căci vedea totul cu cohiul unui practician care lucrare înainte de a fi student și care era interesat ca la nivelul organizațiilor, managementul să fie perceput de executanții de pe nivelul cel mai de jos ca un element deosebit de util.

(30 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: George MOLDOVEANU

George MOLDOVEANU profesorul  de la catedra de Management, este omul cu care mă cunosc din vremurile când amândoi eram, asistenți universitari. El este absolvent al Facultății de Economia Industriilor, Construcţiilor şi Transporturilor din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, promoția 1973.
În anul 1982, George MOLDOVEANU a susținut teza de doctorat de 178 pagini intitulată Optimizarea activității de programare a fabricației în condițiile producției de unicate și serie mică și coordonată de profesorul universitar Constantin BĂRBULESCU.

George MOLDOVEANU a scris și publicat cărți precum:  Managementul operațional al producției - 1999, Analiza organizațională - 2000,  Analiza și comportament organizațional  - 2005,  Turbulența si flexibilitate organizațională împreună cu Cosmin DOBRIN - 2007, dar și multe altele.

George MOLDOVEANU a urcat rând pe rând toate treptele de la asistent universitar, la lector universitar, apoi la conferențiar, până a ajuns profesor universitar, muncind cu trudă pentru fiecare pas făcut înainte.

Cu George MOLDOVEANU am discutat de multe ori când ne întâlneam fie la Coloane de la gura de metrou Piața Romană și veneam spre a ne ține cursurile, dar și când se organizau manifestări științifice la ei în catedră, manifestări științifice pentru care aveam o mare plăcere să particip, căci erau de calitate și aveau dezbateri extrem de interesante.

Pentru mine profesorul George MOLDOVEANU este un exemplu de dăruire în munca de dascăl, fiind preocupat să aibă cursuri deosebite, să fie o prezență specială pentru studenții săi. M-a impresionat profunzimea abordărilor lui, mai ales că vremurile pe care le-a traversat generația noastră erau destul de dificile și încărcate de simboluri greu de descifrat.

(30 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Gheorghe DOLGU

După rectorul Marin A. LUPU despre care eu nu am avut o părere prea bună, deși a revoluționat instituția din ISEP transformând-o în ASE, a venit rector tânărul Gheorghe DOLGU. Pe mine m-a impresionat Gheorghe DOLGU pentru că nu purta țaole ponosite, așa cum purtau 90% dintre profesorii din ASE, cu care eu făceam notă discordantă. Mie nu mi-au plăcut niciodată culorile închise, nici negru, nici gri, nici bleumarin, ci îmi plăceau cămăși colorate, culori vii. De câte ori apărea profesorul Gheorghe DOLGU, zvelt, îmbrăcat cum trebuie, fără culori ponosite, hainele se așezau pe el ca la un manechin care defila pe un podium la festivalul de mode. În sfârșit aveam și eu un model, un reper de îmbrăcăminte.

După cutremurul din 4 martie 1977, la o ședință în Aula Magna a apărut Gheorghe DOLGU îmbrăcat sport și am fost șocat să văd că el avea sandale decupate și nu avea șosete. Când am ajuns acasă, l-am criticat că un om așa de elegant să nu știe acest lucru elementar, că nu se poartă sandale fără șosete. Soția mi-a zis că este bine să mă opresc din astfel de considerații, căci sandalele se poartă pe piciorul gol, fără șosete. M-a impresionat că Gheorghe DOLGU știa totul și se purta ca la carte. După ani și ani am găsit trei volume cu titlul To Be a Gentlemen și acolo erau învățăminte pe care rectorul le știa. În sfârșit am găsit și eu un model și așa cum ora exactă se dădea pentru toată țara de la București, pentru mine, moda o făcea Gheorghe DOLGU.


(22 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Dan POPESCU

Pe profesorul universitar Dan POPESCU îl cunosc din vremurile în care era ca și mine asistent universitar. Ne întâlneam la conferințele organizate de Catedra de Management, conferințe pe care eu le apreciam foarte mult pentru seriozitatea cu care erau abordate problemele și pentru dezbaterile extrem de interesante din secțiuni. Am avut lungi discuții cu Dan POPESCU pe diferite probleme, pentru că pe mine mă interesa managementul translatat de la industria constructoare de mașini, către fluxurile specifice activității de programare a calculatoarelor, mai ales de când la Timișoara, niște tipi extrem de entuziaști abordau problema industriei de software și a fabrici de programe pentru calculator.
După Revoluția din Decembrie 1989, legăturile mele cu profesorul Dan POPESCU s-au intensificat pentru că el avea o mai mare experiență în programele TEMPUS, iar eu eram antrenat ca reprezentant al catedrei mele în acest tip de programe abia după 1997, deși în 1994 avusesem o mobilitate în cadrul unui astfel de program. Am învățat multe de la Dan POPESCU, cum multe am învățat și de la profesorul Oleg CERNIAN de la Universitatea Craiova.
Dan POPESCU a susținut teza de doctorat de 163 pagini în anul 1993 intitulată Strategia activității unităților de costrucții de locuințe din România, in condițiile economiei de piata și coordonată de profesorul universitar Constantin BĂRBULESCU.

profesorul Dan POPESCU a elaborat lucrări precum  Conducerea afacerilor - 1995,  Eficienta comunicarii in afaceri - 2003,  Managementul afacerilor - 2001,  Arta de a comunica - 1998,  Eficienta comunicarii in afaceri : aplicații realizată împreună cu Iulia CHIVU- 2004,  Sistemul european de credite transferabile : ECTS 2001-2005 realizată împreună cu Iulia CHIVU, Ileana CONSTANTINESCU- 2000,  Invățarea organizaționala si dezvoltarea resurselor umane realizată împreună cu Iulia CHIVU, Mihaela CIUCUREL, Daniela POPESCU - 2009, dar și multe altele.

Am apreciat foarte mult la profesorul Dan POPESCU tenacitatea cu care urmărește problemele noi din domeniul managementului și dorința lui de a pune la dispoziția studenților materiale realizate împreună cu colaboratorii săi, care la rândul lor sunt specialiști desăvârșiți.

(17 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Vasile DEAC

Pe profesorul de la Catedra de management Vasile DEAC îl cunoșteam de la admiterile din ASE când ne întâlneam prin aulă sau de la practicile agricole, dar mai ales de la simpozioanele speciale pe care le organiza Facultatea de Management și unde tematica, dar mai ales dezbaterile erau foarte interesante. Vasile DEAC era mai mic de vârstă decât mine cam cu vreo 10 ani și îl înytebam mereu:
- Ce mai faci, tinere?
Răspunsurile lui erau strict legate de munca pe care o desfășura la catedră ba cu contracte, ba cu scrisul unui material, ba cu organizarea unei manifestări științifice. El era foarte activ. După 1989 ne întâlneam în pauzele de seminarii când aveam activități în săli alăturate și continuam dialogurile noastre dintotdeauna, căci fiecare aveam ce vorbi despre munca noastră. Am admirat la Vasile DEAC profunzimea gândirii și nivelul său de documentare exemplar, căci îi plăcea să fie la zi cu literatura de specialitate, literatură de care nu ducea lipsă deloc.

Dacă cu alți colegi mai ne spuneam câte un banc, câte o snoavă, ceva hazliu, când discutam cu Vasile discutam numai lucruri serioase și era extrem de preocupat de starea forței de muncă în contextul ritmului în care se făceau investițiile pe vremea lui CEAUȘESCU, iar după 1989, preocupările lui erau legate de efectele pe care le va avea dezintegrarea industriei asupra întregii economii, căci producția o lua rău de tot la vale. Analizele lui Vasile erau clare, iar ceea ce prevedea el, se realiza an de an, dar parcă mai rău, iar proporțiile catastrofei economice parcă erau trase la indigo în comparație cu ceea ce zicea el, adresându-mi-se cu: profesore. După ce am ieșit la pensie nu l-am mai văzut pe Vasile, iar cu telefoanele mobile, în loc să mi se ușureze dialogul, din contră, acesta a fost îngreuiat, dacă nu chiar anulat.

În anul 1998 Vasile DEAC a susținut teza de doctorat de 286 pagini,  intitulată Metode si modele utilizate in activitatea de mentenanta a echipamentelor industriale și coordonată de profesorul universitar Constantin BĂRBULESCU.

Vasile DEAC a scris și publicat lucrări precum   Managementul mentenanței industriale : metode și modele- 2000,  Organizarea, flexibilitatea si mentenanța sistemelor de producție împreună cu Cosmin DOBRIN, Florica BADEA - 2010,  Managementul organizatiei realizată împreună cu Tatiana GAVRILĂ, Ștefan NEDELEA, Gheorghe ION - 2008, dar și multe alte cărți care au titlul management, realizate cu colective largi de coautori dintre colegii din catedră.

Am urmărit și am văzut că în 23 martie 2022, lui Vasile DEAC, Senatul ASE i-a decernat diploma de profesor emerit, care este acordată profesorilor care ies la pensie, pentru întreaga activitate pe care au depus-o în slujba formării a nenumărate generații de studenți economiști.



(10 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Paul BRAN

Când eram student în primul an de facultate, am avut ocazia să stau la căminul studențesc de pe strada Roma, clădire care a fost a Siguranței în vremea regimului Mareșal ANTONESCU și care peste ani, a devenit clădirea CNST. Dar să revin la căminul de pe strada Roma. Erau acolo camere cu multe paturi, pentru studenții din anii mici, dar erau și camere cu puține paturi pentru studenții din ultimii ani de facultate. Existau și câteva camere pentru studenții de excepție și pentru tinerii asistenți stagiari care-și începeau cariera în mediul academic. Îmi amintesc că într-o astfel de cameră cu un singur pat locuia și Paul BRAN, pe atunci la început de drum. Toată lumea îl respecta pe Paul BRAN. Anii au trecut, am venit și eu în învățământ, dar noi cei de la Facultatea de Cibernetică eram izolați de restul lumii, așa că doar îl vedeam foarte rar pe tânărul asistent universitar și apoi lector universitar, Paul BRAN.

În anul 1975 Paul BRAN a susținut teza de doctorat intitulată Decizia financiară în unitatea economică obținând titlul științific de doctor în specializarea finanțe bănci.

Când eu am devenit șef de catedră, iar profesorul Paul BRAN era la al II-lea mandat de rector, am avut o colaborare foarte bună. Îmi amintesc deschiderea sa pentru înființarea acelui CALL CENTER de către fundația KADO din Republica Korea în holul de la intrarea Facultății de Cibernetică și de poziționarea sa referitoare la soluționarea posturilor de profesor universitar din Catedra de Informatică Economică.

Profesorului Paul BRAN i s-a oferit în anul 1993 prima Diplomă și Medalie Grigore MOISIL de către Asociația Profesională INFOREC ca recunoaștere a meritelor sale în dezvoltarea învățământului universitar de informatică economică în țara noastră.

M-a impresionat la profesorul Paul BRAN că a fost primul rector care a avut ușa deschisă oricărei persoane care ar fi dorit să vorbească cu el și faptul că el avea soluție la orice problemă. Eu ca șef de catedră, am găsit tot timpul soluție favorabilă oricărei probleme cu care am mers la rector, chiar și atunci când colegul meu de catedră de la sisteme de operare, care era prorector nu-mi oferea soluția normală la problema pe care doream s-o rezolve, căci doar Paul BRAN avea deschiderea necesară de manager adevărat, de constructor, de om pus de Dumnezeu acolo să facă bine oamenilor.

(18 februarie 2023)

Doctoratul de pe vremea mea: examenele

În stagiul doctoral de pe vremea mea, mă refer la perioada 1972 - 1978, erau incluse trei examene pentru doctoranzii care proveneau de la învățământul superior economic și patru examene pentru doctoranzii ce proveneau din alte instituții de învățământ superior decât cel economic. Al IV-lea examen era obligatoriu de economie politică. 

Cele trei sau patru examene erau eșalonate pe parcursul a doi ani, mai exact a primilor doi ani din stagiul doctoral.

Tematica examenelor era strict legată de conținutul tezei de doctorat și pregătea abordarea procesului de cercetare pentru teza de doctorat, prin punerea bazelor teoretice a domeniului în care se dezvolta teza.

Un examen presupunea:

- un titlu reprezentativ,

- o bibliografie la zi,

- o structură pe teme și idei,

- o comisie de specialiști,

- un termen de susținere,

- trei subiecte date de comisie,

- răspunsurile doctorandului,

- întrebările membrilor comisiei,

- evaluarea răspunsurilor,

- acordarea notei la examen.

Notele nu erau obligatoriu de 10(zece), ci erau într-o gamă deosebit de largă, ceea ce făcea ca greutatea examenelor să fie semnificativă, iar doctorandul să nu-și ia nasul la purtare cum că el este perfect sau perfecțiunea întruchipată. Eu am luat două note de nouă și o notă de opt la examene și am fost extrem de fericit că mi s-au apreciat bibliografia, structura și mai ales răspunsurile pe care le-am dat.

Conducătorul meu de doctorat a dorit să am comisii puternice, formate din profesori renumiți, mai ales provenind de la alte instituții de învățământ superior. Au venit la examenele pe care le-am susținut eu profesorii Paul CONSTANTINESCU de la Universitatea București, profesorul doctor inginer de management Tudor HOMOȘ,  de la Institutul Politehnic și profesorul Constantin BĂRBULESCU de la Catedra de Management.

Examenele mele au fost:

Modelarea proceselor economice la nivel microeconomic, examen susținut la data de 27.11.1972.

Metode de integrare a modelelor economico-matematice în sistemul de conducere cu mijloace de automatizare, examen susținut la data de 15-01-1973.

Metode și tehnici moderne de conducere, organizare și planificare a întreprinderii industriale, examen susținut la data de 25-04-1973.

Pregătirea unui examen nu era deloc o treabă simplă. După ce am fixat denumirea examenelor de comun acord cu conducătorul științific, am trecut la identificarea bibliografiei. Din aproape în aproape am găsit care sunt autorii străini și autorii români care au scris cărți și articole pe tema examenului. Am schițat o structură a tematicii examenului, fără a depăși zece teme și la fiecare temă am pus la liniuță ideile de bază. După ce am făcut câteva iterații împreună cu conducătorul științific, am ajuns la o formă a bibliografiei, a structurii tematice și mi s-a sugerat cam care ar fi o comisie în fața căreia să susțin examenul. Am mers la profesorii pe care conducătorul de doctorat îi vedea ca făcând parte din comisie și le-am arătat tematica și bibliografia. Unii dintre ei au intervenit și pe tematică și pe bibliografie. După ce s-au fixat bine lucrurile, am continuat să studiez bibliografia, am conspectat, am comparat, am sistematizat, am analizat și am ajuns după multe zile de studiu, să cunosc cât de cât ceea ce cerea acel examen. Am discutat cu profesorul conducător științific și după ce s-a convins că ajunsesem la un stadiu satisfăcător de cunoaștere a problematicii, am stabilit intervalul cân să fie susținut examenul. De comun acord cu membrii comisiei, s-a ajuns ca zilele de susținere ale celor trei examene să fie cele specificate de mine mai sus.

De regulă, examenele le-am susținut în partea a doua a zilei, căci atunci erau liberi profesorii din comisiile mele și au durat de fiecare dată destul de mult, căci profesorii doreau să se convingă că citisem cărțile din bibliografie, că înțelesesem ce era scris în ele și că sunt în stare să folosesc ceea ce învățasem pentru examen în viitoarea mea teză de doctorat. Numai eu știu cât de mari au fost emoțiile mele la acele examene, căci eu eram atunci foarte tânăr, iar membrii comisiei erau profesori renumiți, cu cărți publicate în edituri și aveam pentru ei un respect cu totul deosebit.



(27 noiembrie 2022)