1000 de oameni care m-au dezamăgit: Roberta ANASTASE

În peisajul politicii mioritice,  Roberta ANASTASE reprezintă una dintre paginile nasoale, căci aceasta prin modul în care s-a manifestat ca președintă a camerei deputaților în perioada 19 December 2008 – 3 July 2012, a dovedit că se poate și mai rău. 
Roberta ANASTASE m-a dezamăgit când a procedat la o numărătoare a voturilor, numărătoare televizată, ea crezând despre mine că sunt și chior și tâmpit.
Roberto, nu am fost chior.
Roberto, nu am fost tâmpit. 
Tiu nu ai avut toți boii acasă, din moment ce nu ai știut cum să manipulezi inteligent votul, ca să nu știe nici vântul și nici pământul că numărătoarea ta este de tot c-c-tul.
M-a dezamăgit scena.
A mai făcut ea și alte porcării, dar asemeni Elenei UDREA care a zis că mă trag eu din Traian BĂSESCU, eu care am avut un tată de caracter și meseriaș desăvârșit, nu unul ca Traian BĂSESCU alias PETROV și fără caracter și turnător. Dar el a pus-o pe Roberta ANASTASE în fața bucatelor alese. Viața este cum este ți acum Roberta ANASTASE este undeva la 46 de ani, deci să-i dau o dispensă că era tânără și fără minte la cei 32 de ani ai ei. Dar o femeie la 32 de ani știe cu ce se mănâncă și aia și aia și nu a ajuns ea în politică pentru că era o sclipire în științele comunicării și strategiilor de dezvoltare a partidelor.

(18 iunie 2022)

365 împotriva României: Decebal Traian REMEȘ cel cu caltaboșii

Decebal Traian REMEȘ, fostul ministru de finanțe în vremea lui Traian BĂSESCU, mi-a adus aminte de vremea când eram și eu într-un consiliu de administrație. M-a sunat secretara companiei să-mi zică să vin urgent că este o  problemă acolo. M-am dus. Dimineața directorul a venit la muncă. A venit și finul lui de cununie și i-a încredințat o sumă că el pleca undeva. În secunda doi, au intrat mascații. Directorul a fost acuzat de luare de mită. A stat vreo șase luni la mititica. S-a privatizat compania în lipsa lui. După aceea i s-a dat drumul. De marcă nu se întâmplase nimic. Mișto lucrătură.

Cu Decebal Traian REMEȘ tot așa s-a întâmplat, cu plicul, cu filmul, cu caltaboșii, cu flagrantul. La televizor, după ispășirea pedepsei, Decebal Traian REMEȘ a povestit toată lucrătura și a arătat cu degetul spre marele orchestrator. Eu nu am nicio simpatie față de Decebal Traian REMEȘ căci în vremea când era ministru a dovedit aroganță, limite, brutalitate, lâncezeală și mai ales servilism. El a crezut că intrat în horă va juca așa, cum vrea el. S-a înșelat. Când intri în horă nu mai ieși. Punct.

Degeaba încearcă Decebal Traian REMEȘ să demonstreze că el produce tone de caltaboși. Că lui nu-i trebuiau. Eu am văzut popi care iau coliză până și de la cel mai sărac, pentru a nu-l jigni, dar și pentru a duce și mai multă hrană la porcii lui, care nu sunt nici doi, nici trei, ci cu mult mai mulți, că burta popii e mare și nesătulă când e vorba de friptane adevărate.  Decebal Traian REMEȘ trebuia să știe că toate se plătesc și că mereu dacă face ceva la cerere, va veni o altă șsoliticare și încă una și încă una și niciodată cei ce vor cere vor fi trași la socoteală, ci cel care apare ca executant.

Acum, Decebal Traian REMEȘ apare ca un bătrân gârbovit, cu barbă, sfătos și aproape convingător. Pe mine nu mă va convinge niciodată de nevinovăția sa, pentru că chestia cu taxa pe scaunele din restaurant nu are scuze și arată implicarea lui în niște detalii cu miros puturos. Norocul meu este că și televiziunile s-au plictisit de el și-l evită, căci puterea de a se răzbuna nu-i vine de nicăieri.

(27 iulie 2018)

De la pixelul albastru la decibelul violet

Titlul acesta mi-a fost sugerat de un fizician, observator fin al vieții politice românești și interpret desăvârșit al porcărioarelor politichiei dâmbovițene, perfectă în micimea și neputința ei rfunciară. Aceste zile sunt cam terne, tocmai prin absența postului de televiziune OTV al lui Dan DIACONESCU,  aflat acum la răcoare și prin lipsa nejustificată a lui Daniel FUNERIU, acel chimist care știa să dea demonstrații infailibile de mecanica brațului de boxer, cu extensii naturale spre pumnul băsescian ibilitatea de a atinge falca de puști pre campanie electorală fiind acolo unde s-a făcut revoluția parcă, ironizată magistral cu Mița BASTON, Nae IPINGESCU, Nae GIRIMEA, Iancu PAMPON și alții câțiva. teza sa de doctorat intitulată Multiple-Subroutine Self-Assembly: a Concept for the Generation of Discrete, Nanoscale Architectures îl califica direct în analiza cuantică a mișcării brațului prezidențial în timp și spațiu, bien sûr.

În lipsa contribuțiilor mărețe, hotărâtoare, unice și sublime ale unui specialist în acustica nebolșevică va fi groaznic de greu să fie analizat decibelul violet din înregistrările ce au zburat fraudulos peste gardul DNA spre Realitatea Tv și să se facă o demonstrație atât de științifică precum cea de la pălmuța prezidențiabilă care n-a mângăiat obrăjorul copilașului, orindu-se insertă în spațiul neeuclidian prin fluctuațiile gravitaționale ajunse într-o sinusoidă eliptică și vibratorie. Totuși, inginerul sau istorianul retras ar fi la o adică chemați să deceleze informații, chiar dacă nu sunt vorbitori de limbi străine, căci școala e a dracului de grea și repetenția e și ea o formă de existență a materiei, fiind chiar ultima descoperită după minciună și prostie.

Cine crede că acele înregistrări au fost făcute fără asistență de înaltă specialitate sau chiar de specialiști de înaltă clasă, își crează singur un sistem de ipoteze neverificabile 100%. Atât.

(08 iulie 2017)