Catedra de Cibernetică Economică

Trebuie să mă laud și eu cu ceva și anume, am fost membru al Catedrei de Cibernetică Economică. În anul 1970, pe când profesorul Nicolae RACOVEANU, decanul Facultății de Calcul Economic și Cibernetică Economică mi-a propus să rămân asistent universitar stagiar îm Catedra de Cibernetică Economică am auzit pentru prima dată acest nume, deși ceva-ceva mai știam eu. Deși am primit repartiție guvernamentală, întâmplarea a făcut să ajung asistent universitar stagiar începând cu anul universitar 1971 - 1972 în Catedra de Cibernetică Economică. Erau în Catedra de Cibernetică Economică următorii profesori universitari:

Manea MĂNESCU

Constantin IONESCU

Ludovic TÖVISSI

Gheorghe VASILESCU

Mihai C. DEMETRESCU

Mircea BULGARU.

Tot în Catedra de Cibernetică Economică erau conferențiarii:

Vladimir TREBICI

Tudor BARON

Nicolae VIȘINOIU

Eugen ȚIGĂNESCU

Gheorghe DODESCU

Gheorghe BOLDUR

Traian MITRAN

STĂNCULESCU

Virgil SORA

În Catedra de Cibernetică Economică erau când am venit eu acolo, lectorii universitari universitari:

Marcel STOICA

Constantin BARON

Liviu TROIE

În Catedra de Cibernetică Economică erau când am venit eu acolo, asistenții universitari:

Vasile NICA

Afrodita IORGULESCU

Gheorghe OPRESCU

Gheorghe STOICA

Dumitru MARIN

Rodica MIHALCA

Constantin APOSTOL

Valer ROȘCA

Florin PILAT

Dan IONESCU

Mircea MANOLE

Ion TALABUR

Gheorghe SABĂU

Gheorghe SOFRONIE

Floare MUSTAȚĂ

Nicolae APOPEI

Corneliu CUȘA

Livia NISIPEANU

Tudor MISDOLEA

Cu timpul, unii asistenți au devenit lectori universitari. Au mai venit în În Catedra de Cibernetică Economică noi asistenți universitari, dar au mai plecat fie lectori universitari, fie asistenți universitari care nu aveau posibilitatea de a promova pe motive de dosar.

În anul 2011 s-a produs dispariția Catedrei de Cibernetică Economică, prin absorbția ei de către Catedra de Informatică Economică, rezultând Departamentul de Informatică și Cibernetică Economică.  Au fost încercări de a nu se produce acest dezastru, în care catedra fanion a Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică a dispărut. Vor trece ani până când o echipă de tineri îndrăzneți și determinați vor avea curajul să-și ia destinele în propriile mâini pentru a readuce la viață o nouă Catedră de Cibernetică Economică, căci facultatea are nevoie de o entitate care să o reprezinte alături de celelalte entități mărețe.

 




(28 februarie 2025)

Cine s-aseamănă, s-adună!

Cine s-aseamănă, s-adună! Zice un proverb bătrânesc și mare adevăr este încorporat în el. Zilele aceste vedem lucruri care se leagă de cea mai neagră pagină din istoria poporului român și aici mă refer la perioada cuprinsă între 20 decembrie 2004 și 21 decembrie 2014.
Nu mă voi apuca acum să enumer defectele multe și nici calitățile puține ale lui Traian BĂSESCU, pentru că nu sunt interesante nici unele și nici celelalte, ci doar voi enumera persoanele din anturajul său și concluziile le trageți fiecare dintre voi.

Emil BOC, premier, care vorbea despre a treia alternativă.

Iulian FOTA, consilier care s-a făcut de râs cu engleza sa.

Elena UDREA, ministreasă care făcea sarmale, împletea și dădea cu mopul. Acum face pușcărie.

Florian COLDEA care la 43 de ani a devenit general locotenent.

Laura Codruța KOVESI care la 33 de ani a devenit procuror general.

Alina BICA a ocupat de 39 de ani funcția de procuror șef la DIICOT. Este condamnată definitiv.

Cătălin AVRAMESCU la făcut zero la tv pe filosoful Andrei MARGA.

Mircea BĂSESCU a fost condamnat la 4 ani de pușcărie pentru trafic de influență.

Horia GEORGESCU, șeful ANI, arestat preventiv pentru corupție.

Monica IACOB RIDZI a făcut pușcărie pentru abuz în serviciu.

Se observă că Traian BĂSESCU nu a reușit să constituie colectivități omogene, filtrate după criterii riguroase și a operat ca un manager de proiect, fără experiență, condus de simțuri și de instincte care nu au avut nicio legătură cu evaluările științifice ale persoanelor pe care le-a inclus în cercul său de interes. A considerat că experiența, că baza pregătirii profesionale stau undeva pe un plan oarecare, ceea ce a condus la constituirea unui conglomerat neomogen din toate punctele de vedere. 

Întotdeauna noi trebuie să analizăm calitatea oamenilor. Îmi amintesc cum Manea MĂNESCU, în vremurile de demult, a reușit să capaciteze minți luminate ale învățământului și a fosmat astfel o puternică echipă cu care a pornit la drum când a clădit facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică și aici voi numi pe profesorii Edmond NICOLAU, Nicolae RACOVEANU, Mihai BOTEZ, Dragoș VAIDA, Gheorghe VASILESCI, Constantin IONESCU. Sune-mi cu cine te întovărășești, ca să spun cine ești.



(22 iunie 2024)

Sebastian BURDUJA, eroul zilelor noastre!

Sebastian BURDUJA este un bărbat de 39 de ani.

În anul 2008 a finalizat studiile de licență la Stanford University cu calificativul A+.

În anul 2011 a finalizat un master la Harvard Kennedy School of Government – Harvard University.

În QS World University Rankings 2024, Stanford University este pe poziția 5 și Harvard University este pe poziția 4 în lume, în timp ce universitățile de pe plaiurile noatre cele  mioritice se află pe intervalul 801 - 1400 în cel mai bun caz.

În anul 2019 a susținut  În Academia de Studii Economice din București, teza de doctorat de 189 de pagini,  intitulată Business-to-business corruption in former communist countries : Spotlight on Romania = Coruptia între actori privați în state fost comuniste : Studiu de caz România,  sub conducerea științifică a profesoarei Rodica Milena ZAHARIA, obținând calificativul Summa Cum Laude.

Sebastian BURDUJA a publicat o serie de lucrări fie ca singur autor, fie în colaborare, lucrări pe care le enumeră în Curriculum Vitae aflat pe Internet, indicând inclusiv paginile unde se află, numărul, volumul,  ISBN, factor de impact și unde a fost nevoie și link-ul  pentru cei care doresc chiar să se documenteze. la fiecare, ceea ce arată că omul știe despre ce scrie, nu ca în cazul nefericitei cu Standford...

Sebastian BURDUJA este exact ceea ce are nevoie peisajul politic din spațiul mioritic, bântuit acum de indivizi care:

- au finalizat liceul la petse 35 de ani,

- au licenție pe la universități de doi bani,

- s-au autodenunțat ca plagiatori de teze de doctorat,

- habar nu au cum se scriu înjurăturile care necesită două cratime,

- sunt plini de autosuficiență și nu-și mai încap înpiele.

Sunt tare curios să văd dacă Sebastian BURDUJA va fi modelul de bărbat spre care tindem și care îmi amintește de foștii mei mari profesori Edmond NICOLAU, Nicolae RACOVEANU, Mihai BOTEZ, Dragoș VAIDA și Manea MĂNESCU, cei care s-au înconjurat la rândul lor de tineri deosebit de valoroși.

Alegerile din 9 iunie îmi vor clarifica direcția pe care concetățenii mei, dragii de ei aleg să meargă de bună voie și nesiliți de nimeni, fie spre a progresa cu îndârjire, fie a se mocirli iremediabil cu grație.

(14 mai 2024)

Decanii Facultății de Cibernetică Economică de-a lungul anilor

Facultatea de Cibernetică Economică a avut de-a lungul istoriei ei mai multe denumiri precum Facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică, Facultatea de Planificare și Cibernetică Economică și facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică. Din 1967 de lcând a fost înființată, Facultatea de Cibernetică Economică a avut următorii decani:

Edmond NICOLAU, în intervalul 1967 - 1968

Nicolae RACOVEANU, în intervalul 1968 - 1969

Geo VASILESCU, în intervalul 1969 - 1977

Virgil SORA, în intervalul 1077 - 1985

Eugen ȚIGĂNESCU, în intervalul 1985 - 1990

Geo VASILESCU, în intervalul 1990 - 1992

Dumitru MARIN, în intervalul 1992 - 2000

Cosnatntin MITRUȚ, în intervalul 2000 - 2008

Ion SMEUREANU, în intervalul 2008 - 2016

Marian DÂRDALĂ, în intervalul 2016 - 2024

Claudiu HERȚELIU martie 2024 și în prezent.

Istoria este cea care va consemna realizările fiecăruia dintre decanii care s-au perindat la conducerea facultății de Cibernetică Economică, pentru a vedea cum a contribuit fiecare la măreția facultății fondată de Manea MĂNESCU.


(16 martie 2024)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Radu STROE

Pe Radu STROE îl știam de când eram student în anul al IV-lea și am făcut practică în Centrul de calcul al ASE. El avea biroul la etajul al IV-lea la sala 2413 chiar lângă biroul profesorului Dragoș VAIDA care era conducătorul meu științific de la lucrarea de stat.  Cu trecerea timpului am avut posibilitatea să-l cunosc mai bine pe cercetătorul științific Radu STROE, căci eu am lucrat ca analist în Centrul de calcul după repartiție, printr-un abuz, căci eu aveam repartiție de asistent universitar stagiar în Catedra de Cibernetică Economică. Pentru mine Radu STROE era un tânăr cercetător științific care avea rezultate publicate în revista Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică. El a venit și a predat cursuri de Cibernetică Economică studenților de la Secția de Cibernetică Economică de la Facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică. 
Când am căpătat și eu un pic de experiență, după ce am trecut la catedră și am devenit asistent universitar titular și mai apoi lector universitar, am cunoscut mai bine pe cercetătorul Radu STROE și am discutat destul de mult cu el. Mi-am format o părere clară despre preocupările lui în zona modelării cibernetice și citindu-i articolele mi-am dat seama că este un economist fin, cu puncte de vedere foarte exacte despre cum stă treaba cu modelarea cibernetică pentru economia planificată.
Radu STROE este absolvent al facultății de Finanțe și Contabilitate, promoția 1964.
În anul 1981, Radu STROE a susținut teza de doctorat în ASE.
În intervalul 1964 - 1968, Radu STROE a fost asistent universitar.
În intervalul 1968 - 1994, Radu STROE a fost lector universitar.
În intervalul 1994 - 1998, Radu STROE a fost conferențiar universitar.
Din anul 1998, Radu STROE este profesor universitar la vârsta de 56 de ani.

După Revoluția din Decembrie 1989 când Centrul de calcul al ASE a luat-o rău la vale, am avut surpriza să văd că oameni valoroși de acolo în loc să vină să întărească grupul de lucru din Catedra de Cibernetică Economică și aici mă refer la Radu STROE, Moisă ALTĂR și Grigore FOCȘENEANU, aceștia au mers spre Catedra de Finanțe din Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori, aducând acolo strălucire prin ceea ce ei erau ca aplicarea de tehnici și metode moderne de modelare a proceselor specifice domeniului finanțelor sub toate aspectele. Nu voi înțelege nici în ruptul capului cum oameni valoroși ca ei au fost lăsați să le scape printre degete decidenților de la vremea respectivă din facultatea CSIE. 

Radu STROE a scris și publicat cărți precum: Finanțe - 2003, Modelarea deciziei financiare - 2000, Modelarea financiară -2003,  Gestiunea financiară a întreprinderii : note de curs și aplicații - 2004,  Finanțe - monedă : probleme și aplicații - 1999, dar și multe altele.

Pe mine m-a impresionat Radu STROE prin faptul că are idei clare, le exprimă convingător și are vorba apăsată, atunci când argumentează fiecare soluție cu care vine. L-am văzut la seminariile științifice din Centrul de calcul ale sectorului unde lucra el, unde mergeam din plăcere și pe la secțiunile simpozioanelor de modelare cibernetică organizate cu regularitate de Manea MĂNESCU în ASE sau la Academia RSR, unde Radu STROE avea prezentări pe probleme de modelare cibernetică.

(29 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Gheorghe RUXANDA

Gheorghe RUXANDA este absolvent al Facultății de Calcul Economic și Cibernetică Economică, facultate când se făcea carte, când profesorii erau respectați, când săptămâna de școală era de 36 de ore de curs și de seminarii, când multe discipline aveau examene de 28 de cursuri sau de 42 de cursuri și mai ales când în ASE se susțineau cel mult 75 de doctorate pe an.

În data de 6 februarie 2021 am realizat un interviu cu profesorul universitar Gheorghe RUXANDA, interviu  care se află la adresa:

https://ionivan1947.blogspot.com/2021/02/interviu-cu-profesorul-universitar.html

Gheorghe RUXANDA este realizatorul produsului software de prelucrări complexe numit EMI.

Gheorghe RUXANDA a scris o lucrare fundamentală de analiză de date.

Gheorghe RUXANDA a gestionat în mod strălucit revista Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică.

Gheorghe RUXANDA a susținut în 1994 teza de doctorat de 297 pagini intitulată Modele de analiza si prognoza sistemica cu aplicații la resursele umane din economie și coordonată de profesorul universitar Gheorghe BOLDUR.

Eu îl încadrez pe Gheorghe RUXANDA ca exemplu de cercetător științific autentic și făuritor de școală în domeniul analizei complexe a datelor de volume foarte mari.

Gheorghe RUXANDA m-a impresionat prin rigurozitatea abordărilor lui, prin forța cu care-și susține punctele de vedere și prin argumentele solide și coerente pe care le aduce de fiecare dată.

(23 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Alexandru BRODEALĂ

Alexandru BRODEALĂ face parte din prima serie de absolvenți ai Secției de Mecanizarea și Automatizarea Calculului Economic de la facultatea de calcul Economic și Cibernetică Economică, promoția 1969, ca să fiu mai exact. Acea serie era formată unmai din studenți foarte buni, căci era rezultatul unei auto-selecții dintre studenții de anul întâi, care aveau medii bune la matematică, au optat pentru Secția de Mecanizare care s-a înființat la jumătatea anului universitar 1964 - 1965, doar cei care au considerat că vor avea șană să finalizeze studiile după ce li s-a explicat care vor fi materiile din planul de învățământ al noii secții și care sunt exigențele, desigur la nivel foarte ridicat.

Pe studentul mai mare cu un an decât mine Alexandru BRODEALĂ, l-am remarcat rapid, căci avea ceva al lui și aici mă refer la felul în care vorbeau profesorii de la seminarii despre el. După terminarea facultății, Alexandru BRODEALĂ venea la ședințele de catedră căci avea ore de seminarii în plata cu ora și șeful său, inginerul Vasile BIȚĂ, care era și responsabilul sub-colectivului de informatică din catedra de Cibernetică Economică, ori de câte ori îi pronunța numele, avea numai cuvinte de laudă la adresa sa.

Nici nu avea cum să fie altfel, căci Alexandru BRODEALĂ dacă fusese un student foarte bun, conform teoriei mele, era natural să fie și în producție un informatician foarte bun. Cu oricine mă întâlneam de la Centrul de calcul al DCS, primul nume pe care îl pronunța era BRODEALĂ, iar admirația față de acesta era totală, căci Sandu, cum îi spuneau prietenii lui, era un programator desăvârșit.

Pe mine Alexandru BRODEALĂ m-a impresionat că avea un ceva al lui, care indiferent cât de încurcată ar fi fost o problemă, el găsea o explicație extrem de simplă pentru a da soluția cea mai potrivită, lucru pe care și eu mi l-am dorit de la mine, dar a fost extrem de greu de realizat și nu mi-a ieșit mereu, așa cum îi ieșea lui Alexandru BRODEALĂ întotdeauna. Ca să nu spun că atunci când vorbea avea un zâmbet foarte încurajator, care te făcea să pleci încărcat cu energia că dacă mergi să lucrezi, totul este  bine rezolvat.


(19 martie 2023) 

1.000 de oameni care m-au impresionat: Nicolae MANEA

Nicolae MANEA era cercetător științific în Centrul de calul al ASE, în sectorul de cibernetică economică pe care îl conducea doctorul în matematică Moisă ALTĂR. 
Nicolae MANEA era absolvent al primei promoții de la Secția de Mecanizare și Automatizare a calculului Economic din facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică, din anul 1969. El a avut o medie foarte mare din moment ce la repartiție a obținut un post în cercetare.
La sectorul de cibernetică economică se organizau seminarii științifice cu regularitate și în vremea când eu am lucrat în Centrul de calcul al ASE, deși perioada a fost foarte scurtă, căci am trecut la catedra de Cibernetică Economică așa cum luasem repartiția guvernamentală, am participat la acele seminarii și l-am urmărit în câteva rânduri pe cercetătorul  Nicolae MANEA prezentând rezultatele muncii echipei din care făcea parte. Acolo erau dezbateri serioase și am apreciat profunzimea abordărilor de acolo în general și cele ale lui Nicolae MANEA în special, căci față de cei care proveneau din rândul matematicienilor sau al inginerilor, mai aveau de lucrat în ceea ce privea latura economică a interpretării soluțiilor.

Ori de câte ori mergeam la biblioteca de la etajul al VII-lea din clădirea Centrului de calcul al ASE și răsfoiam numere ale revistei Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică și găseam articole unde apărea și numele lui Nicolae MANEA le citeam cu interes că acolo se găseau lucruri pe care le înțelegeam căci aveau și interpretarea din punct de vedere economic a soiluțiilor optime obținute prin modelele create de cercetătorii din sectorul doctorului ALTĂR.


(06 martie 2023)

Comunismul și nazismul

Comunismul și nazismul sunt forme de existență socială condamnate de istorie. Una este ca manifestările comuniste și cele naziste să fie condamnate și cu totul altfel stau lucrurile când este vorba de a fi prezentate în manualele de istorie și când trebuie date legi care să combată eficient manifestările totalitariste de natură comunistă și de natură nazistă.

Faptul că la noi se discută puțin despre comunism și se discută și mai puțin despre nazism, nu înseamnă că acestea nu au existat, că gunoaiele trebuie ascunse sub preș. În opinia mea, ar trebui ca prim element de descriere a unor persoane, să se prezinte apartenența lor la partidul comunist sau la formațiuni politice de sorginte nazistă. A trece cu vederea aceste aspecte este ca și cum am spăla de păcate pe cineva. Este adevărat că unii vor spune că au fost peste 3.000.000 de comuniști  cu carnet în Ro, iar alții vor avea nerușinarea să spună că au fost doar cu carnet comuniști, nu și cu inima, dar noi trebuie să știm exact că au fost membri ai partidului comunist din Ro, cum despre cei care au fost legionari, trebuie să se știe acest lucru, deși comuniștii nu aveau nicio jenă de a-i eticheta și de a spune că au stat la zdup ani de zile pentru orientarea lor politică.

Aici nu este vorba de rușine sau de a deveni mai frumoși decât suntem, ci de a spune lucrurilor pe nume, de a nu falsifica istoria. Paginile de istorie corectă trebuie să scrie exact ceea ce a însemnat comunismul în Ro, ce a însemnat regimul legionar în Ro și ori de câte ori se va vorbi de către cineva, să i se precizeze apartenența politică, pentru a avea o imagine clară despre persoana respectivă. Nu a ecistat comunism și nu a existat nazism în Ro ca entități abstracte, ci a existat prin X sau Y sau Z sau mai știu eu cine, oameni cu nume și prenume, care au acționat exact cum le-a dictat conștiința, căci nu a existat nimeni cu pistolul la tâmpla nimănui să-l forțeze să ia decizii și să acționeze, exact așa cum au reacționat, de am ajuns unde am ajuns. Comunismul și nazismul în Ro nu a fost nici mai bun și nici mai rău decât oamenii care au slujit aceste forme politico-sociale și nu oricum, ci pentru a obține avantaje materiale și sociale.


(20 februarie 2023)

1000 de oameni care m-au impresionat: Moisă ALTĂR

Pe profesorul Moisă ALTĂR l-am cunoscut încă din vremea studenției mele când venea la seminariile de Cibernetică Economică pentru cursul ținut de marele Edmond NICOLAU. Când în decembrie 1970 am devenit analist în Centrul de calcul al ASE, deși eu aveam repartiție guvernamentală pentru a fi asistent stagiar în catedra de Cibernetică Economică, la câteva săptămâni de la venirea mea acolo, am fost informat de secretara de la Centrul de calcul că șeful de sector Moisă ALTĂR dorește să mă vadă și să discutăm. Am mers la ora stabilită, la cabinetul de la etajul al V-lea, parcă sala 2517 unde eram așteptat. Domnul Moisă ALTĂR m-a invitat să iau loc și am răspuns unor întrebări pe care mi le-a pus. Am fost impresionat de faptul că pe biroul său se găseau foarte multe cărți de modelare cibernetică publicate în străinătate. Discuția cu domnul Moisă ALTĂR a decurs în termeni foarte civilizați, el spunându-mi niște lucruri extrem de folositoare.
Mi-a zis că cel mai important este să merg la sursă și să nu folosesc literatură la mâna a doua, ceea ce fac și acum, când cumpăr cărți de autori adevărați și nu cărți scrise de cei care când învață ceva scriu și cărțile.
Mi-a mai zis că tentațiile sunt foarte mari în ziua de azi, adică în decembrie 1970 și este foarte bine să mă fixez pe un domeniu foarte îngust și pe el să merg în profunzime.
A accentuat că trebuie să lucrez sistematic. Dacă am o carte în mână, imediat să-i fac fișă bibliografică și să scriu și cota și biblioteca unde se află cartea. Tot atunci să notez ceea ce am citit și niciodată să nu las pe mai târziu ceea ce trebuie să notez, dacă este de notat ceva.
Mi-a mai spus și alte lucruri de care am ținut și țtin și acum seama, căci domnul Moisă ALTĂR avea mare experiență în cercetarea științifică, el conducând sectorul cel mai sensibil la acea vreme, căci cibernetica economică era apanajul lui Manea MĂNESCU și toată lumea tremura când auzea de numele acestuia.
După câțiva ani, am devenit secretar științific al cursului postuniversitar Sisteme informatice economice, gestionat de Catedra de Cibernetică Economică și pentru cursurile și seminariile de Cibernetică Economică discutam cu domnul Moisă ALTĂR și țin să remarc aici că el mi-a furnizat cele mai bune soluții, punându-mă în legătură cu specialiștii foarte buni de la el din sector, care să țină fie cursuri, fie seminarii la acest curs postuniversitar unde veneau oameni din producție, de regulă din zona de management, deci era destul de pretențioasă abordarea pentru a face față exigențelor.
După Revoluția din Decembrie 1989 și după formarea noii Catedre de Cibernetică Economică, nu s-a dorit ca Moisă ALTĂR să devină cadru didactic acolo și el și-a găsit loc la Catedra de Finanțe din ASE,  unde a fondat celebrul curs de master DOFIN, care a dominat această formă de învățământ prin calitate și prin nivel de abordare, dar mai ales prin calitatea absolvenților.
Ori de câte ori l-am întâlnit pe profesorul Moisă ALTĂR am discutat probleme interesante privind modelarea cibernetică și mi-am manifestat respectul pentru acest făuritor de școală de înalt nivel științific, pentru că Moisă ALTĂR este la bază matematician, cu doctorat în matematică și cu numeroase lucrări deosebit de valoroase, recunoscute în lumea specialiștilor de top.


(16 februarie 2023)

1000 de oameni care m-au impresionat: Valeriu PESCARU

Valeriu PESCARU mi-a fost profesor la disciplina numită APSIE - Analiza și Proiectarea Sistemelor Informaționale Economice. În Carnetul meu de student se află două note de 10 acordate de Valeriu PESCARU în anul al IV-lea și în anul al V-lea, căci pe vremea mea, erau discipline care se făceau pe durata unui an, fie pe durata a unui an și jumătate, dar aveam discipline care se făceau și pe durata a doi ani.
Au fost câteva momente din viața mea în care profesorul Valeriu PESCARU a jucat un rod decisiv.
Primul moment a fost acela în care văzându-mă tare necăjit că secretara lșefă a facultății nu-mi elibera o adeverință din acre să rezulte că eu sunt propus pentru învățământul superior ca la repartiția soției să-i fie utilă să nu ajungem în localități diferite, căci eu mă repartizam la ASE, iar ea se repartiza centralizat la Universitatea BABEȘ-BOLYAI de la Cluj, cu toți absolvenții de la facultățile de Fizică din țară, profesorul a mers, i-a explicat că trebuie să-mi dea adeverința, reproșându-i că ea se ocupă doar de studenții restanțieri și de repetenți, dar de studenții buni nu se ocupă deloc. Am obținut acea adeverință și cât voi trăi îi voi mulțumi acestui om.

Al doilea moment a fost acela în care mi-a dat și semnat recomandarea pentru a-mi depune dosarul de înscriere la colocviul de admitere la doctorat, întrucât eram sabotat de șeful de subcolectiv. El mi-a zis că nu are niciun drept să se opună viitorului meu. Dacă sunt ceea ce sunt, îi datorez lui Valeriu PESCARU, fostul meu profesor de APSIE, care la momentul când a semnat era director adjunct științific al Centrului de calcul al ASE, căci fără semnătura sa nu aș fi făcut doctoratul așa cum eu îmi doream și fără doctorat eram o frunză bătută de vânt de colo până colo.

Valeriu PESCARU a susținut cu succes în anul 1975 teza de doctorat de 195 pagini, intitulată  Contributți la modernizarea sistemului informațional în activitatea de prelucrare a țițeiului în R.S. România, coordonată de profesorul universitar Manea MĂNESCU. Atunci Manea MĂNESCU a zis că o teză de doctorat serioasă se realizează în 7 ani. Tocmai doream să susțin teza de doctorat în anul următor, drept care conducătorul meu științific mi-a zis că trebuie să mai așteptăm ceva timp, să uite lumea numărul acela 7, iar timpul a trecut și abia în anul 1978 am susținut teza care dospise doi ani.

Valeriu PESCARU avea un talent excepțional de manager și a reușit să facă din Centrul de calcul al ASE o unitate etalon de cercetare științifică cu întreprinderi industriale, pe bază de contracte, unde lucrătorii obțineau prime anuale deosebit de importante.

Valeriu PESCARU a publicat în colaborare cu alți autori lucrări deosebit de importante precum Sisteme informatice in economie : Produse informatice, centre, oficii si statii de calcul : realizare, conducere, organizare, publicată în 1981 la Editura tehnică,   Fișiere, baze și bănci de date, publicată în anul 1976 la Editura Tehnică , Mecanizarea și automatizarea lucrărilor de calcul statistic, publicată în anul 1966 la Editura Didactică și Pedagogică.

Pe mine m-a impresionat foarte mult fostul meu profesor Valeriu PESCARU, pe care l-am întâlnit chiar și când eram și eu profesor universitar, dar vreau să spun că nu i-am trecut pe dinainte, din respect pentru ceea ce a fost el ca om, dar și pentru ce a însemnat el pentru mine ca student și mai ales în perioada cât am lucrat ca analist în Centrul de calcul al ASE pentru 9 luni.

(15 februarie 2023)

1000 de oameni care m-au impresionat: Constantin MITRAN

 Constantin MITRAN mi-a fost coleg de serie în facultate. Noi eram două grupe. Constantin MITRAN era în grupa cealaltă, dar am stat în aceeași cameră de cămin când eram studenți în anul al V-lea. Constantin MITRAN era mai mare decât mine cu câțiva ani. Venise din producție și era și membru de partid. Era un tip extraordinar de muncitor. Niciodată nu am înțeles de unde Constantin MITRAN căuia noi îi ziceam Mitu, are atâta putere de muncă. Dacă Mitu își propunea să stea să învețe 20 de ore, el învăța 20 de ore. L-am auzit zicând de vreo câteva ori:
- Mitule, azi n-ai învățat cât trebuie. Nu meriți să mânânci!
Și colegul meu Constantin MITRAN, nu mergea la cantină să mănânce. El știa ce are de făcut și era extrem de riguros și de disciplinat.

Muncise din greu la viața lui să facă liceul, să devină student și avea valoarea timpului petrecut în bibliotecă. Se auto-evalua cu rigurozitate și dacă noi, cei care eram mai tineri ca el, priveam cu mai mult optimism lucrurile, Mitu, despica firul în patru și măsura de 100 de ori înainte de a tăia o dată, așa cum fac croitorii. Am fost tare mândrul că Mitu a acceptat să fim prieteni și să vorbim unul cu celălalt despre lucruri extrem de sensibile. Când m-am căsătorit, i-am zis lui Mitu și l-am invitat la căsătoria mea civilă. Eram onorat de prezența lui, pentru că mie mi-au plăcut întotdeauna oamenii serioși, de la acre eu am de învățat lucruri care să-mi folosească toată viața cât trăiesc.


(11 februarie 2023)

1000 de oameni care m-au impresionat: Ion GHEORGHE

Ion GHEORGHE a fost asistentul meu în studenție la disciplina Analiza și Proiectarea Sistemelor Informatice - APSIE, disciplină predată de profesorul meu inginerul Valeriu PESCAU, cel care scrisese o carte celebră împreună cu Vasile BIȚĂ, Grigore GRAMA, sub coordonarea lui Manea MĂNESCU, intitulată mecanizarea și automatizarea lucrărilor de calcul statistic, apărută la Editura Didactică și pedagogică din București în anul 1966.

Disciplina se făcea în anul al IV-lea de studenție. Asistentul Ion GHEORGHE venea din producție. El lucrase la implementarea de software pentru recensământul populației din 1966 când se făcuse prelucrări pe calculatorul ICL 1900 adus din Anglia. Asistentul Ion GHEORGHE avea experiență pe care du dărnicie ne-a împărtășit-o și ne-a zis că reușita unui informatician este dată de faza de analiză de sistem. Cine face o analiză de calitate, cine înțelege să definească problema corect și complet, va reuși să ducă la bun sfârșit proiectul unui sistem informatic operațional.

Îmi aduc aminte că unii colegi glumeau pe seama asistentului nostru. După ce că se numește Ion se mai numește și GHEORGHE. 

Se vedea că asistentul Ion GHEORGHE avea plăcerea de a prezenta problemele practice pe care el le rezolva, căci numai cine a lucrat cu volume mari de date știe să te atenționeze că manipularea de date e foarte dificilă și orice eroare are costuri foarte mari. El spunea concret despre întâmplări din care cei care nu respectau proceduri munceau de 1.000 de ori mai mult ca să repare o neglijență mică, pe care dacă ar fi evitat-o ar fi mers mai departe, căci la APSIE trebuie să evită a spune merge și așa, căci nu merge deloc și așa, iar erorile făcute, cu cât sunt depistate mai târziu, cu atât sunt mai costisitoare.

Dacă am învățat să mă organizez și să am arta de a asculta în faza de analiză, lui Ion GHEORGHE, asistentul meu din studenție i-o datorez 100%


(11 februarie 2023)

1000 de oameni care m-au impresionat: Mihai COBZACU

Pe când eram student în anul al III-lea aveam la disciplina Mașini de calcul mecanografice seminarii în clădirea veche a ASE, din Căderea Bastiliei, unde la subsol, unde era tipografia, pe un hol erau dispuse echipamentele destinate orelor de laborator de mecanografie, adică un tabulator rusesc, o mașină de perforat cartele rusească, o mașină de control cartele tot rusească, o mașină de sortat cartele. Erau foarte zgomotoase aceste echipamente și de aceea fuseseră instalate acolo, pentru a nu deranja activitatea dintr-o clădire ceva mai nouă și mai puțin izolată fonic. Tabulatorul era un automat de calcul programabil pe un tablou, cu ajutorul unor fișe. La seminariile de mecanografie îl aveam asistent universitar pe inginerul Mihai COBZACU de la Centrul de calcul al Direcției Centrale de Statistică - DCS. Era un tip nu prea înalt, blond, cu o privire foarte ageră și cu vorbă măsurată. Mie mi-a plăcut de acest asistent care provenea din producție căci era deștept, priceput, talentat și știa meserie.
El venea la seminar, enunța problema, ne explica practic cum stau lucrurile. Nu era teoretician, ci venea cu probleme de la el din producție. Treceam la rezolvarea problemei. El ne analiza soluțiile date de noi, ne spunea ce este corect și ce este eronat, după care se trecea la construirea practică a combinațiilor de fișe pe talou. Se monta acel talou pe tabulator, se puneau cartele, se dădea drumul tabulatorului, acesta prelua cartelele din magazia de cartele și scotea la imprimantă rezultate. Asistentul nostru, inginerul Mihai COBZACU avea darul de a lua date de test cu care se verificau ușor rezultatele, 1+2+3+4+...+n =n(n+1)/2 și se dădeau diferite valori lui n și ne dădeam seama că am construit bine sau nu tabloul de fișe. Derși nu era simplu deloc, inginerul Mihai COBZACU a făcut să ne placă acea disciplină și dacă ar fi să recunosc un lucru, este că de la Mihai COBZACU am învățat primele noțiuni de programare, căci și construirea acelui tablou cu șișe însemna tot un fel de instrucțiuni puse secvențial una după alta că nu era ca la pian să apeși pe clape cu multe degete simultan de la ambele mâini, ci să introduci unde trebuie fișă cu fișă până se completa tot tabloul.

(11 februarie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Doina HULUȚĂ

Doina HULUȚĂ mi-a fost colegă de grupă în studenție și a fost și șefa mea de grupă din anul al II-lea și până în anul al V-lea. Ca șefă de grupă Doinița s-a purtat exemplar, a fost o colegă deosebită, fără să facă excese și fără să creeze tensiuni între colegi. După terminarea facultății Doinița a devenit programatoare în Centrul de calcul al ASE, după aceea a devenit cercetător științific.

În anul 1983, la vârsta de 36 de ani, Doina HULUȚĂ a susținut  o teză de doctorat de 138 pagini, intitulată Modele de fundamentare a deciziilor de investiții în îmbunătățiri funciare, sub coordonarea profesorului Ludovic TOVISS, care a fost și conducătorul meu de doctorat.

După Revoluția din 1989 Centrul de calcul al ASE s-a destrămat încet-încet căci nu mai veneau contracte de la întreprinderile industriale, căci producția s-a deteriorat pe măsură ce se destrăma proprietatea socialistă din economie. Doina HULUȚĂ, fosta mea colegă de facultate și de grupă a plecat spre învățământul universitar privat și a lucrat la Universitatea Spiru HARET mai întâi pe poziția de conferențiar universitar și apoi ca profesor universitar. A fost directoare la Departamentul de Informatică de Gestiune.

Când s-a căsătorit în 1969 am fost la căsătoria ei religioasă și de acolo am o amintire fabuloasă, care mi-a schimbat total viața. Am ajuns la Brăila și am avut senzația că statuia împăratului Traian era vopsită în negru cu vopsea folosită pentru a întreține godinele, ceea ce mi s-a părut nefiresc. Nunta lui Doinița a fost ceva extraordinar, căci totul era pus la punct impecabil. Întâmplarea a făcut ca atunci când mireasa a aruncat buchetul de flori, acel buchet să fie prins de fata cu care eram eu la nuntă și a fost un semn special pentru mine, căci eu cred în semne. În iulie 1970 Doinița a venit și ea cu soțul ei la nunta noastră.

Doina HULUȚĂ are o fată care este profesor universitar în ASE, cu două doctorate și care i-a dăruit fostei mele colege de grupă doi nepoți superbi, care îi calcă pe urme bunicii lor.

Doina HULUȚĂ m-a impresionat pentru forța ei de a răzbi în viață prin muncă și pentru caracterul ei puternic, caracter care a ajutat-o să meargă în viață cu fruntea sus, oricâte lovituri crunte i-au oferit viața și faptul că nu s-a lăsat doborâtă este că acum stă dreaptă ca un stejar pe care nicio furtună nu-l îndoaie.

(10 februarie 2023) 

1000 de oameni care m-au impresionat: Doru PASCU

Cu Doru PASCU am fost coleg de facultate. El era în grupa cealaltă a Secției de Mecanizare și Automatizare a Calculului Economic de la facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică, facultate care a fost creația lui Manea MĂNESCU, cel despre care contemporanii mei se fac că nu au auzit de el, dar mănâncă o pâine albă de pe urma existenței disciplinei de Cibernetică Economică și după existența revistei ISI Studii și Cercetări de Calcul Economic și de Cibernetică Economică. Am stat la căminul studențesc la Agronomie și acolo mergeam pe terenul de fotbal unde erau niște roți de vagonet și făceam cu ele antrenamente de haltere. 

Și Doru PASCU și eu am obținut repartizare guvernamentală de a merge la asistenți stagiari în Catedra de Cibernetică Economică la sub-colectivul de Informatică Economică. În final, eu am insistat să merg în catedră, iar Doru PASCU a rămas să facă cercetare științifică în Laboratoarele Catedrei de Cibernetică Economică - LCCE.

Doru PASCU și cu mine am făcut armata cu termen redus la patru luni, împreună la arma intendență la o unitate de la Focșani. După aceea, la un moment dat, Doru PASCU a plecat din ASE, îmbrățișând cariera militară.

După ce m-am pensionat și eu și Doru PASCU am reluat lucrurile de unde le-am lăsat în tinerețea noastră și am început să ne facem vizite. El are o casă undeva într-o comună pe drumul București-Giurgiu. Mă impresionează tare mult Doru că este un tip foarte priceput. Pe ce pune mâna scoate opere de artă nu altceva. Eu i-am oferit cărți pe care le-am scos de-a lungul anilor și Doru le-a citit cu mare atenție, a făcut unele sugestii și dacă voi scoate o nouă ediție, cu siguranță voi ține seama de ceea ce a zis el.

Din când în când ne auzim la telefon și am bucuria să aflu noutăți despre munca lui. El a publicat pagini din jurnalul de front al tatălui său. A mai publicat și alte materiale într-o revistă de istorie specializată, materiale pe care mi le-a pus și mie la dispoziție.

Doru PASCU este un tip extrem de ordonat și sistematic. El are nenumărate materiale din vremea studenției noastre, inclusiv cărțile lui Manea MĂNESCU, Vasile BIȚĂ, Grigore GRAMA, Valeriu PESCARU de Mecanizarea și Automatizarea Lucrărilor de Calcule Statistice, apărute la Editura Didactică și Pedagogică în anul 1966. El deține și notițele de la diferite discipline și abia aștept să mă întâlnesc cu el și să revăd acele caiete să-mi aduc aminte de vremurile când marii mei profesori veneau și țineau prelegeri ca nimeni alții, pentru că ei mi-au fost modele autentice toată viața.


(10 februarie 2023)

1000 de oameni care m-au impresionat: Grigore GRAMA

Grigore GRAMA era unul dintre cei care formau tripleta Vasile BIȚĂ, Grigore GRAMA și Valeriu PESCARU, absolvenți de facultate de la Moscova, care au venit și au scris sub coordonarea lui Manea MĂNESCU, celebra carte intitulată Mecanizarea și automatizarea lucrărilor de calcul statistic, apărută în Editura Didactică și Pedagogică, București, 1966, având 439 pagini. După această carte am învățat în primii trei ani de studenție.

Îmi aduc aminte când fără să vreau, am căzut ca musca-n lapte în vara anului 1972 și în toamna aceluiași an, Grigore GRAMA, care era prieten cu Vasile BIȚĂ, s-a simțit obligat să mă invite la o discuție, la el la biroul de director de Centru de laclu de pa IPIU, clădirea aceea imensă de peste drum de cofetăria hotelului București. M-a impresionat tonalitatea blândă a lui Grigore GRAMA și sfatul pe care el mi l-a dat, mai ales că înțelesese exact contextul în care mă aflam eu, pentru că aflase detaliul hotărâtor de la mine, ceea ce lămurea întregul mister al grozăviilor care se desfășurau pe multiple planuri.

Peste ani, la o întâlnire organizată cu ocazia Conferinței Internaționale de Informatică Economică, cred prin anul 2007, l-am reîntâlnit pe fostul meu profesor Grigore GRAMA. Deși trecuseră foarte mulți ani, timpul nu lăsase urme pe chipul lui. Era la fel de vioi cum în știam din studenție, era cu aceeași privire sclipitoare ca atunci. A luat cuvântul și a vorbit liber de m-am minunat de cum ținea firul povestirii și cum își amintea de evenimente și mai ales despre oamenii cu care lucrase, mai ales că în sală, la acel moment se aflau mulți dintre absolvenții primei promoții de absolvenți ai secției de Mecanizarea și Automatizarea Calculului Economic, adică ai secției de Informatică Economică de azi.


(10 februarie 2023)

1000 de oameni care m-au impresionat: Bujor MĂNESCU

Au fost multe prilejuri de a-l vedea pe profesorul Bujor MĂNESCU de la Facultatea de Economie a Agriculturii, cum se numea facultatea sa în vremurile de demult. Eu căutam să scriu ceva despre profesorul Manea MĂNESCU - MM cum i se zicea printre colegii mei și discutam în stânga și în dreapta despre interesul meu de a mă documenta. Din întâmplare am vorbit cu un bun prieten care mi-a zis că fratele lui, profesorul Bujor MĂNESCU a scris o carte despre Manea MĂNESCU. L-am rugat să mă pună în legătură cu profesorul Bujor MĂNESCU, lucru pe care prietenul meu l-a făcut. Am stabilit cu nonagenarul profesor  o întâlnire și am avut fericita ocazie să-i fac o vizită. Cu acel prilej, profesorul Bujor MĂNESCU:
- mi-a oferit un exemplar al cărții scrise de el despre marele MM,
- mi-a zis că știa despre preocupările mele de a scrise despre MM,
- mi-a spus că deține arhiva personală a lui MM,
- și-a arătat tristețea că în ASE nu există interes pentru acea arhivă,
- a spus că la Ploiești este o fundație interesată de moștenirea lui MM.

Am tatonat și eu prin catedra de Informatică și Cibernetică Economică să vedem care este atmosfera, dar nu am avut senzația că lumea să fie interesată de ceea ce a făcut MM, căci oamenii din ziua de azi, în micimea lor sunt interesați să arate cât de mari, de grozavi, de sublimi sunt ei în ridicolul absolut în care se plasează fără voie, dar cu certitudine și cu grație.

M-a impresionat Bujor MĂNESCU pentru forța pe care a avut-o să scrie acea carte, pentru tenacitatea cu care după o strălucită carieră didactică, s-a așezat la masa de scris pentru a arăta lumii cine a fost Manea MĂNESCU, cel față de care contemporanii mei nu prea au respect, dar după care mănâncă o pâine albă, căci fără MM nu ar fi fost o Facultate de Calcul Economic și Cibernetică Economică înființată în 1967, nu ar fi fost Centrul de calcul al ASE, nu ar fi existat o revistă ISI cu vechime de peste 60 de ani, nu ar fi existat p Școală de Cibernetică economică românească. Cine nu are istorie, nu merită să existe și punct. L-am apreciat pe profesorul Bujor MĂNESCU că este tenace, că trăiește cu speranța că va veni o zi în care cei din zona ciberneticii să recunoască meritele lui MM și înainte de a se pune ei în frunte și să-și aroge merite nemeritate, să vorbească cu respect și cu pioșenie despre ctitorul Manea MĂNESCU.


(03 februarie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Eugen ȚIGĂNESCU

Prima întâlnire cu profesorul Eugen ȚIGĂNESCU a fost în anul al IV-lea de studenție, când titularul cursului de Calcul economic și prorector al ASE în același timp, era plecat din București și a trimis să-i țină cursul pe tânărul său coleg, conferențiarul Eugen ȚIGĂNESCU. M-a impresionat calmul său și dorința de a transmite informații corecte, așa cum făcea titularul de curs. Eugen ȚIGĂNESCU vorbea cam încet și noi simțeam nevoia să amplifice vocea, dar ne-am dat seama că acesta era modul său de a comunica. Chestiunea era că noi aveam cursul într-o sală din clădirea ASE din Căderea Bastiliei, care avea geamurile care dădeau spre strada circulată de autobuzul 131 care era extrem de zgomotos.

În comisia de doctorat trebuie să fie 5 membri. Unul este președintele, decanul facultății, profesorul Virgil SORA,  al doilea este conducătorul de doctorat profesorul Ludovic TOVIISSI, iar ceilalți trei trebuiau să fie propuși de conducătorul de doctorat. Aici erau mai multe opțiuni. O opțiune era ca toți să fie profesori din ASE, ceea ce nu prea dădea bine în exterior. A doua era să fie toți din afara ASE, care tot așa nu dădea bine, iar a treia opțiune era ca un membru al comisiei să fie din ASE și ceilalți doi să fie din afara ASE. Aceasta a fost și structura comisiei agreată de conducătorul meu științific. Din ASE, a fost nominalizat de conducătorul meu de doctorat, profesorul Eugen ȚIGĂNESCU și m-am bucurat foarte mult căci fiind și eu în catedră de vreo 7 ani, deja îi știam pe cei care predau bine cursurile, care publicau articole și care scriseseră cărți, deci erau niște prezențe științifice în catedră și nu numai. Mai era ceva și anume, relația dintre respectivul profesor și Manea MĂNESCU, pentru că un om apreciat de Manea MĂNESCU pentru rezultatele sale științifice, avea un alt statut decât un profesor care trecea neobservat și Manea MĂNESCU nu avea cuvinte de apreciere. trebuie să spun că Eugen ȚIGĂNESCU a avut conducător de doctorat chiar pe Manea MĂNESCU și dacă în anul 1972 a susținut cu succes teza de doctorat intitulată  Folosirea metodei balanței legăturilor dintre ramuri în analiza statistico-economică și stabilirea planului de producție optim al unei ramuri, înseamnă că Manea MĂNESCU apreciase rezultatele originale obținute de cercetătorul științific Eugen ȚIGĂNESCU la cei 36 de ani ai lui.

După ce componența comisiei a fost aprobată, profesorul Eugen ȚIGĂNESCU a primit un exemplar și foarte repede a scris un referat în care își exprima acordul ca mie să-mi fie atribuit titlul științific de doctor în științe. Într-o zi, când m-a întâlnit, profesorul Eugen ȚIGĂNESCU mi-a spus cuvinte deosebit de frumoase referitoare la ceea ce scrisesem eu acolo în teză.

Peste ani, am reușit să-l cunosc mai bine pe profesorul Eugen ȚIGĂNESCU de pe poziția sa de decan al Facultății de Planificare și Cibernetică Economică și de pe poziția de șef al noi înființate de după 1990 catedră de Cibernetică Economică. A fost extrem de fericit să-l fi cunoscut pe Eugen ȚIGĂNESCU, un om cu calități excelente de cercetător științific în domeniul metodelor cantitative.

(17 ianuarie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Ludovic TÖVISSI

În primul rând, vreau să spun că Dumnezeu a vrut ca eu să-l întâlnesc pe profesorul Ludovic TÖVISSI în vremea când eram student în anul al IV-lea și după terminarea facultății, să am șansa să-mi fie conducător științific de doctorat.

În al doilea rând, de pe poziția mea de doctorand, am avut posibilitatea să învăț foarte multe lucruri de la profesorul Ludovic TÖVISSI referitoare la:

- scrierea unui articol, 

- documentarea la teza de doctorat,

- desfășurarea unui ciclu de cercetare științifică,

- respectarea cuvântului dat,

- corectitudinea în cercetarea științifică,

- lucrul în echipă, 

- criteriile valorice adevărate,

- modul de analiză a soluțiilor originale,

- modul în care trebuie muncit cu seriozitate.

Am fost doctorand alături de cei care aveau să devină în anii următori profesorii universitari renumiți și aici enumer pe Ion Gh. ROȘCA, Cornel TÂRHOACĂ, Tudorel ANDREI, Maria BLIDEA, Eugen PECICAN, Marcel STOICA, Liviu TROIE, Valer ROȘCA, Emil SCARLAT, Florica LUBAN, Ioan ODĂGESCU, Alexandru TAȘNADI, Doina FUSARU, Traian SURCEL, Gheorghe SOFRONIE, Marin ANDREICA, Constantin MITRUȚ, Vergil VOINEAGU, Doru ȚAGANEA și cu voia dumneavoastră, ultimul pe listă Ion IVAN, așa cum îi plăcea să spună unei vedete a Revoluției din Decembrie 1989.. 

Profesorul Ludovic TÖVISSI  știa să-și aleagă colaboratorii dintre cei care erau dispuși să studieze cu seriozitate bibliografia, care aveau puterea să muncească foarte mult pentru a obține rezultate valoroase, publicabile chiar și în condițiile vitrege de dinainte de 1989.

Profesorul Ludovic TÖVISSI  a venit în fața colaboratorilor săi cu realizări științifice deosebite și aici amintesc cartea de 450 pagini, Analiza statistico-matematica a calității producței industriale, scrisă împreună cu matematicianul Nicolae RANCU și publicată în anul 1964 în Editura științifică. Lucrarea a obținut premiul Academiei RPR. A mai publicat multe alte cărți deosebit de valoroase.

Profesorul Ludovic TÖVISSI m-a impresionat prin stilul său de muncă. Dacă avea o carte în biblioteca personală care îmi era de trebuință, mi-o aducea. La contractele de cercetare, lucra cot la cot cu tinerii din echipă și experiența sa a permis clarificarea multor probleme, dar modul de a discuta determina o atmosferă de lucru extrem de productivă, unde inițiativele bune își făceau locul rapid.

Faptul că am continuat colaborarea cu profesorul Ludovic TÖVISSI, fostul meu conducător științific de doctorat mulți ani de la susținerea tezei mele, arată cu claritate că tot timpul am avut ce învăța de la omul și profesorul care mi-a călăuzit pașii în vremea când am avut mare nevoie de un mentor adevărat.

(11 ianuarie 2023)