Tenorul Emil FILIP

Căutând în lista cântăreților care au performat la Metropolitan în mai mult de 100 de reprezentații am găsit numele tenorului Emil FILIP care a cântat în intervalul 16 octombrie 1963 - 9 iunie 1983 în 106 reprezentații. Numele lui Emil FILIP în rolul lui Parpignol, apare pe coperta unui disc cu o înregistrate de 14 martie 1964 cu opera La Bohème a lui Giacomo PUCCINI, în care rolurile principale sunt interpretate de Renata TEBALDI și Sándor KÓNYA.

Credeam că procesul de digitalizare accelerat pe alte meleaguri, îmi va furniza maimmulte elemente legate de activitatea tenorului Emil FILIP, căci cele 106 apariții pe scena Metropolitan Opera House din New York înseamnă ceva pentru un artist, mai ales pentru un tenor, știind faptul că între anii 1963 - 1983 au evoluat acolo tenori precum Vasile MOLDOVEANU, Placido DOMINGO, Franco CORELLI, Nicolai GEDDA, Carlo BERGONZI, Sándor KÓNYA, Raymond GIBBS, Robert NAGY, dar și mulți alții.

M-am oprit asupra numelui de Emil FILIP, crezând că este un nume cu origini românești și să ai 106 apariții pe o scenă așa de mare înseamnă foarte mult. Negăsind detalii legate de tenorul Emil fILIP, m-am rezumat doar la ceea ce am găsit pe Internet. Mi-ar fi plăcut să găsesc pe YOUTUBE înregistrări cu vocea tenorului Emil FILIP, mi-ar fi plăcut să găsesc și alte detalii despre acest tenor. probabil că peste 10 sau 15 ani vor apare și ceea ce căutam eu acum.



(02 ianuarie 2024)

Victoria de Los Ángeles, vocea de operă a tinereții mele

Când eram elev de liceu aveam un aparat de radio excepțional făcut la Fabrica Electronica de la Băneasa, marca ENESCU 3, iar pe București 3 ascultam muzică de operă, unde erau transmise înregistrări integrale ale unor spectacole, preponderent de la Opera Scala din Milano. Una dintre vocile pe care le-am reținut atunci era vocea lui Victoria de Los Ángeles. În acele vremuri ea avea în jur de 42 de ani, ceea ce pentru o soprană este vârsta de apogeu al unei cariere de excepție.

În vremurile acelea ascultam opere integrale fără să fac aprecieri de valoare. Îmi plăceau ariile, mai ales că înainte de derularea acțiunii, un crainic făcea o prezentare a conținutului operei, astfel încât făceam legătura între cântări și firul acțiunii. 

Ceea ce am ascultat eu la radio erau înregistrări și Victoria de Los Ángeles cânta cu artiști deosebit de mari, din care am reținut eu atunci Nicolai GEDDA, Boris CRISTOFF, Tito GOBBI, Jussi BJÖRLING, Giuseppe di STEFANO și nu numai. Când a apărut Internetul am reascultat arii interpretate de Victoria de Los Ángeles, dar parcă nu mai sunau așa cum le auzisem eu cu foarte mulți ani în urmă. Sunt sigur că eu m-am schimbat și vocea acesteia îmi rămăsese altfel întipărită, dar tot soprană dramatică am zis că este și după atâția ani.


(02 decembrie 2021)