1.000 de oameni care m-au impresionat: Nicu a lu ' GAZELA

Nicu a lu ' GAZELA era potcovar. Era un potcovar tânăr care învățase meserie în alt oraș. Se pripășise la noi în mahala de când a cunoscut-o pe muierea lui, pe Gazela, cu care trăia deja, fără voia părinților ei, la început. Când au văzut oamenii că Nicu își face baraca lui și  face potcovărie cu mulți clienți, că are ucenici, au schimbat părerea despre cel care le  era ginere.

Tot mai aveau ei un ghimpe față de Nicu pentru făcea el ce făcea și se lăsa descoperit în treburi pe care bătrânii n-ar fi trebuit să le vadă. Când se văitau ei pe colo și pe colo, toți le atrăgeau atenția că sunt și ei tineri, fără minte și că ei au uitat prea repede că au fost și ei tineri.

Îmi aduc aminte că într-o seară Nicu avea mult de muncă și ca să grăbească făcutul de potcoave pentru a doua zi a trecut și el la datul cu barosul în fierul înroșit. A făcut o mișcare greșită și barosul a scăpat în zona făloșeniei, provocându-i mare deranj de a trebuit să vină salvarea. Femeia de pe salvare i-a desfăcut pantalonii, a mers mai departe până a văzut ce era de văzut. Acolo mai erau și alți gură-cască. I-a făcut lui Nicu o injecție, i-a zis să pună comprese reci și în două-trei zile va fi ca nou. Eu nu am fost acolo, dar ceea ce am scris aici este din auzite. Știu însă că a doua zi, la potcovărie, Nicu mergea de parcă. ar călca pe coji de ouă și nu ar vrea să se spargă nicio coajă. M-a impresionat Nicu pentru că tot timpul se întreba dacă va mai face copii. Teama i s-a risipit rapid, că moștenitorul i-a venit în mai puțin de un an și jumătate de la incident.


(01 aprilie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Nelu a lu ' IOANA

Nelu a lu ' IOANA era un bărbat înalt și bine făcut. Avea o baracă unde făcea potcoave și unde el muncea de dimineață și până seara. Mai lucrau cu el încă doi bărbați tineri, unul Lică și altul poreclit Negrilă. Ei dădeau la baros din greu, că meșter era Nelu a lu ' IOANA.
Erau acolo mai multe barăci de potcovărie, dar baraca a lui Nelu era cea mai mare, era cea mai veche și Nelu avea cei mai mulți clienți.
Nelu venea devreme la potcovărie. Deschidea ușa, ridica oblonul și începea munca. Toată lumea vedea că Nelu venea la muncă bărbierit, cu cămașă curată și  aranjat, căci așa îi plăcea femeii lui să-l țină. Uneori Nelu venea la tata fie să-i repare pantofii lui și muierii lui, fie să-i facă pantofi noi. tata îi lua măsuri, stabilea detalii și Nelu venea la termenul stabilit să ridice pantofii. Plătea așa cum se înțeleseseră. Dacă ani în șir, tata i-a făcut pantofi, înseamnă că Nelu era mulțumit, deși cizmari erau mulți în Pitești și existau magazine de unde ar fi avut posibilitatea să cumpere pantofii de-a gata.
Nelu m-a impresionat prin respectul pe acre-l purtat tatei căci îi zicea meștere și-i reamintea de fiecare dată că vrea să i se facă pantofi exact așa cum au fost cei de dinainte. De la el am învățat că pentru marfa bună nu trebuie să i se facă reclamă și că dacă ceva a funcționat bine, nu trebuie să încerci altceva. De aceea eu sunt foarte conservator și când merg la restaurant comand piept de pui la grătar cu cartofi prăjiți sau păstrăv la grătar cu legume tot la grătar, căci nu vreau să risc încercând alte combinații riscante.

(01 aprilie 2023)