Considerându-mă un fel de arheologie a admiterilor, am niște atuuri care-mi permit să scriu mai în detaliu despre examenele de admitere de la Cibernetică de dinainte de 1978, în perioada de upă acel an catastrofac până la Revoluție și chiar după 1989 până la momentul la care Senatul a decis să nu se mai dea admitere în ASE, deci nici în Cibernetică.
Dintotdeauna Cibernetica a fost mai cu moș, deci și admiterea la Cibernetică, fie că se numea Facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică, fie că se numea Facultatea de Planificare și Cibernetică Economică, fie că se numește Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică. Admiterea ca multe altele făceau ca Facultatea de Cibernetică să fie diferită.
La începuturi, admiterea la Facultatea de Cibernetică consta în următoarele probe:
- algebră;
- analiză matematică;
- fizică.
Irita pe toți corifeii economismului primitiv faptul că nu se susținea una din probele de toceală și aici mă refer la economie și la geografie. Am în minte un subiect stupid de geografie cu limanurile maritime și limanurile fluviatile care îl făceau student pe unul care memorase cele vreo 6 rânduri din cartea de clasa a XII-a.
În perioadele în care se reconsiderase poziția liceelor economice, admiterea la Facultatea de Cibernetică consta în probele:
- algebră;
- analiză matematică;
- fizică sau informatică.
Am făcut parte din comisia de elaborare subiecte de informatică și de corectare a tezelor și am credința că examenul de la această probă era la fel de complex ca și la fizică și nu greșesc dacă afirm că un candidat admis prin proba de informatică era tot foarte bun ca și acela care obținuse la fizică o notă bună.
După dezastrul din 1977 când s-a unit facultatea cu planificarea devenind altceva, dar chemându-se pentru candidați tot Facultatea de Cibernetică , probele de concurs au fost:
- algebră;
- analiză matematică;
- economie politică sau geografie.
La începuturi, admiterea la Facultatea de Cibernetică consta în următoarele probe:
- algebră;
- analiză matematică;
- fizică.
Irita pe toți corifeii economismului primitiv faptul că nu se susținea una din probele de toceală și aici mă refer la economie și la geografie. Am în minte un subiect stupid de geografie cu limanurile maritime și limanurile fluviatile care îl făceau student pe unul care memorase cele vreo 6 rânduri din cartea de clasa a XII-a.
În perioadele în care se reconsiderase poziția liceelor economice, admiterea la Facultatea de Cibernetică consta în probele:
- algebră;
- analiză matematică;
- fizică sau informatică.
Am făcut parte din comisia de elaborare subiecte de informatică și de corectare a tezelor și am credința că examenul de la această probă era la fel de complex ca și la fizică și nu greșesc dacă afirm că un candidat admis prin proba de informatică era tot foarte bun ca și acela care obținuse la fizică o notă bună.
După dezastrul din 1977 când s-a unit facultatea cu planificarea devenind altceva, dar chemându-se pentru candidați tot Facultatea de Cibernetică , probele de concurs au fost:
- algebră;
- analiză matematică;
- economie politică sau geografie.
Să nu creadă nimeni că dicatorul a determinat acest melanj nenorocit, ci setea de a câștiga. Una este să ai 2000 de candidați din care toți să meargă spre altceva și alta este ca din cei 2000 de candidați X să aleagă economia politică și Y să aleagă geografia, iar Z să nu elagă nimic, adică Z=0 și X+Y=2000. Am dovada că întotdeauna un sistem se distruge din interior și nu întâmplător se zice că drumul spre iad este pavat cu bune intenții.
După Revoluție și după reorganizare, când facultatea a devenit de Statistică și Informatică Economică, admiterea s-a dat la:
- algebră;
- analiză matematică;
- fizică.
Nu mai știu exact dacă la opționale era economia și geografia. Știu însă că undeva după anul 2000 a venit inițiativa din interior să dispară fizica și atunci admiterea s-a dat ca în vremurile bolșevice la:
- algebră;
- analiză matematică;
- economie politică sau geografie.
Deosebirea era că dispăruse pnunctul cu politica PCR. Cheswtia s-a obținut printr-un vot în biroul Consiliului Profesoral al CSIE așa cum se făceau cam toate bizareriile sub o anume presiune pe care n-am înțeles-o din partea celui care trebuia să țină cu fizica, credeam eu în nimicnicia mea...
A venit și momentul dispariției admiterii și în calitatea mea de membru al Senatului n-am susținut-o ca minoritar ce mă aflam. Era expresia victoriei împotriva celor care dădeau meditații de mate, economie și geografie, care substituiau prin industria creată, acea industrie pe care PR o definise ca grămadă de fiare vechi. Admiterea a fost dintotdeauna ceva imperfect din moment ce între 20% și 30% dintre boboci se pierd din anul întâi de facultate. Probabil este o cauză, numai că nimeni n-a stat să studieze serios fenomenul. A face ceea ce fac alții de sute de ani, adică admitere pe bază de dosar este un lucru bun, dar trebuie analizat dacă aceasta decizie a dus ca în urma selecției calitatea materiei prime astfel selectate să crească. Chiar studenții în discuțiile avute cu ei deplâng acest mod de selecție. Împrumutarea metodei creditelor se pare că încurajează un altfel de comportament. Numai că trebuie văzut ce înseamnă studiu la o universitate din Occident și ce înseamnă la noi. Eu am văzut cam peste tot în mari universități cum studenții populează bibliotecile și laboratoarele tot timpul, chiar sâmbetele și duminicile, lucrând pentru a face proiecte, lucrări de laborator și chiar să învețe. Pe la noi lucrurile stau altfel, iar a face un proiect pe ultima sută de metri pe acolo nu prea este o abordare realistă, cum tot nerealist este învățatul numai în câteva zile de sesiune.
Oricum ar fi, admiterea la CSIE este în primul rând ca proces de autoselecție știut fiind faptul că planul de învățământ și nivelul de exigență fac din acesta o facultate foarte grea și nimeni nu se riscă.
După Revoluție și după reorganizare, când facultatea a devenit de Statistică și Informatică Economică, admiterea s-a dat la:
- algebră;
- analiză matematică;
- fizică.
Nu mai știu exact dacă la opționale era economia și geografia. Știu însă că undeva după anul 2000 a venit inițiativa din interior să dispară fizica și atunci admiterea s-a dat ca în vremurile bolșevice la:
- algebră;
- analiză matematică;
- economie politică sau geografie.
Deosebirea era că dispăruse pnunctul cu politica PCR. Cheswtia s-a obținut printr-un vot în biroul Consiliului Profesoral al CSIE așa cum se făceau cam toate bizareriile sub o anume presiune pe care n-am înțeles-o din partea celui care trebuia să țină cu fizica, credeam eu în nimicnicia mea...
A venit și momentul dispariției admiterii și în calitatea mea de membru al Senatului n-am susținut-o ca minoritar ce mă aflam. Era expresia victoriei împotriva celor care dădeau meditații de mate, economie și geografie, care substituiau prin industria creată, acea industrie pe care PR o definise ca grămadă de fiare vechi. Admiterea a fost dintotdeauna ceva imperfect din moment ce între 20% și 30% dintre boboci se pierd din anul întâi de facultate. Probabil este o cauză, numai că nimeni n-a stat să studieze serios fenomenul. A face ceea ce fac alții de sute de ani, adică admitere pe bază de dosar este un lucru bun, dar trebuie analizat dacă aceasta decizie a dus ca în urma selecției calitatea materiei prime astfel selectate să crească. Chiar studenții în discuțiile avute cu ei deplâng acest mod de selecție. Împrumutarea metodei creditelor se pare că încurajează un altfel de comportament. Numai că trebuie văzut ce înseamnă studiu la o universitate din Occident și ce înseamnă la noi. Eu am văzut cam peste tot în mari universități cum studenții populează bibliotecile și laboratoarele tot timpul, chiar sâmbetele și duminicile, lucrând pentru a face proiecte, lucrări de laborator și chiar să învețe. Pe la noi lucrurile stau altfel, iar a face un proiect pe ultima sută de metri pe acolo nu prea este o abordare realistă, cum tot nerealist este învățatul numai în câteva zile de sesiune.
Oricum ar fi, admiterea la CSIE este în primul rând ca proces de autoselecție știut fiind faptul că planul de învățământ și nivelul de exigență fac din acesta o facultate foarte grea și nimeni nu se riscă.
(13 noiembrie 2016)
No comments:
Post a Comment