DICE sau radiografia unui succes

DICE înseamnă Departamentul de Informatică și Cibernetică Economică și succesul de lungă durată are un fundament solid ce trebuie analizat cu mare atenție în:

• momentul de cotitură când s-a produs desprinderea celor din subcolectivul de informatică economică și s-a format Catedra de Informatică Economică; erau vremuri grele și mai ales tulburi și eu asemăn acel moment cu anii când irlandezii și-au părăsit pământurile pentru a merge în America; nu erau acei irlandezi oameni oarecare, ci unii plini de curaj, optimiști care au crezut în staua lor, puternici și dornici să reușească; așa eram noi cei care am semnat pentru desprinderea pentru care nimeni nu ne dădea nicio șansă; eram tineri, dornici de a înfrunta necunoscutul și ne bazam fiecare pe ceea ce reprezentam, cunoscându-ne fiecare valoarea și potențialul de dezvoltare; un rol esențial l-a avut lucrul cu calculatorul, căci nu erau mulți cei care se încumetau să lucreze programare și să fie judecați de un automat, adică de un calculator; autoselecția a jucat un rol esențial;
• modul în care s-a venit în catedră, numai și numai prin valoare, cu o singură excepție când a fost vorba de un linge clanțe, la care minciuna este mod de viață; a mai fost o situație, dar ambele au la bază o aceeași sursă de implantare de nonvaloare; și a mai fost o alta, căci unde imoralitate e, valoare, nema; au existat nenumărate tentative de intervenții, numai că sistemul a avut puterea să reziste, ceea ce a determinat rejectarea cu mari frustrări a unora și a altora, pe motiv de nereușită de a accede într-o structură fanion a învățământului de informatică economică;
• reunirea celor care muncesc din greu, după criteriul cine se aseamănă se adună; activitatea din zona de informatică economică prin apropiere de ceea ce se face în marile universități presupune un efort extraordinar și cei nehărăziți unei astfel de abordări nu au îndrăznit să se înhame la o astfel de muncă; pentru a fi în vârf era necesară o muncă de o anumită factură, introducerea de noi limbaje de programare, introducerea de tehnici de analiză și realizare de sisteme informatice, dar și introducerea de noi discipline care să țină pasul cu ce înseamnă informatica în lume; multimedia, aplicațiile mobiler și chestiunile de securitate  informatică nu sunt deloc treburi simple;
• pornirea în 1993 a Conferinței Internaționale de Informatică Economică, devenită emblematică pentru calitate, grad de cuprindere și mai ales pentru atractivitatea secțiunilor; efortul de a dezvolta un astfel de demers este imens și necesită o concentrare de forțe pe măsură; toți membri catedrei au fost angrenați pentru a pune în operă toate detaliile încât să fie fără cusur întregul eveniment; nu trebuie uitat faptul că prima ediție a avut și o expoziție de tehnică de calcul,  ceea ce a insemnat că pentru prima dată în buricul târgului lumea avea posibilitatea de a vedea ce nu se vedea niciunde:
• editarea revistei Informatica Economică, cu 4 numere pe an a fost o altă provocare ce a evidențiat  maturitatea unui colectiv care era în stare să mobilizeze resurse pentru a tipări o revistă cu format A4, fără reclame de niciun fel, adică o revistă sobră, în limba engleză, cu analiză de calitate și cu referenți, lucru care nu a convenit unor autori, dar s-a păstrat un nivel ridicat și revista a fost indexată în diferite baze; de un timp a mai apărut un puișor al revistei Economy Informatics, ambele fiind și în format digital;
• susținerea de cursuri de master de succes care aduc profit, în coomparație cu cursuri de master născute fără viață de la alte zone, care își revendică origini și abundență de necesitate socială, care însă piața nu le validează nicium: mă refer la cursurile de baze de adte, de securitate informatică, SIMPRE ca să nu dau decât câteva; este vorba de cursuri profesionale, căci cursurile științifice, prin regula jocului sunt apanajul fiecărei specializări și au un alt mod de finanțare;
• menținerea peste standarde a unui nivel de moralitate care a permis o transparență maximă; nu au fost divorțuri pentru căsătoria unui profesor bătrân cu o asistență cu 30 de ani mai tânără; nu au existat cuplaje asupra cărora unii și alții să-și dea coate și să șușotească suspect de ocrotitor; nu au fost promovate amante în rrgim de urgență care să genereze indignări cu iz proletar și execuții în piața publică sau graffiti pe ziduri gen ziarul poporului; nu au fost favoritisme și nici represalii cu tentă sexuală, care să se umfle asemeni unui furuncul care la un moment dat să spargă și să genereze mirări de-a dreptul suspecte și neoportune; inexistența unor situații critice, bazate pe non-calitatea unora, a făcut ca transparența să fie cuvântul de ordine în Catedra de Informatică Economică de pe vremuri și în DICE de azi; nu există astfel de evenimente că oamenii sunt de foarte bună calitate, datorită procesului de cercenere teribil de dur și de necruțător definit de fondatori și menținut de toată lumea.

Insuccesele vin și se rostogolesc atunci când lumea crede că dacă ștacheta exigenței este coborâtă va fi bine la toată lumea. Nu este așa. Coborârea ștachetei profesionale, a celei de exigență și mai ales a celei de moralitate au o singură consecință: prăbușirea întregului edificiu. Nu am dat nume, dar istoriografia învîțământului universitar este plină de tot felul de pățanii dintre care unele au fost de un dramatism aparte prin consecințe ca intensitate și ca amploare.

(20 noiembrie 2016)