Dupa productivitatea parnaiasilor nostri in a scrie lucrari stiintifice, nu va trece mult timp si vom fi napaditi de cele mai mari si renumite distinctii ce se acorda numelor ilustre al stiintei universale. Ceea ce regret este numai faptul ca lucrarile de tip poezii, romane, dramaturgie nu se incadreaza in lucrari stiintifice, ceea ce ne va indeparta de la un premiu Nobel in literatura, ca bietul Cartarescu doar a fost nominalizat nu a si primit inalta distinctie.
Este in puscarie acum un savant al carui nume nu-l dau, care savant fiind pus sa conjuge verbul a fi a aratat ca cele nenumarate facultati si mastere pentru care are diplome, nu i-au fost de folos.
Eu stiam ca a scrie o lucrare stiintifica trebuie ca:
- autorul sa se declare ca stapaneste un domeniu al stiintei
- sa fie precedata de cateva articole publicate
- numeroase carti din domeniul cu pricina sa fie citite
- redactarea sa se faca undeva unde sa se vada ca autorul chiar face treaba cu rpicina
- autorul sa stie ceea ce este scris in cele cateva zeci de pagini
- sa foloseasca cuiva, adica sa aiba un grup tinta
- sa fie originala, sa aiba citari, formule, opinii proprii.
Cum avem traditia de a duce totul in ridicol, avalansa de lucrari stiintifice va fi nimicitoare si stiinta damboviteana va fi invadata de atatea traznai incat stoparea va fi o mare problema.
Candva era un prozator care scria la masina de scris si numarul de pagini publicate de acesta era cu mult mai mare decat ar fi dactilografiat o profesionista cu metoda oarba o viata fara sa doarma o clipa, fara sa manace si fara sa bea apa. Sa nu uitam ca respectivul mai si compunea textele.
Se zice ca cel mai prolific scriitor a fost marele savant Nicolae Iorga. Sunt sigur ca parnaiasii nostri il vor intrece, iar bibliotecile publice bor fi napadite de volume aiuritoare si stiintifice scrise de insi care nici a citi prin silabisire nu prea stiu.
(19 martie 2018)
No comments:
Post a Comment