Elisabeta TURCU este o cântăreață a folclorului din Muscel și ea duce mai departe tradiția unor înaintași care au conturat o serie de caracteristici ale muzicii din această zonă. Artista are o dicție perfectă și dispune de o tehnică vocală de invidiat, căci în condițiile tehnice de azi, orice imperfecțiune s-ar vedea, dar în cazul său, nu.
Bine-ar face mamele
Bine-ar face mamele
Câte am pătimit și am tras
Ce ești cucule hain
Cine trece pe la poartă
Face-m-aş pasăre-n zbor
Frați români în veci să fim
Ce ești cucule hain
Cine trece pe la poartă
Face-m-aş pasăre-n zbor
Frați români în veci să fim
Hora de sub Carpați
La Curtea de Argeș
La mulți ani omule bun
Mi-e dragă viața și lumea
Militar, milităraș
Neicuţă din Argeşel
La Curtea de Argeș
La mulți ani omule bun
Mi-e dragă viața și lumea
Militar, milităraș
Neicuţă din Argeşel
Străina, mamii străină
Elisabeta TURCU are clipuri cu acompaniament de orchestre adevărate de muzică populară românească. Nu am văzut clipuri cu Elisabeta TURCU acompaniată de orchestre cu echipamente electronice cu clape și sintetizatoare, ceea ce este un lucru extraordinar și vizează exigența sa legată de calitatea actului artistic.
Elisabeta TURCU are în cântecele ei rime precum: Argeșel - frumușel, măr - dor, Argeșele - devreme, tei - tăi, grădină - plină, bujor - dor, calu - dealu, viorea - dragostea, trăiesc iubesc, flori - surori, leagă - întreagă, țară - surioară, neam - argeșean, boboc - foc, dor - oamenilor, peliniță - poieniță, muntenească - trăiască, hai - plai, hai - grai, bine - tine, mărunțel - Muscel, rai - ai, drag - prag, flori - zori, lumea - pădurea, ceresc - trăiesc, ața - viața, pelin - hain, fecioraș- milităraș - Călăraș, rime interesante, dar aș fi preferat niște rime care să ducă spre acel nivel de cizelare, care este specific doar adevăratelor cântece create de popor, pe care cântăreții de azi, ar cam trebui să le culeagă, cutreierând satele și ascultându-i pe adevărații rapsozi.
Elisabeta TURCU are clipuri cu acompaniament de orchestre adevărate de muzică populară românească. Nu am văzut clipuri cu Elisabeta TURCU acompaniată de orchestre cu echipamente electronice cu clape și sintetizatoare, ceea ce este un lucru extraordinar și vizează exigența sa legată de calitatea actului artistic.
Elisabeta TURCU are în cântecele ei rime precum: Argeșel - frumușel, măr - dor, Argeșele - devreme, tei - tăi, grădină - plină, bujor - dor, calu - dealu, viorea - dragostea, trăiesc iubesc, flori - surori, leagă - întreagă, țară - surioară, neam - argeșean, boboc - foc, dor - oamenilor, peliniță - poieniță, muntenească - trăiască, hai - plai, hai - grai, bine - tine, mărunțel - Muscel, rai - ai, drag - prag, flori - zori, lumea - pădurea, ceresc - trăiesc, ața - viața, pelin - hain, fecioraș- milităraș - Călăraș, rime interesante, dar aș fi preferat niște rime care să ducă spre acel nivel de cizelare, care este specific doar adevăratelor cântece create de popor, pe care cântăreții de azi, ar cam trebui să le culeagă, cutreierând satele și ascultându-i pe adevărații rapsozi.
Cântecul Străina mamii străină are anumite elemente pe care le regăsim la cântecul Mamă, numai o fată ai și aici mă refer la versul unde-i carnea de pe tine. Contextul e altul, dar asemănările sunt supărătoare.
Elisabeta TURCU a înregistrat pentru radio în 1977 și 1978 piese precum Cântă-n codru-o turturea, La alunul înflorit, ceea ce era un lucru deosebit în acele vremuri, căci numai vocile de excepție treceau de furcile caudine ale specialiștilor, căci numărul posturilor de radio de folclor era extrem de redus, iar oferta era cernută sever. Elisabeta TURCU a reușit datorită calităților sale vocale absolut remarcabile.
Elisabeta TURCU are niște costume superbe, cu culori asortate perfect. Îmi plac iile ei, fotele ei și maramele. Este extraordinar că asortează la costumele ei acea panglică cu moneda aceea mare din aur ca semn al bogăției pe care femeile din Muscel știau s-o arate în zile de sărbătoare.
Elisabeta TURCU este o prezență. Ea știe să se miște pe scenă. Știe să-și folosească mâinile cu gesturi reținute, pe care numai marii artiști știu să le facă pentru a sublinia anumite semnificații ale cântecului.
Cântăreața Elisabeta TURCU are și cântece patriotice, dar ritmurile lor mă duc spre cântecele Ardealului, ceea ce n-ar cam trebui să se întâmple, căci chiar dacă în muzică sunt 7 note, MOZART, BEETHOVEN, ENESCU, CHOPIN, GERSHWIN au dat totuși capodopere care nu aveau nimic comun între ele...
(21 aprilie 2024)
Elisabeta TURCU are niște costume superbe, cu culori asortate perfect. Îmi plac iile ei, fotele ei și maramele. Este extraordinar că asortează la costumele ei acea panglică cu moneda aceea mare din aur ca semn al bogăției pe care femeile din Muscel știau s-o arate în zile de sărbătoare.
Elisabeta TURCU este o prezență. Ea știe să se miște pe scenă. Știe să-și folosească mâinile cu gesturi reținute, pe care numai marii artiști știu să le facă pentru a sublinia anumite semnificații ale cântecului.
Cântăreața Elisabeta TURCU are și cântece patriotice, dar ritmurile lor mă duc spre cântecele Ardealului, ceea ce n-ar cam trebui să se întâmple, căci chiar dacă în muzică sunt 7 note, MOZART, BEETHOVEN, ENESCU, CHOPIN, GERSHWIN au dat totuși capodopere care nu aveau nimic comun între ele...
(21 aprilie 2024)
No comments:
Post a Comment