Omul care nu trece sticla

Seară de seară, apar la televiziunile nenumărate pe care le avem, tot felul de persoane, nu personaje. Unii vorbesc, alții tac, Totuși fiecare dintre cei prezenți acolo, rămâne sau nu în mintea telespectatorilor. Se zice că persoana X a trecut sticla și se zice că persoana Y nu a trecut sticla. Înseamnă că X a reușit să spună ceva credibil, iar Y a trecut neobservat. Un om este definit prin tot ceea ce este el, adică prin:

- hainele cu care se îmbracă
- freza pe care o are
- cum este aranjaă cravata
- daca poartă ochelari
- ce gesturi face
- timbrul vocii
- vocabularul folosit
- cum privește
- cum rîde sau cum zâbește
- atitudine
- poziția corpului
- bijuteriile purtate
- unghia netăiată de la degetul mic
- multe altele.
Ce-i mult, nu-i bun, se zice. adică mâncând o aceeași mâncare în cantitate mare nu face bine. Deci și prezența cu frecvență necontrolat de mare a unei persoane pe ecrane, o va dezavantaja iremediabil, mai ales dacă abordările acesteia sunt plate, repetitive și plictisitoare.
Persoanele prezente la dezbateri pe orice temă, cu siguranță își erodează poziția, devenind foarte vulnerabile, căci de fiecare dată își expune slăbiciunile.
Pentru a trece sticla, un om trebuie:
- să semene cu noi, cei care stăm în fața televizorului
- să vorbească exact ca noi cei care îl ascultăm
- să spună ceea ce vrem noi să auzim
- să aibă gesturi pe care le facem și noi curent
- să raspundă la întrebări pe care le așteptăm noi
- să se îmbrace ca noi.
Într-o frază, el trebuie să fie perceput cp este de-al nostru. Noi îl înțelegem sută la sută. Dacă nu este așa, oricâte eforturi s-ar face de către echipa lui de comunicare, respectivul nici nu transmite ceva și nici nu trece sticla. Adică, noi spectatorii nu rămânem cu nimic. Pur și simplu, am pierdut vremea.

(23 ianuarie 2016)