Monday, January 9, 2023

Textele vorbesc singure

Acum când există limbaje de programare foarte evoluate, când cu bibliotecile lor standard avem acces la tot felul de funcții de prelucrare, este floare la ureche să analizăm textele și să vedem că acestea vorbesc singure și ne spun foarte multe despre cel care le-a scris sau le-a vorbit.
În primul rând numărăm cuvintele diferite folosite în text și ne dăm seama despre lărgimea orizontului celui care a scris textul. Ideal este  ca omul să folosească un număr cât mai mare de cuvinte diferite, ca să demonstreze că are un vocabular bogat. 
În al doilea rând, numărăm modul în care sunt dispuse cuvintele care se repetă și anume calculăm distanța medie dintre cuvintele repetate.
În al treilea rând, dacă numărăm aparițiile conjuncției SAU, deducem cât de nesigur este cel care a scris textul.
În al patrulea rând, folosirea variantelor verbului A PUTEA, arată gradul de implicare și de siguranță al autorului textului. Cu cât apar mai multe variante ale acestui verb, cu atât cel ce a scris textul e mai temător, mai fricos în a decide ceva, în a se exprima în legătură cu luarea unei decizii.
În al cincilea rând, dacă avem curiozitatea să vedem dacă autorul este pisălog sau a uitat de la mână până la gură ce a spus, căutăm să identificăm propozițiile pe care le repetă și dacă repetările sunt supărătoare, deja avem ce concluziona.
În ziua de azi se stochează toate textele unei persoane și analiza comparată a textelor ne dă ocazia să vedem și mai multe. 
Sunt oameni care se repetă enervant.
Sunt texte care arată că omul nu iese din șabloanele pe care și le-a format. Devin emblematice repetările unor glume, a unor expresii, a unor proverbe sau a unor citate, de la un text la altul
Mie nu-mi plac textele lungi.
Mie nu-mi plac textele unde se folosește verbul A PUTEA.
Mie nu-mi plac textele unde se folosesc verbe la timpul viitor.
Mie nu-mi plac textele care folosesc verbele la condițional.
Mie nu-mi plac textele în care apare pronumele EU.
La un moment dat am scris un program simplu care contoriza ceea ce nu-mi plăcea și aveam un algoritm simplu prin care dădeam note de la 1 la 10 textelor, iar textele lungi nici nu le citeam. Textele sun nota 7,80 nu făceau obiectul analizei mele. Când eram întrebat dacă am citit cutare sau cutare text, spuneam că eu nu citesc nici ce scriu eu, dar să mai citesc ce scriu alții...
Metrica lui HALSTEAD de la software science este utilă pentru a vedea complexitatea textelor pe care le debitează politicienii, iar după analiza cantitativă avem tot dreptul să ne tăvălim pe jos de râs.






(09 ianuarie 2023)

No comments:

Post a Comment