Indiferent de cât de bune ar fi condițiile de a păstra rolele cu pelicule ale filmelor pe celuloid, deteriorarea este un proces inevitabil. În anii de demult, pe când aveam un aparat de fimat QUARTZ de 8 mm am făcut multe filme, le-am developat, le-am vizionat și eram foarte încântat de ceea ce realizasem. Cu trecerea anilor am căutat să digitalizez filmul, dar n am reușit în spațiul nostru mioritic. Am reușit să fac acest lucru în USA după multe ezitări și o rolă mare m-a costat 100 de dolari, dar nu costul a fost durerea, ci faptul că am recuperat extrem de puțin din materialul inițial, căci așa cum am zis, pelicula pe celuloid se deteriorează, deși am căutat să nu fie un mediu umed, ci am garantat mediu foarte uscat pentru ea.
Sunt foarte mirat de faptul că procesul de digitalizare este prea lent. Am impresia că multe pelicule pe celuloid sunt deja compromise, deși există acum software care să le îmbunătățească nivelul de calitate. Numai că trebuie achiziționat acel software, trebuie pregătiți cei acre să-l utilizeze și trebuie trecut la treabă în forță.
Experiența pe care am avut-o cu rola mea, mi-a dat de gândit și cred că dacă făceam digitalizarea cu mult mai devreme de anul 2011 lucrurile ar fi stat cu totul altfel și gradul de recuperare ar fi fost cu totul altul. Sunt sigur că într-un alt laborator, unde tehnologia de digitalizare era precedată de restaurarea filmului, gradul de recuperare ar fi fost cu mult mai mare. Oricum, sunt mulțumit și cu ceea ce am obținut. Secvențele le voi recupera și le voi pune undeva, să se vadă că am făcut filme acum 40 de ani cel puțin, chiar dacă erau pe 8 mm, dar tot am făcut, chiar și filme color...
(29 ianuarie 2023)
(29 ianuarie 2023)
No comments:
Post a Comment