Calcule greșite în război

Am cunoscut persoane care nu știu să facă deloc calcule simple. 
Era un tip, care la școală era de nota 6(șase) în mod curent. Eram în spatele lui când spunea că n-a vrut să ia premiu, dar în anul următor va lua premiul întâi. Eram colegi de clasă și ne cunoșteam de șapte ani. Am tăcut și m-am gândit că trebuie să o iei rău pe arătură ca să faci astfel de calcule.

Acum mulți ani m-am apucat să studiez câte ceva despre generarea numerelor pseudo-aleatoare și am căutat să construiesc niște aplicații cu niște programe FORTRAN care foloseau funcția RANDU cu care generam tot felul de distribuții și am zis să fac ceva despre despre dinamica stocurilor pentru K tipuri de produse, care se completau după ce erau întrebuințate în procese de producție. Modelele nu erau deloc simple și concluziile la care am ajuns erau extrem de drăguțe, dar care nu duceau niciunde, căci eu la doctorat aveam cu totul altă temă, iar cu studenții făceam la cursuri și la seminarii fie programe COBOL, FORTAN și ASSIRIS, fie aplicații cu pachetele CROCODIL, OPALINE, TRANSPOR, EMI, VERONICA, deci nimic de simulare de stocuri... Se întâmpla undeva prin 1076, 1977 și 1978. Au trecut de atunci peste 45 de ani și sunt siderat să constat cât de în urmă sunt cei care fac estimări legate de capacitatea țărilor NATO de a furniza arme Ucrainei și de a asigura transportul armamentului spre teatrul de război. Aceleași estimări folosind nu știu ce modele sunt făcute în legătură cu stocurile de armament  și se dau intervale de timp care privesc epuizarea stocurilor. Analiștii uită că:

- stocurile se completează,

- există conversia industriei,

- unele produse își schimbă destinația.

De aceea, când se fac estimări, trebuie neapărat să se țină seama de ceea ce țările democratice produc acum, de capacitatea lor de a se reorienta, de populația de care dispun. Cine nu face așa, greșește foarte mult. O țară care produce 2.000.000 de autoturisme pe an, are capacitatea de a produce instantaneu prin reconversie, echipamente de luptă cât cuprinde și de aceea abordările simpliste sunt periculoase. 

Am recomandat citirea cărții Arta războiului de SUN TZÎ și am atras atenția că necunoașterea și subaprecierea adversarului sunt extrem de periculoase, căci așa zicea el acum peste 2000 de ani. Cercetarea științifică modernă include studierea riscurilor de subapreciere în orice domeniu, iar calculele simpliste, duc la greșeli impardonabile. Voi da exemplul unui tip care a zis că optimizează producția de autoturisme. A folosit algoritmul simplex destinat optimizării continue, în timp ce producția de automobile se preta la utilizarea programării numere întregi, care este altă mâncare de pește. Mai mult, tipul nu luase în calcul duratele de pregătire a reperelor, nici întreruperile în funcționarea utilzajelor. Au râs de el cei din producție nu numai cu gura, ci mai mult cu c-r-l.


(30 ianuarie 2023)