1.000 de oameni care m-au impresionat: BOȚOGHINĂ tâmplarul

Am avut momente grele în viața mea. Unul a fost acela în care credeam că explodez din cauza unui șef idiot care mă tortura cu porcăriile lui de doi bani. Atunci m-am apucat să pictez. Numai câ în acele vremuri nu găseam nici vopsele în ulei, așa cum sunt azi, nici pânză preparată gata pusă pe rama de lemn, ca eu doar să mă așez și să pictez. Aveam un vecin tâmplar cu care am stat de vorbă. El mia făcu ramele din lemn. Eu am luat pânză, am fixat-o și un profesor de desen, care știa cum stau lucrurile, mi-a zis cum să pregătesc pânza să pictez pe ea. Cel care mi-a făcut ramele din lemn era vecinul meu tâmplarul BOȚĂGHINĂ, care a făcut acele rame exact la dimensiunile pe care i le-am cerut și din lemnul care să nu se crape când băteam cuiele pentru a fixa pânza. 
Dacă am reușit să fac ceva și să depășesc starea nenorocită în care mă aflam, o datorez lui BOȚOGHINĂ tâmplarul, vecinul meu, căci pânza, celelalte materiale nu era problemă să le găsesc. Doar ramele de lemn lipseau. El a fost salvatorul meu și m-a impresionat că a înțeles exact ceea ce doream și ca un meseriaș adevărat, mi-a îndeplinit dorințele. Era punctual, corect și bun meseriaș. ramele făcute de el erau fără cusur.  Mai am și acum prin casă pânze puse pe cadrele făcute de vecinul meu.

(31 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Aurică tâmplarul

Eram elev în clasa a VI-a când am văzut la casa Pionierilor construit din lemn un teatru de păpuși numit Licurici. Am vrut să fac și eu acasă așa ceva, dar mai mic. Era foarte greu în acele vremuri căci nu se găseau materii prime, nici placaj, nici scândură de vânzare. Pe strada noastră, la numărul 24 era o casă naționalizată unde era un atelier de tâmplărie și un atelier de reparat caravanele cinematografice care colindau satele județului Argeș pentru a crește gradul de cultură al oamenilor de la sate.
La atelierul de tâmplărie erau doi meseriași. Unul mai în vârstă, TOTEANU cu numele de familie și unul mai tinerel, Aurică cu numele mic. De cel mai în vârstă nu m-am apropiat că avea o privire urâtă și tot timpul era ocupat cu ale lui acolo că avea comenzi. Aurică era cel cu care am avut posibilitatea să stau de vorbă. Am făcut un desen cu ceea ce doream eu să fac. I l-am arătat lui Aurică și într-o zi când m-am dus eu la el la atelier, tâmplarul mai vârstnic m-a chemat și mi-a dat ceea ce ziceam eu că este teatrul meu de păpuși. Îi zisese Aurică și meseriașul mai vârstnic i-a spus lui Aurică să mă ajute. Le-am mulțumit la amândoi și trebuie să mă laud că am făcut multe chestii cu teatrul meu de păpuși, căci decorurile și micile personaje le făceam cu mâinile mele, iar spectatori erau ai mei care se minunau că eu am și astfel de preocupări, fără să fi uitat să ud legumele din grădină, cu apa scoasă din puțul de peste drum.
M-a impresionat tâmplarul ucenic Aurică pentru faptul că a căutat să înțeleagă ce vreau, că a făcut lucrarea și că a reușit să-și convingă meșterul că eu vreau să fac ceva, ceva mai special, deși erau un puști din mahalaua prăfuită a Piteștiului, pe unde doar tancurile care mergeau la poligon erau ceva special, în afară de soldații ruși de la Bascov, care mai treceau spre oraș uneori.

(31 martie 2023) 

1.000 de oameni care m-au impresionat: IANCU electricianul

Când în anul 1974, în luna ianuarie m-am mutat în apartamentul cumpărat și pentru care am plătit rate 30 de ani, am avut surpriza că instalația electrică nu funcționa de nicio sămânță. Venirea nopții era un dezastru că nu aveam lampă, nu aveam lanternă și nici lumânări nu aveam. Am întrebat în stânga, am întrebat în dreapta și au venit electricieni de-ai constructorului, care n-au rezolvat nimic și au plecat așa cum au venit. Întâmplarea a făcut să urce pe scări, căci liftul nu era pus în funcțiune, un tânăr, care m-a salutat cu:
- Noroc, vecine!
I-am răspuns, i-am zis că nu prea am noroc și el s-a oferit să mă ajute. S-a urcat pe un scaun și cât ai clipi, a găsit hiba care era cu niște fire care veneau la tabloul de la intrarea în apartament de deasupra ușii. A schimbat el acolo două legături dintre fire și a venit lumina în apartament ca prin farmec. Era vecinul meu de la etajul al X-lea, IANCU electricianul.
Am rămas într-o relație foarte bună cu IANCU. S-a întâmplat de multe ori să ies eu cu el să săpăm în fața blocului și să ounem iarbă, iar vecinii să ne privească de pe la geamuri, deși era și rolul lor să facă același lucru, dar nesimțiți cum sunt mulți dintre locatari, stăteau ascunși după perdele.

(31 martie 2023) 

1.000 de oameni care m-au impresionat: Marinela BONTA

Mă cunoșteam cu Marinela BONTA din vremea studenției. Ea era soția unui coleg de-al meu care terminase tot Secția de Mecanizarea și Automatizarea Calculului Economic, cu vreo doi sau trei ani în urma mea și care lucra în Centrul de calcul de la Ministerul comerțului exterior de la coada lui Mihai VITEAZUL, statuia  de la Universitate. 

Marinela BONTA m-a impresionat prin bunătatea ei de a mă lăsa să intru în depozitul de cărți al bibliotecii de la etajul al VII-lea din clădirea Centrului de calcul al ASE, bibliotecă foarte bună în raport cu materialele pe care le adăpostea și aici mă refer la teze de doctorat venite din Franța, reviste ale ACM, IEEE, dar și rapoarte de cercetare ale unor institute cu profil de informatică din Germania, Belgia și USA.  Marinela BONTA văzând că știu să mă descurc între cărțile din bibliotecă, adică dacă iau o carte  o revistă, o teză de doctorat, le pun exact la locul lor, fără să le încurc, mă lăsa să studiez materialele chiar în depozit. Îi datorez foarte mult acestei distinse doamne, căci atunci când am lucrat la teza mea de doctorat, mi-a fost de mare ajutor această facilitate, căci în acel depozit am făcut fișe, am conspectat și mi-am făcut însemnările, ceea ce mi-a permis să fiu riguros, așa cum mă sfătuise cercetătorul Csaba FABIAN, cel care făcuse un doctorat în matematici la Universitatea din Bonn.



(31 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Florea NETCU

Florea NETCU cânta la fluier și la cimpoi. Era membru al orchestrei Doina Argeșului și când era prezentat se spunea că a câștigat un premiu la Festivalul Tineretului și Studenților de la Varșovia din 1955. Când eram elev prin clasele a VI-a și a VII-a la școala nr. 6 din Pitești-Găvana, mergeam la repetițiile de la Casa de cultură 23 August unde apăreau instrumentiștii și soliștii orchestrei Doina Argeșului, fie înainte de spectacol, fie înainte de a pleca prin turnee. Atunci cânta și Florea NETCU. Îmi plăcea că atunci când era anunțat, se ridica de pe scaunul instrumentiștilor din orchestră, venea în față, cânta el ce avea de cântat și după aceea revenea la loc. M-a impresionat faptul că deși avea un premiu obținut la Festivalul de la Varșovia, Florea NETCU nu-și luase nasul la purtare și rămăsese la fel de modest cum probabil o fi fost dintotdeauna. De acolo de jos de unde stăteam eu, vedeam toate detaliile și ceea ce mă impresiona la acest instrumentist erau pantofii care străluceau de lustruiți ce erau. Și costumul lui național îmi plăcea, căci avea ceva din costumul pe care îl avea tata. Cămașa avea o cusătură discretă, pantalonii erau albi și la cămașă avea niște ciucuri mici care erau înnodați la gât. Cimpoiul lui era și el îmbrăcat într-o pânză cusută și avea parcă niște ciucuri, ceea ce nu-mi plăcea deloc.

Îmi aduc aminte că fiul dirijorului apărea în niște fotografii pe un afiș cântând și el la fluier, dar nu l-am văzut niciodată cântând împreună cu Florea NETCU, ceea ce în mintea mea de copil, ar fi fost ceva extraordinar.

(31 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Gheorghe PÂRVULESCU

Deși Gheorghe PÂRVULESCU era frate cu Constantin PÂRVULESCU, destinele lor au fost cu totul diferite. Constantin era ilegalist. Gheorghe a fost legionar și a trăit clipe de groază să nu vină duba securității să-l ridice. Și Gheorghe PÂRVULESCU m-a impresionat. Avea o casă peste drum de noi cu un gard extrem de înalt și cu ulucile lipite una de alta să nu se vadă deloc în curte. Nevasta lui creștea capre. Lumea îi zicea Ana nebuna. Iar despre ei se zicea că un un nebun și cu o smintită, o pereche potrivită. Lumea nu-i băga în seamă. În timp ce Constantin era un cizmar excelent, Gheorghe nu avea un rost, deși lucra la Căprioara, dar era asemeni femeilor bune la toate.
M-a impresiona la Gheorghe PÂRVULESCU că s-a dat după femeia lui. Mergea ea cu caprele, când venea de la muncă, Gheorghe se ducea la câmp și venea și el cu caprele o dată cu femeia lui. Aducea femeia o pătură de iarbă, venea și el cu o altă pătură de iarbă. Țineau în pod tot fânul adus de pe câmpuri, M-a impresionat Gheorghe că făcea echipă cu femeia lui.

M-a impresionat Gheorghe că nu saluta pe nimeni și nu era salutat de nimeni. Trăia izolat. Nici cu fratele lui nu vorbea. Îl dușmănea și nici nea Costică nu știa de ce.

Și el și femeia lui se temeau de farmece și dacă găseau în fața porții diferite lucruri, imediat concluzionau că li s-a făcut farmece. M-a impresionat Gheorghe că s-a lăsat tras în jos de femeia lui, deși el mergea la muncă și trăia în colectivitate, dar nu s-a prins nimic de el.

(31 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Constantin PÂRVULESCU

 Constantin PÂRVULESCU era vecinul nostru de la numărul 20, căci noi aveam casa la numărul 18. Tata zicea că era mare ilegalist. Era cizmar ca și tata. Tata nu făcuse politică. dacă scriu aici despre vecinul nostru căruia noi îi ziceam domnul PÂRVULESCU, scriu pentru faptul că era un om cu totul special. Noi aveau un aparat de radio SERENADA, produs în Cehoslovacia și la el se prindea fie Europa Liberă, fie Vocea Americii. La noi, în 1956, în vremea contra-revoluției din Ungaria, domnul PÂRVULESCU venea să asculte la radio. Mai veneau și alți prieteni ai tatei, dar numai el era membru de partid comunist. M-a impresionat la acest om faptul că era un om de mare caracter. dacă el sau altul dintre cei acre veneau la noi să asculte la radio, ar fi turnat la securitate, tata ar fi ajuns la tăiat stuf în Delta Dunării sau la canal, ani buni sau i-ar fi putrezit oasele prin acele locuri.
Constantin PÂRVULESCU făcea parte din galeria bărbaților adevărați care nu se amestecau în treburile muierești, care vorbeau puțin, dar care aveau caracter și cuvânt, ceea ce în ziua de azi nu se mai întâlnesc, din moment ce bărbații își pensează sprâncenele, se epilează și se fardează. El avea dezamăgirile lui, căci una se spusese despre comunism înainte de 23 August 1944 și cu totul arăta comunismul în România anilor '50 sau '60.

Știu că tata l-a invitat pe domnul PÂRVULESCU la nunta mea de la restaurantul TOPOLOG din Pitești și el și-a dorit ca eu să-i torn țuica în ceașcă și să-i pun o linguriță de zahăr. Era plăcerea lui și eu m-am conformat. tata mi-a zis că domnul PÂRVULESCU n-a mai văzut un ginere ca mine care să-i satisfacă acea dorință și știa că așa fusesem eu învățat la mine acasă, să respect oamenii. Pe unii gineri i-ar fi deranjat așa ceva, dar pe mine, nu m-a deranjat deloc pentru că și eu dacă doresc ceva, voi fi încântat când obțin ceea ce doresc, mai ales când acel ceva nu presupune un efort supraomenesc.

(31 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: nea Gică Coroană

Pe el îl chema Gică. Coroană era poreclă cred, dar numele de familie nu-l știu. L-am văzut pe terenul de fotbal de lângă linia de cale ferată și nea Gică juca fotbal cu puștimea și toată lumea se minuna că el bărbat în toată firea se bagă în jocul copiilor.

Nea Gică Coroană avea ciudățeniile lui. Deși avea nevastă și doi copii, el trecea în mahala ca un om fără niciun rost, un ciudat. Poza în omul nemulțumit de regimul lui Gheorghe GHEIRGHIU DEJ și și-a depus actele să emigreze în URSS. Se petrecea acest eveniment, undeva în anii '60 și era ceva absolut excentric. Nimeni nu a dat crezare dorinței lui nea Gică Coroană, până în ziua în care chiar a plecat cu toată familia în URSS. A stat el acolo cât a stat, dar nefiind obișn uit cu munca, și-a pus coada între picioare și a revenit pe meleagurile mioritice. De atunci n-a mai zis nimic. M-a impresionat nea Gică Coroană că de la revenire, s-a pusa pe treabă. El care nu bătea un cui, a refăcut gardul. A mers la muncă și făcea măcelărie la abatorul din Pitești. Nu aveam o explicație la transformare, dar cred că omul și-a dat seama că nu are altă soluție, din moment cu visul lui cu țara sovietelor eșuase.

(31 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Liviu CIOBOATĂ

L-am reîntânit pe fostul meu student Liviu CIOBOATĂ când am mers la IDMS să mă interesez cum trebuie să procedez când voi merge să-mi cumpăr mașina ARO 244D pe care o așteptasem într-un fir de așteptare de 7 ani la IDMS. Sediul IDMS era în buricul Bucureștiului, lângă Service CICLOP de pe MAGHERU. Discutam cu persoana de la ghișeu, când a apărut fostul meu student Liviu CIOBOATĂ care lucra acolo. Mi-a explicat el totul. Am discutat multe atunci. El fusese coleg cu Andrei GOGA, care era acum colegul meu de catedră.
De atunci am ținut legătura cu Liviu și ne-am întâlnit toți trei, adică Andrei, Liviu și eu. Pe vremea aceea nu erau restricțiile de cafea cum au fost ceva mai târziu și în Clădirea ASE din EMINESCU de la subsol, ne vedeam să bem o cafea, să mai discută când aveam câte o fereastră.
Liviu CIOBOATĂ era un om special. Am mers împreună cu Andrei și cu el undeva lângă Ateneul Român unde Liviu cumpărase un apartament pe care îl amenaja. Soția lui era balerină. După câțiva ani am aflat că formau o familie frumoasă cu doi copii.

Liviu CIOBOATĂ m-a convins că omul sfințește locul.

Liviu CIOBOATĂ știa să vorbească cu oamenii.

Liviu CIOBOATĂ știa meserie.

Liviu CIOBOATĂ era un om extrem de eficient.

Mi-a plăcut la Liviu faptul că nu lăsa niciodată lucrurile neterminate sau să le amâne pentru mai târziu. dacă avea o problemă, o studia cu atenție, vedea ce trebuie făcut și oferea soluția completă la problemă, astfel încât nimeni să nu piardă timpul sau să facă drumuri în plus și fără rost. M-a impresionat faptul că Liviu aborda pe toată lumea în același fel, cu același respect și mai ales urmărind același nivel de eficiență pentru cel care îi era în față.


(31 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Ion C. MIHALCEA

În familia lor era doi lăutari. Unul cu acordeonul, iar celălalt cu țambalul. Doar de Ion C. MIHALCEA îmi aduc aminte numele. Când lumea din mahala făcea referire, zicea despre ei ai lu' CIONTICĂ. Nu știu de unde le venea acest nume, dar când mergeam la spectacolele orchestrei Doina Argeșului, știam că pe scenă sunt și acordeonistul și țambalagiul, amândoi ai lu' CIONTICĂ.

În acele vremuri nu existau pretențiile de acum cu studiourile de înregistrare. Lăutarii ai lu' CIONTICĂ cântau la ei în curte și lumea nu era deloc deranjată. Casa lor era lângă o alimentară și când repetau lumea se oprea să-i asculte de parcă era ca la urs cu se zicea. Mie îmi făcea plăcere să prind acele momente și stăteam minute în șir să-i ascult. Nu de puține ori am uitat de ce m-a trimis mama la alimentară și mă întorceam acasă să-mi repete de ce trebuia să merg să cumpăr.

Ai lu' CIONTICĂ erau lăutari adevărați. Ei nu cântau la nunți așa cum fac așa-zișii instrumentiști de azi, din lăcomie. Ei erau angajații orchestrei de muzică populară românească Doina Argeșului și băteau la pas toate satele județului Argeș, căci pentru ei nu era rușine să meargă la sate să cânte pentru popor, așa cum le e rușine artiștilor de azi să părăsească Bucureștiul și să meargă să cânte sau să joace dacă sunt actori pe scene de la cămine culturale sătești. Când mergeam la Căminul cultural 23 August din Găvana, ai lu' CIONTICĂ aveau și ei secvențe de soliști și le ziceau ca mari maeștri căci și acordeonistul și țambalagiul erau foarte buni.

(31 martie 2023) 

1.000 de oameni care m-au impresionat: Ana ISPAS

Și Ana ISPAS era solistă a orchestrei Doina Argeșului din Pitești. Am văzt-o și pe Ana ISPAS la repetițiile de la Căminul cultural 23 August din Găvana. Îmi plăcea vocea ei. Cânta clar. Avea un costum popula frumos, căci eu știam de copil ce înseamnă un costum popular adevărat, căci mama avea multe costume populare cusute de mâna dumneaei.

Îmi plăcea la Ana ISPAS dicția. Se înțelegea ce cânta și dirijorul nu o întrerupe din cântat pentru a relua ceva care nu ieșea bine, cum se mai întâmpla cu alți cântăreți.

Pe Ana ISPAS n-am mai văzut-o de când eram elev în școala generală, dar și acum am în minte imaginea ei care cânta destul de departe de microfon, căci avea o voce puternică. M-a mirat teribil de tare faptul că Ana ISPAS cânta la repetiții exact cum o făcea la spectacol. De la ea am ajuns eu la concluzia că un actor mare,  e la fel de mare la repetiții, dar și la premieră sau la celelalte spectacole. Actorul care spune că rupe gura târgului la premieră și dă rasol la repetiții este un actor mediocru. Ana ISPAS m-a făcut ca cu mintea mea de copil să regândesc multe aspecte pe care eu le vedeam de la suprafață, fără a le pătrunde la nivel de esență. Și studenților mei le-am zis că programatorul adevărat scrie programe adevărate mereu, nu nuami când i se oferă sume importante, căci el este foarte bun mereu sau este mediocru, tot mereu.


(31 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Tita BĂRBULESCU

Tita BĂRBULESCU era solistă a orchestrei de muzică populară românească Doina Argeșului și o ascultam când dădea spectacole la Căminul cultural 23 August din Găvana. Noi copiii, veneam cu mult înainte de a începe spectacolele și asistam la repetiții.  Mult timp am comparat cum erau spectacolele pe vremea aceea și cât de stupide sunt acum. Pe vremea aceea, prezentatorii veneau pe scenă și vorbeau puțin. Anunțau cine va cânta și spuneau titlurile cântecelor. Acum, prezentatorii trăncănesc aiurea și spundoar banalități de doi bani. Cântăreții veneau pe scenă și cântau. Nu vorbeau cântăreții, nu strigau lume, lume sau arde-o bre, sau hei ha sau alte tâmpenii și nici nu se bâțâiau aiurea pe scenă. Tita BĂRBULESCU era o cântăreață mare. Avea un costum popular frumos și avea cântece culese din Argeș, nu era nimic făcut de ea. Cânta îngrijit și nu ieșea din vorba dirijorului. Avea gesturi studiate, ca o adevărată cântăreață. Când după Revoluție am revăzut-o pe Tita BĂRBULESCU la televizor, am recunoscut-o doar după timbru, căci cântecele ei nu mai erau ceea ce știam eu. Păstrase însă măreția vremurilor de demult, căci și cântul e ca mersul pe bicicletă. Nu se uită.


(31 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Constanța BUSUIOC

Constanța BUSUIOC era soția lui Alexandru BUSUIOC și mama lui Cristu BUSUIOC și a lui Florentina BUSUIOC. Dacă am apreciat ceva, am apreciat la Constanța BUSUIOC faptul că a exersat rolul de soție și mamă ca o profesie cu desăvârșire. Eu am văzut la viața mea, fie femei, fie bărbați care se bagă ca musca-n lapte acolo unde nu le fierbe oala, doar-doar să aibă și ele o oarece vizibilitate. Constanța BUSUIOC era o femeie discretă. Făcea piața. Spăla rufe. Făcea mâncare. Făcea curat. Păstra casa curată și făcea ca la ei în casă totul să fie perfect, căci artistul Alexandru BUSUIOC avea nevoie de acel climat care să-l facă să fie liniștit, destins și creativ. Când treceam prin dreptul casei lor și Constanța BUSUIOC, căreia mama îi spunea Tanța lu' BUSUIOC, eu îi ziceam sărut mâna, iar ea răspundea, ridicând privirea spre mine, așa cum făcea cu toată lumea, din respect.

Când dirijorul pleca la spectacole, avea hainele ca scoase din cutie pe el. Când copiii plecau la școală erau aranjați. Așa îi plăcea lui Tanța lu' BUSUIOC să-și poarte pe toți ai ei, să fie model pentru toată lumea. Repet, pe mine m-a impresiona Tanța lu' BUSUIOC că a știu să se plaseze pe planul al IV-lea, lăsând să iasă în evidență pe cei care meritau primele trei planuri. rar mi s-a întâmplat să văd așa ceva, căci rar găsești oameni inteligenți care să-și definească corect poziția lor în viață pentru a le fi bine tuturor. De multe ori am văzut aiureli. Am văzut o nașă sau o soacră mare cu câte o rochie bizară pe ele, care făcea ca toată lumea să se uite la ele nu la mireasă. Am văzut neveste de sportivi celebri care intră în cadru deși prezența lor este nenecesară, dar suferă de mania anonimatului. Tanța lu' BUSUIOC era cu totul altfel și am rămas profund impresionat până în ziua de azi.

(31 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Florentina BUSUIOC

Florentina BUSUIOC era fiica lui Alexandru BUSUIOC, violonistul și dirijorul orchestrei de muzică populară românească Doina Argeșului. Florentina învăța foarte bine și familia a lăsat-o să-și urmeze calea cărții, fără să facă ceea ce fac acum părinții absurzi care cred că talentul se transmite  copiilor automat, adică s-o forțeze să facă muzică.
Am apreciat acest lucru și faptul că Florentina BUSUIOC a mers pe drumul cărții este dovada vie a faptului că adevărații artiști au capacitatea de a accepta că nu toți copiii lor trebuie să urmeze calea artei. Am fost impresionat de capacitatea lui Florentina de a merge mai departe deși purta povara renumelui unui tată care era o legendă a Piteștiului prin talentul lui uriaș, ea încercând și reușind să meargă pe drumul său, fără să i se amintească vreodată că tatăl ei și fratele ei erau oameni de talent. Ea era o elevă foarte bună și compensa diferența de abordare în care se înscrisese cu voia ei, pentru a-și croi un alt drum, căci există nenumărate feluri de succes, iar succesul pe scenă este doar una dintre formele de succes, celelalte, nenumărate sunt în construcții, la catedră, în laborator, în spital, la bucătărie, oriunde cel care practică o meserie adevărată, o face cu dăruire și cu credință.

(31 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Ioniță BUSUIOC

Ioniță BUSUIOC era frate cu Alexandru BUSUIOC, dar nu a avut darul muzicii. El era potcovar. Era un bărbat înalt, subțire ni numai mușchi. El avea o tarabă pe care scrie LA IONIȚĂ. Acolo el și un ucenic al lui făceau potcoave. Aveau clienți. Ioniță BUSUIOC era un om vrednic. Se scula devreme și închidea oblonul de la tarabă după ce termina de potcovit ultima pereche de cai sau de boi.

M-a impresionat la Ioniță BUSUIOC faptul că știa meserie, meserie pe care o învățase de la alți potcovari din vecini, căci ai lui erau cu toții muzicanți. Lumea care venea cu carele cu cai și cu boi prefera să-și potcovească animalele la Ioniță, căci ei îl considerau ca fiind un meseriaș foarte serios. Noi, copiii mergeam să căscăm gura la cum lucrau potcovarii, căci ne plăcea fierul cum se înroșește, apoi cum capătă forma de potcoavă. Apoi mergeam să vedem cum Ioniță sau ucenicul lui potcovește caii sau boii. De la Ioniță am învățat de mic copil că există proceduri. El făcea de fiecare dată aceeași succesiune de operații, fără să se abată un milimetru de la ceea ce știa el că trebuie să facă pentru a fi clientul mulțumit. Târziu, mi-am dat seama de faptul că un om simplu ca Ioniță BUSUIOC știa despre proceduri, deși nu le zicea proceduri, dar tot timpul zicea că așa trebuie făcut, că așa este bine. Procedurile sunt o sinteză de succesiuni de operații, care este verificat că dau certitudine obținerii calității unui proces. La Ioniță BUSUIOC nu se zicea nici de procedură, nici de proces, ci pur și simplu, el făcea ceea ce făcea, că așa era bine. L-am apreciat pe Ioniță BUSUIOC pentru munca lui, fie vara, fie iarna, pentru respectul pe care-l avea față de clienții lui, dar și pentru vecini, iar mamei îi zicea sărut mâna și de o mie de ori dacă mama trecea de o mie de ori prin fața dughenei unde el bătea la baros fierul înroșit.

(31 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Constantin BUSUIOC

Constantin BUSUIOC era tatăl lui Alexandru BUSUIOC. El era violonist, membru al orchestrei Doina Argeșului, dar cânta și solist. Îmi aduc aminte că el compusese Sârba de la Găvana, pe care am ascultat-o la radio de multe ori, dar care a fost preluată sub alt nume, așa cum se fură mereu la români munca altora. Lui Constantin BUSUIOC i se mai zicea BUSUIOC ăl Bătrân, nu știu de ce. 
Tata era cismar și BUSUIOV ăl Bătrân venea la tata să-i facă pantofi noi când cei vechi se rupseseră. El dorea piele foarte moale, dorea talpă foarte subțire. Avea picioare fine și îi trebuiau încălțări comode care să-l protejeze pe durata spectacolelor. Apreciam la Constantin BUSUIOC că era un bărbat înalt, care-și păstra silueta și care vorbea frumos, cu respect. Umbla îngrijit de parcă nu-și lăsa niciodată costumul național. Avea pantaloni albi de șai, cămașă albă cu motive sobre la poale și la gât și nu-i lipsea niciodată vesta încheiată la nasturi. Avea pălărie de care nu se dezlipea. Îmi aduc aminte că într-o seară când a venit la noi să ia o pereche de pantofi pe care i-a făcut-o tata, după ce le-a făcut proba, a scos vioara din cutie și i-a cerut tatei voie să-i cânte Doina Oltului. N-am mai ascultat niciodată în viața mea Doina Oltului cântată așa de frumos, de parcă vioar lui BUSUIOC ăl Bătrân șoptea, plângea, se tânguia. Ce clipe!

(31 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Cristian BUSUIOC

Cristian BUSUIOC era fiul dirijorului de la orchestra Doina Argeșului din Pitești. După ani și ani l-am revăzut pe Cristu, căci așa-i ziceam toți lui Cristian BUSUIOC, cântând cu o orchestră mică la Restaurantul Muntenia din Pitești. El era șeful și cânta la pian.  

M-a impresionat la Cristu că la un moment dat, după vreo 20 de ani de când am plecat eu din Pitești, când m-am nimerit la Restaurantul Muntenia, la intrarea mea acolo, l-am auzit pe Cristu zicând:

- Ioane!

Orchestra s-a oprit, a venit la mine și ne-am pupat. Apoi am rămas cu el la masă și în vremurile aspre de atunci, am servit câte o friptură adevărată, spre mirarea tuturor mesenilor, cărora li se servea pește congelat făcut pe grătar. Am vorbit despre vremurile de demult ale copilăriei noastre, cu nostalgie și ne-am bucurat de clipele pe care le-am trăit atunci. După ce ne-au demolat casele de pe strada Nicolae BĂLCESCU, nu am mai știut nimic despre Cristu, dar și acum, după peste 65 de ani, am în față afișul cu care se anunțau concertele orchestrei Doina Argeșului care aveau în mijlocul fotografiei pe copilul Cristi, cântând la fluier, căci tăticul lui îl vedea ca pe un continuator al talentului său de artist. Ce vremuri!


(31 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Alexandru BUSUIOC

Alexandru BUSUIOC era vecinul nostru. Îl știam de mic copil, căci Alexandru BUSUIOC era un renumit violonist, membru al neamului Busuiocilor, lăutari din tată-n fiu. Alexandru BUSUIOC era dirijorul orchestrei de muzică populară Doina Argeșului. Era un bărbat foarte înalt și subțire, care când pleca de acasă își lua cu el și vioara pe care o avea într-o cutie frumoasă în formă de vioară, cutie făcută din piele. El cânta numai pe scenă cu orchestra. Mergeam la spectacolele pe care orchestra Doina Argeșului le dădea la Căminul Cultural 23 August din Găvana și mă impresiona ținuta lui, de om de artă, un artist de mare talent de care ascultau cei din orchestră, dar și mari soliști de la București, care cântau la radio și veneau prin țară să culturalizeze poporul muncitor, într-o Românie bolșevizată 100%.

(31 martie 2023) 

1.000 de oameni care m-au impresionat: studentul gânditor

Multe lucruri mi s-au întâmplat în baze de practică. Eram la o astfel de bază de practică agricolă și nu mai rețin despre ce a fost vorba, dar se iscase un conflict, căci cineva de la acea bază de practică exagerase într-o chestie. Lângă mine era un student, care a concluzionat:
- Stăpânul rău, face sluga hoață!
Avea mare dreptate, iar eu nu știam acest proverb. I-am acordat atenție toată viața, căci proverbul arăta cum reacționează orice persoană care relaționează cu o alta. Au fost cazuri în care m-am purtat absolut civilizat, iar sluga a fost hoață, ceea ce dovedea că nu întotdeauna proverbele se adeveresc în spiritul și litera lor. Depinde foarte mult de cel cu care colaborezi. Un pic de exigență nu strică, dar dacă exigența e interpretată drept răutate, este clar că cel ce se manifestă ca fiind exigent, va fi catalogat ca fiind un om rău, iar cel din fața lui va căuta să găsească mijloacele de a-l fenta pe cel rău.

(31 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: studentul orgolios

Povestioara aceasta este tot dintr-o bază de practică agricolă. Când studenții lucrau foarte bine, unele ferme le dădeau ceva bănuți. Într-un an s-a întâmplat acest eveniment. De regulă eu aveam studenți foarte muncitori. Grupa mea de studenți era micuță, dar erau foarte buni, disciplinați, respectuoși și așa cum am zis, vrednici. La plecare, studenții mei au primit ceva bănuți, nu mulți, dar erau ceva bănuți. Ei au semnat ștatul de plată. A venit un student la mine să mâ întrebe ce am avut eu cu el de a primit cu un leu mai puțin decât colegii lui. Am mers la contabila care întocmise statul de plkată și femeia mi-a zis că suma nu se împărțea exact la toți și a fost un caz în care un student a primit cu un leu mai puțin.

I-am zis studentului explicația primită de mine și el nu a fost deloc mulțumit. Era tare supărat. Fusese lovit crunt în orgoliul lui, căci el se considera mai puțin bun în raport cu toți ceilalți colegi ai lui. Nicio explicație, nicio consolare, nici faptul că dacă leul acela este foarte important, i-l dau eu de la mine din buzunar, nu au reușit să domolească tensiunea din sufletul acelui tânăr. Am chemat pe studenți, le-am explicat de unde vedea acea diferență de un leu. Studentul a rămas în continuare foarte supărat, cred supărat pe mine, dar statul de plată s-a făcut fără să fiu eu consultat. Au trecut anii și ori de câte ori l-am revăzut pe acel tânăr, tot aveam senzația că bănuia că eu avusesem ceva cu el. Trist, dar adevărat.

(31 martie 2023) 

1.000 de oameni care m-au impresionat: studentul mândru

Eram într-o bază de practică. Era un student care a avut un dialog destul de abrupt cu un inginer din fermă. Inginerul a venit să mi se jăluiască. Am mers la student și l-am rugat să găsim o soluție să stingem divergența. Eu eram mult mai tânăr, fără experiență și i-am propus să mergem la inginer, să spună că a greșit și cred că inginerul ar fi fost mulțumit. Atunci studentul mi-a zis:
- Domnule, eu unde scuip, nu ling!
Nu știam această cugetare adâncă. Am plecat de lângă el încântat că mai aflasem ceva nou, dar mâhnit că rămăsesem fără o soluție la o problemă. Nu am rezolvat-o, dar la plecare totuși mi-am strâns mâna de bun rămas cu inginerul.

(31 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: nevasta fostului rector

Eram la biroul meu de la sala 2320 și pregăteam un curs. Era liniște. A intrat o doamnă care s-a salutat cu colega de la biroul din dreapta mea. Se cunoșteau. Mi-a făcut și mie cunoștință. Era nevasta fostului rector din studenția mea. Au vorbit ce au vorbit și doamna a scos din geantă niște foi bătute de ea la mașină. Era bibliografia cu lucrările tipărite de soțul ei, fostul meu rector. Colega mea s-a uitat pe ele și mi s-a adresat mie. Mi le-a întins. M-am uitat și eu pe acele foi. Erau foarte îngrijit dactilografiate și un lucru important, erau corect completate, exact cum se face o bibliografie adevărată, ceea ce înseamnă că doamna avusese în mână fiecare exemplar despre care scrisese acolo. Erau puse și în ordine cronologică. Am felicitat-o pe nevasta fostului meu rector pentru truda cu care realizase acea lucrare. Doamna mi le-a oferit mie. Le-am luat și i-am mulțumit pentru acele pagini. Ani de zile le-am avut cu mine și ori de câte ori mă mutam, dădeam de ele și nu mă înduram să mă debarasez de acele foi. Cred că și acum le mai am pe undeva, dar nu mai am puterea să scotocesc printre hârtii să dau de ele să le scanez cu telefonul.
M-a impresionat nevasta fostului meu rector pentru respectul pe care l-a acordat muncii soțului ei și pentru felul în care ea dorea să-i cinstească memoria.

(31 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Gheorghe TOMESCU

Aici vreau să scriu despre profesorul Gheorghe TOMESCU de la catedra de Economie politică, cel care era membru în BOB- biroul organizației de bază al cărui secretar am fost eu pe durată de doi ani. Erau probleme extrem de dificile de rezolvat în acele vremuri și acolo erau două persoane cu totul speciale și aici mă refer la profesorii Gheorghe TOMESCU și Geo VASILESCU, oameni cu vastă experiență profesională și de viață.

dacă despre persoanele din ASE am scris câte ceva despre:

- studii,

- doctorat,

- lucrări publicate,

în cazul profesorului Gheorghe TOMESCU voi scrie despre omul Gheorghe TOMESCU care m-a impresionat prin gândirea sa, prin corectitudinea sa, prin profesionalismul său și prin cultura sa. Nu mă voi apuca acum să scriu în detaliu despre problemele cu care eu m-am confruntat, dar voi da totuși un exemplu. Au fost situații în acre colegi de-ai noștri alegeau să nu se mai întoarcă din excursii de prin Franța sau își depuneau actele de plecare definitivă din țară. Mie nu-mi plăceau spectacolele grotești de a-i înfiera pe fugari sau de a-i bălăcări pe cei care-și depuneau dosarele de plecare legală. Am discutat cu profesorul Gheorghe TOMESCU, am ajuns la o concluzie, în baza căreia dacă suntem inteligenți vom evita înfierările cu mânie proletară. Trebuia doar să știm cum se pune problema. profesorul Gheorghe TOMESCU m-a ajutat să definesc o strategie, cu care am mers la comitetul de partid pe ASE și am zis cum stau lucrurile. Acolo am găsit doi oameni cu capul pe umeri, curajoși, care au acceptat strategia cu care plecasem de la sala 2305 unde discutasem cu profesorul Gheorghe TOMESCU. La momentele adevărurilor, am zis ce aveam de zis, am exclus din partid, fără niciun fel de zgomot de fond și totul s-a încheiat civilizat. Dovadă stă faptul că pe unul dintre cei care au plecat eu l-am acompaniat la aeroport și port și în ziua de azi corespondență pe e-mail cu el.


(30 martie 2023) 

1.000 de oameni care m-au impresionat: Gheorghe POPESCU

Despre Gheorghe POPESCU îmi amintesc de participarea lui pentru a veni prin concurs  pe un post de asistent universitar la Catedra de Informatică Economică în anul 1990, atunci când au dat concurs și Bogdan GHILIC-MICU și Gabriel ZAMFIR, care au devenit colegii mei de catedră.

Gheorghe POPESCU este absolvent al Facultății de Calcule Economic și Cibernetică Economică, Secția de Mecanizare și Automatizare a calculului Economic, promoția 1977. În mod normal, ar fi trebuit ca membri comisiei de concurs să aibă în atenție că au un profesionist în ale informaticii și să nu conteze vârsta, căci asistent universitar poți fi debutant și la 36 sau 37 de ani, nu neapărat la 25 de ani, căci nimeni nu te pune la fiert, dar eu am fost minoritar atunci și când ești minoritar, cuvântul tău nu contează. Am regretat că Gheorghe POPESCU nu mi-a fost coleg.

Gheorghe POPESCU a susținut teza de doctorat de 201 pagini în anul 1997, intitulată Modelul unui sistem informatic integrat pentru gestiunea patrimoniului societatilor comerciale cu capital mixt, având conducător de doctorat pe profesorul universitar Dorin ZAHARIE.

În intervalul 1992 - 1994, Gheorghe POPESCU a fost asistent universitar.

În intervalul 1994 - 1998, Gheorghe POPESCU a fost lector universitar.

În intervalul 1998 - 2004, Gheorghe POPESCU a fost conferențiar universitar.

Din anul 2004, Gheorghe POPESCU a devenit profesor universitar.

a scris și publicat cărți precum:  Bazele informaticii  împreună cu Adriana POPESCU - 2000,  Programarea calculatoarelor în limbajul Visual Basic - 2001,  Contabilitate și fiscalitate asistate de CIEL împreună cu Adriana POPESCU - 1999, dar și multe altele.

Este destul de dificilă realizarea unei documentări în baza de date a cărților din biblioteca ASE căci există mai multe persoane cu numele de Gheorghe POPESCU care au fost profesori în ASE. este vorba de Gheorghe POPESCU despre care scriu eu aici, profesor la catedra de Informatică de Gestiune și  de Gheorghe POPESCU profesor la  facultatea de Economie Generală.

Pe mine m-a impresionat Gheorghe POPESCU de când l-am revăzut în concursul acela de la noi din catedră, căci se vedea de departe că lucrase practic în informatică, avea experiență  și era exact ceea ce ne trebuia nouă ca să facem un învățământ de informatică de înalt nivel de competitivitate.

Senatul ASE a acordat titlul onorific de Profesor emerit la data de  19-012-2019 lui Gheorghe POPESCU, pentru meritele deosebite în formarea de studenți în cadrul Facultății de Contabilitate și Informatică de Gestiune.

(30 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Letiția ZAHIU

Despre Letiția ZAHIU vreau să prezint două momente care m-au impresionat.

Primul moment se referă la anul în care eram în comisia de subiecte de admitere pentru disciplina opțională de programare, lucrările derulându-se în Sala ovală de Consiliu de la etajul întâi din Clădirea Veche a ASE. Am lucrat la subiecte. Au plecat subiectele la multiplicat. Am rămas în sală și trebuia să nu ieșim până la ora 11:00. În timp de câteva ore bune, cât am stat în acea sală, am remarcat o doamnă îmbrăcată în negru. După ani buni am aflat că se numea Letiția ZAHIU. Niște doamne profesoare care și ele lucraseră la subiecte și așteptau să treacă timpul discutau cu doamna în negru și aceasta le povestea cum și-a pierdut bărbatul. Din câte am înțeles, murise de epuizare. Lucra pentru mărimile din partidul comunist, pentru care nu exista decât muncă, muncă, muncă și atât. Bietul om nu a pregetat, a muncit, a muncit și acolo și-a găsit sfârșitul. Am fost impresionat de demnitatea doamnei în negru, care-și stăpânea emoțiile când vorbea și mă deranja cum doamnele o tot descoseau despre lucruri dureroase.

Al doilea moment a fost acela când profesoara Letiția ZAHIU, a adresat o scrisoare către consătenii ei, prin care își cerea iertare, căci se pusese înainte de 1989 în slujba comunismului. Mi s-a părut că această femeie are o putere extraordinară să facă acest gest, când eu am văzut indivizi care slujiseră comunismul ca niște slugi, fără să pregete a face lucruri greu de imaginat pentru niște oameni cu scaun la cap și care se făceau că plouă. profesoara Letiția ZAHIU a fost secretară de partid pe ASE și știu cum s-a comportat că am trăit în mijlocul evenimentelor. Ea a făcut ceea ce conștiința ei îi dicta, dar rău nu a făcut nimănui. Am ascultat-o vorbind. Era cumpătată, nu a dat dovadă de niciun exces și a contribuit ca nava numită ASE să se afle pe oceanele științei, fără să apară acele sincope dramatice imediat după 22 Decembrie 1989. Numai cine este răutăcios îi găsește nod în papură lui Letiția ZAHIU. ea nu a preamărit-o pe Elena CEAUȘESCU, nu s-a lăsat pradă laudelor deșănțate la adresa lui Nicolae CEAUȘESCU așa cum au făcut unii colegi ai ei, ajunși apoi senatori de FSN după 20 mai 1990.

Faptul că Letiția ZAHIU s-a dovedit a fi înainte de toate om, Senatul ASE i-a acordat titlul onorific de Profesor emerit la 28 septembrie 2011, pentru recunoașterea meritelor sale profesionale de dascăl, care a contribuit la formarea de zeci de generații de economiști în ASE.

(30 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Iacob CĂTOIU

Am avut ocazia să citesc cartea autobiografică scrisă de profesorul Iacob CĂTOIU și am găsit în paginile ei lucruri deosebit de interesante despre profesorul Iacob CĂTOIU, dar și despre omul Iacob CĂTOIU. 

În intervalul 1963 - 1969, Iacob CĂTOIU a fost asistent universitar stagiar.

În intervalul 1969 - 1977, Iacob CĂTOIU a fost asistent universitar.

În intervalul 1977 - 1990, Iacob CĂTOIU a fost lector universitar.

În intervalul 1990 - 1993, Iacob CĂTOIU a fost conferențiar universitar.
Din anul 1993, Iacob CĂTOIU este profesor universitar, la vârsta de 50 de ani.

În intervalul 1992 - 2004, Iacob CĂTOIU a fost decanul Facultății de Comerț.

În anul 1975, la vârsta de 32 de ani, Iacob CĂTOIU a susținut teza de doctorat intitulată Modelling the Demand for Consumer Durables la Indiana University - USA.

a elaborat lucrări precum: Comportamentul consumatorului împreună cu Nicolae TEODORESCU, Virgil BALARE - 2003,  Marketingul în întreprinderea românească realizată împreună cu Virgil BALAURE, Călin VEGHEȘ - 1999,  Comportamentul consumatorului : teorie si practica realizată împreună cu Nicolae TEODORESCU - 1997, Metode si tehnici utilizate in cercetarile de marketing : aplicatii realizată împreună cu Bogdan ONETE, Virgil BALAURE, Carmen BĂLAN - 1999, dar și multe altele.

La data de 28.09.2011 Senatul ASE i-a conferit lui  Iacob CĂTOIU titlul onorific de Profesor emerit, ca recunoaștere a meritelor sale de-a lungul anilor în care a contribuit decisiv la formarea a numeroase generații de economiști prin cursurile pe care le-a predat și prin seminariile pe care le-a condus, dar și prin lucrările de licență și tezele de doctorat pe care le-a coordonat.

Eu am fost prieten cu Iacob CĂTOIU pe Facebook. Am fost impresionat la Iacob CĂTOIU de respectul pe care îl avea față de noi cei care proveneam din zona informaticii, căci în natura sa era formația de a respecta tot ce vine dintr-o zonă a noutăți, mai ales că el văzuse în stagiul petrecut în USA că singura cale de a progresa era folosirea celor mai noi tehnologii în toate domeniile și informatica era cea care oferea oportunitatea dezvoltării domeniilor clasice prin potențarea dată de computer prin viteza cu care se prelucrează volumele mari de date, iar marketingul operează cu volume imense de date.

(30 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Ion PLUMB

Cu profesorul Ion PLUMB mă cunosc dintotdeauna, căci împreună am traversat vremurile aspre de dinainte de 1989 când aveam senzația că suntem pe o scară rulantă care cobora, iar noi încercam să urcăm. 

Ion PLUMB, la vârsta de 41 de ani a susținut în anul 1986 teza de doctorat de 205 pagini intitulată Căi de reducere a costurilor de producție în industria petrochimică și coordonată de profesorul universitar Dumitru FUNDĂTURĂ.

Ion PLUMB a scris și publicat lucrări precum:  Economie industrială - 2003, Managementul serviciilor publice împreună cu Oama ABĂLUȚĂ, Armenia ANDRONICEANU- 2003,  Managementul cercetării și inovării împreună cu Sanda VIȘAN, Ligia BOTEZ - 2006, Reinigineria serviciilor - 2004, dar și multe altele.

M-a impresionat la profesorul Ion PLUMB cum a pus întotdeauna problemele, folosind argumente solide care reușeau să convingă pe cei care participau la luarea deciziilor, așa cum s-a întâmplat într-o ședință de Senat al ASE în care el a pledat pentru modificarea Cartei ASE, carte care a fost modificată în unanimitate de voturi, lucru care m-a impresionat foarte tare.

În data  28-09-2011 senatul ASE a acordat profesorului universitar Ion PLUMB titlul onorific de Profesor emerit ca recunoaștere a meritelor obținute în munca de formare a nenumărate generații de economiști din ASE și pentru eforturile sale în muncile administrative pe care le-a îndeplinit cu cinste.

Tn data de 15 ianuarie 2020 i-a fost decernat profesorului universitar Ion PLUMB Meritul universitar cu medalie de aur Virgil MADGEARU, în cadrul unei festivități grandioase în Aula Magna a ASE.

(30 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Ioan URSACHI

Pe Ioan URSACHI îl cunosc de foarte mulți ani, el fiind unul dintre asistenții de la catedra de management care ținea seminarii studenților din Facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică, fiind selectat după criterii extrem de riguroase pentru a derula astfel de activități în facultatea păstorită de Manea MĂNESCU.

Ioan URSACHI a susținut în anul 1981 teza de doctorat de 200 pagini intitulată Bazele metodologice ale planificarii productivitatii muncii in industria textila și coordonată de profesorul universitar Stoian PETRESCU, autorul tezei având 40 de ani.

Ioan URSACHI a elaborat și publicat lucrări precum: Management - 2005, Conducerea și organizarea unitaăților economice : industriale, de construcții și transporturi realizată împreună cu Eugen BURDUȘ - 1984, dar și multe altele.

Îmi amintesc de tristețea profesorului Ioan URSACHI a cărui lucrare fusese plagiată de un individ de prin Oradea, care a și promovat pe post de conferențiar, înlocuind de pe copertă doar autorul, ca după ani mulți de judecată hoțul să fie exonerat de justiție pe motiv că nu a avut beneficii grase. Nici nu m-a mirat soluția din moment ce nenumărați indivizi din zona dreptului s-a dovedit a fi plagiatori de notorietate, chiar dacă 4% este doar un număr și proverbul machedomesc zice că dacă într-o oală cu ciorbă pui o lingură de c-c-t, totul c-c-t se numește. Mie mi-au plăcut intervențiile profesorului Ioan URSACHI din consiliile profesorale, de la ședințele din Aula Magna, care erau extrem de bine țintite și pline de substanță.

În 7 decembrie 2011 i s-a conferit profesorului Ioan URSACHI titlul onorific de profesor emerit ca recunoaștere a meritelor sale în munca de formare a zeci de generații de economiști.

(30 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Alexandru TAȘNADI

Alexandru TAȘNADI este unul dintre absolvenții de vază ai Secției de Cibernetică Economică din facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică, promoția 1974. 
Alexandru TAȘNADI a susținut în anul 1981 teza de doctorat de 224 pagini intitulată Proiectarea unui sistem de productie-stocare la o intreprindere industriala și coordonată de marele profesor universitar Ludovic TOVISSI, cel care mi-a fost și mie conducător de doctorat.

În intervalul 1974 - 1982, Alexandru TAȘNADI a fost asistent universitar.

În intervalul 1982 - 1989, Alexandru TAȘNADI a fost lector universitar.

În intervalul 1990 - 1991, Alexandru TAȘNADI a fost asistent universitar în ASE.

În intervalul 1991 - 1994, Alexandru TAȘNADI a fost lector universitar în ASE.

În intervalul 1994 - 1998, Alexandru TAȘNADI a fost conferențiar în ASE universitar.

Din anul 1998, Alexandru TAȘNADI este profesor universitar  în ASE, la vârsta de 48 de ani. 

Alexandru TAȘNADI a elaborat și publicat mai multe cărți dintre acre enumer: Econometrie - 2005, Economia socială de piață  - 1997,  Noua macroeconomie clasică împreună cu Claudiu DOLTU - 1997,  Mirajul neoclasicismului împreună cu Claudiu DOLTU - 2000, Universul teoriilor economice : vol. 1 împreună cu Bogdan TAȘNADI - 2001, Universul teoriilor economice : vol. 2 împreună cu Bogdan TAȘNADI - 2004,  Fundamente in teoria ordinii economice împreună cu Claudiu DOLTU - 1999, dar și multe altele.

În data de 23 martie 2022 Senatul ASE i-a conferit lui Alexandru TAȘNADI titlul onorific de Profesor emerit ca recunoaștere a meritelor sale în munca pe care a depus-o la formarea de zeci de generații de studenți din ASE.

Alexandru TAȘNADI m-a impresionat prin puterea sa de muncă, prin cultura sa și prin dorința de a aduce idei noi în domeniul activităților de cercetare pe acre le-a desfășurat cu o perseverență remarcabilă, toate concretizându-se prin cărți și articole deosebit de valoroase pe acre le-a pus la dispoziția specialiștilor. Eu sunt prieten cu Alexandru TAȘNADI pe Facebook și îi urmăresc opstările care sunt extrem de interesante, el fiind un om de vastă cultură și aici mă refer nu numai la domeniul economic.

(30 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Gheorghe BĂȘANU

 Cu Gheorghe BĂȘANU am fost tovarăș de suferință în vremurile grele de dinainte de 1989, căci am fost asistenți universitari, am fost lectori universitari, am susținut teze de doctorat, dar șansele noastre de apromova în continuare erau nule, deși se zicea că după fiecare congres al partidului, cabinetul doi va hotărî să se procedeze la promovări.
Gheorghe BĂȘANU a susținut în anul 1983 teza de doctorat de 188 pagini intitulată Gestiunea științifică a stocurilor de materii prime și materiale în industria prelucrătoare a metalului  și coordonată de profesorul universitar Dumitru FUNDĂTURĂ.
Gheorghe BĂȘANU a scris și publicat lucrări precum:  Gestiunea economica a stocurilor - 1988,  Gestiunea științifică a stocurilor de resurse materiale pentru producție - 1983,  Managementul aprovizionării și desfacerii (vânzării) împreună cu Mihai PRICOP - 1996,  Marketing. Aprovizionare. Desfacere : culegere de scheme împreună cu Gheorghe CÂRSTEA, Mihai PRICOP - 1989, dar și multe altele.

În 7 decembrie 2011, Senatul ASE i-a acordat profesorului Gheorghe BĂȘANU titlul de Profesor emerit ca recunoaștere a meritelor unei cariere universitare strălucite, în care a format zeci de generații de specialiști în management.
M-a impresionat la profesorul Gheorghe BĂȘANU spiritul său novator, ideile lui legate de perfecționarea activității manageriale de la fiecare loc de muncă, aspecte pe care el le reliefa la sesiunile științifice organizate de catedra din care făcea parte, sesiuni științifice la care eu participam cu mare interes, pentru că acolo erau dezbateri adevărate pe probleme concrete care mă interesau pe mine ca informatician. Tânărul pe atunci, Gheorghe BĂȘANU avea intervenții extrem de interesante, căci vedea totul cu cohiul unui practician care lucrare înainte de a fi student și care era interesat ca la nivelul organizațiilor, managementul să fie perceput de executanții de pe nivelul cel mai de jos ca un element deosebit de util.

(30 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: George MOLDOVEANU

George MOLDOVEANU profesorul  de la catedra de Management, este omul cu care mă cunosc din vremurile când amândoi eram, asistenți universitari. El este absolvent al Facultății de Economia Industriilor, Construcţiilor şi Transporturilor din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, promoția 1973.
În anul 1982, George MOLDOVEANU a susținut teza de doctorat de 178 pagini intitulată Optimizarea activității de programare a fabricației în condițiile producției de unicate și serie mică și coordonată de profesorul universitar Constantin BĂRBULESCU.

George MOLDOVEANU a scris și publicat cărți precum:  Managementul operațional al producției - 1999, Analiza organizațională - 2000,  Analiza și comportament organizațional  - 2005,  Turbulența si flexibilitate organizațională împreună cu Cosmin DOBRIN - 2007, dar și multe altele.

George MOLDOVEANU a urcat rând pe rând toate treptele de la asistent universitar, la lector universitar, apoi la conferențiar, până a ajuns profesor universitar, muncind cu trudă pentru fiecare pas făcut înainte.

Cu George MOLDOVEANU am discutat de multe ori când ne întâlneam fie la Coloane de la gura de metrou Piața Romană și veneam spre a ne ține cursurile, dar și când se organizau manifestări științifice la ei în catedră, manifestări științifice pentru care aveam o mare plăcere să particip, căci erau de calitate și aveau dezbateri extrem de interesante.

Pentru mine profesorul George MOLDOVEANU este un exemplu de dăruire în munca de dascăl, fiind preocupat să aibă cursuri deosebite, să fie o prezență specială pentru studenții săi. M-a impresionat profunzimea abordărilor lui, mai ales că vremurile pe care le-a traversat generația noastră erau destul de dificile și încărcate de simboluri greu de descifrat.

(30 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Vasile BODEA

Vasile BODEA mi-a fost student acum mulți ani, la Facultatea de Planificare și Cibernetică Economică.
Eu am avut aprecieri foarte bune pentru Vasile BODEA după ce a venit în ASE la Departamentul de Cercetare Științifică. Cu Vasile BODEA am mers într-o deplasare în India la un Congres IPMA.
Vasile BODEA a susținut teza de doctorat de 242 pagini în anul 2007 intitulată Sisteme pentru managementul cunoștințelor și coordonată de profesorul universitar Ion Gh. ROȘCA.

Când a susținut probele de concurs să vină în ASE, am fost în comisia de concurs și Vasile BODEA m-a convins prin răspunsurile pe care le dădea chestiunilor ridicate de membri comisiei, arătând experiență, profesionalism și maturitate. M-a impresionat calmul său și aplecarea spre detalii, ca lucrurile pe care le realiza să fie perfecte, fără a fi nevoie să mai revină vreodată cu corecții asupra lor.

(30 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Liliana SPIRCU

Liliana SPIRCU este absolventă a Facultății de Matematică de la Universitatea București.
Liliana SPIRCU are un doctorat în matematică obținut la Facultatea de matematică de la Universitatea București.

În vremea când eram secretarul științific al cursului postuniversitar Sisteme Informatice Economice, am avut ocazia să colaborez cu specialiștii din Centrul de calcul al ASE pentru a realiza activități de predare și de seminarizare pentru cursanții care veneau din producție și care erau obligați la la intervale de cel puțin cinci ani să participe la cursuri de perfecționare a tehnicilor și metodelor de analiză economică, în vederea folosirii eficiente a calculatoarelor electronice. Acele cursuri și seminarii erau ținute de către cercetătorii din Centrul de calcul în mod benevol și Liliana SPIRCU a răspuns afirmativ de fiecare dată, iar cursanții au avut numai cuvinte de laudă de ceea ce li se prezenta la seminarii și la cursuri de către ea, iar eu apelam în fiecare an la cercetătoarea științifică Liliana SPIRCU să mă ajute să realizez activități de calitate la acest curs, gestionat de Catedra de Cibernetică Economică, director fiind șeful catedrei.

Liliana SPIRCU a scris și publicat cărți precum: Econometrie - 2007,  Analiza datelor : aplicatii economice - 2005,  Analiza datelor de marketing realizată împreună cu Tiberiu SPIRCU, Mihai CALCIU - 1994,  Bazele ciberneticii economice : aplicații micro și macro economice realizate în mediul Matlab realizată împreună cu Angela GALUPA - 2002,  Aplicații în econometrie realizată împreună cu Tudorel ANDREI - 2009,  Eficienta si productivitate : tehnici de masurare, software si aplicatii economice realizată împreună cu Dorin MITRUȚ, Luiza BĂDIN, Roxana CIUMARA - 2001, dar și multe altele.

În data de 7 decembrie 2011, Senatul ASE i-a acordat profesoarei Liliana SPIRCU titlul onorific de Profesor Emerit, ca recunoaștere a meritelor sale obținute de-a lungul întregii cariere.

Am fost impresionat de Liliana SPIRCU pentru că este omul care muncește foarte mult, care are idei, care s-a remarcat prin rezultate obținute cu trudă și mai ales verificate cu mare grijă, ceea ce se vedea la seminariile științifice din Centrul de calcul al ASE, prin articolele publicate în revista Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică. Am apreciat la Liliana SPIRCU că și-a dat doctoratul în facultatea absolvită, așa cum au făcut Vasile NICA, Moisă ALTĂR, Afrodita IORGULESCU, Flarea NĂSTASE, Ioan STANCU MINASIAN.

(29 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Sorin DUMITRU

Sorin DUMITRU este unul dintre absolvenții Secției de Informatică Economică din facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică din ASE, pe care l-am condus la lucrarea de licență și cu care sunt prieten pe Facebook.

El are o pagină acolo ANTREPRENOR in ROMANIA cu postări extrem de interesante.

Pe mine m-a impresionat Sorin DUMITRU ca student căci am observat la el calitățile excelente de programator, căci în meseria aceasta trebuie să gândești, să vezi lucruri și să-ți dai seama pe ce drum trebuie să o iei pentru a rezolva o problemă. Am păstrat lucrarea de licență a lui Sorin DUMITRU pentru că este o lucrare frumos executată, pentru care Sorin a muncit din greu, iar eu apreciez foarte mult pe cei care depun eforturi pentru a trece la un nivel superior. Au trecut ani buni de când el a terminat facultatea. Mi-aș fi dorit să derulăm un stagiu doctoral, dar viața este mult prea complicată și obiectivele oamenilor nu se potrivesc întotdeauna, dar știu că Sorin ar fi finalizat strălucitor un ciclu doctoral, căci el avea acele resurse care să-i permită obținerea de soluții originale. Dovadă stă ritmicitatea cu care el postează lucruri interesante despre antreprenoriat.

Sper să vină ziua în care să-l întâlnesc pe Sorin să-i dau ceea ce-i aparține, acel exemplar al lucrării de licență, pentru a-l arăta urmașilor lui atunci când dorește să ceară de la ei performanță, căci el a avut-o.

(29 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Radu STROE

Pe Radu STROE îl știam de când eram student în anul al IV-lea și am făcut practică în Centrul de calcul al ASE. El avea biroul la etajul al IV-lea la sala 2413 chiar lângă biroul profesorului Dragoș VAIDA care era conducătorul meu științific de la lucrarea de stat.  Cu trecerea timpului am avut posibilitatea să-l cunosc mai bine pe cercetătorul științific Radu STROE, căci eu am lucrat ca analist în Centrul de calcul după repartiție, printr-un abuz, căci eu aveam repartiție de asistent universitar stagiar în Catedra de Cibernetică Economică. Pentru mine Radu STROE era un tânăr cercetător științific care avea rezultate publicate în revista Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică. El a venit și a predat cursuri de Cibernetică Economică studenților de la Secția de Cibernetică Economică de la Facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică. 
Când am căpătat și eu un pic de experiență, după ce am trecut la catedră și am devenit asistent universitar titular și mai apoi lector universitar, am cunoscut mai bine pe cercetătorul Radu STROE și am discutat destul de mult cu el. Mi-am format o părere clară despre preocupările lui în zona modelării cibernetice și citindu-i articolele mi-am dat seama că este un economist fin, cu puncte de vedere foarte exacte despre cum stă treaba cu modelarea cibernetică pentru economia planificată.
Radu STROE este absolvent al facultății de Finanțe și Contabilitate, promoția 1964.
În anul 1981, Radu STROE a susținut teza de doctorat în ASE.
În intervalul 1964 - 1968, Radu STROE a fost asistent universitar.
În intervalul 1968 - 1994, Radu STROE a fost lector universitar.
În intervalul 1994 - 1998, Radu STROE a fost conferențiar universitar.
Din anul 1998, Radu STROE este profesor universitar la vârsta de 56 de ani.

După Revoluția din Decembrie 1989 când Centrul de calcul al ASE a luat-o rău la vale, am avut surpriza să văd că oameni valoroși de acolo în loc să vină să întărească grupul de lucru din Catedra de Cibernetică Economică și aici mă refer la Radu STROE, Moisă ALTĂR și Grigore FOCȘENEANU, aceștia au mers spre Catedra de Finanțe din Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori, aducând acolo strălucire prin ceea ce ei erau ca aplicarea de tehnici și metode moderne de modelare a proceselor specifice domeniului finanțelor sub toate aspectele. Nu voi înțelege nici în ruptul capului cum oameni valoroși ca ei au fost lăsați să le scape printre degete decidenților de la vremea respectivă din facultatea CSIE. 

Radu STROE a scris și publicat cărți precum: Finanțe - 2003, Modelarea deciziei financiare - 2000, Modelarea financiară -2003,  Gestiunea financiară a întreprinderii : note de curs și aplicații - 2004,  Finanțe - monedă : probleme și aplicații - 1999, dar și multe altele.

Pe mine m-a impresionat Radu STROE prin faptul că are idei clare, le exprimă convingător și are vorba apăsată, atunci când argumentează fiecare soluție cu care vine. L-am văzut la seminariile științifice din Centrul de calcul ale sectorului unde lucra el, unde mergeam din plăcere și pe la secțiunile simpozioanelor de modelare cibernetică organizate cu regularitate de Manea MĂNESCU în ASE sau la Academia RSR, unde Radu STROE avea prezentări pe probleme de modelare cibernetică.

(29 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Maria BODNAR

Profesoara Maria BODNAR a ținut cursuri de Finanțe și bănci studenților de la Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică. O cunoșteam fie de la ședințele consiliului profesoral, fie de înainte de 1989 de pe la adunările unde se întâlneau cadrele didactice de la diferite facultăți. Studenții aveau o părere foarte bună despre profesoara Maria BODNAR. Dialogurile mele cu profesoara Maria BODNAR au fost bine conturate când m-am interesat de cum să șterg o ipotecă la un apartament pe care-l achitasem ți 30 de ani și doamna profesoară mi-a explicat, ba mai mult, m-a trimis la o colegă a sa, directoare la CEC pentru a face operația. Totul a decurs ca la carte și am obținut documentul foarte repede, ceea ce mi-a creat senzația că în lumea bancară profesoara Maria BODNAR este un nume.

Când a susținut teza de doctorat Clotaire INGAUTA, am rugat-o pe doamna profesoară Maria BODNAR să fie în comisia de evaluare, căci teza acestuia avea ceva despre sisteme financiar-bancare. Clotaire INGAUTA avea o teză  de 180 pagini care era intitulată Agregarea structurilor de date din sistemul financiar și deci opinia doamnei profesoare Maria BODNAR era esențială.  Doamna profesoară a acceptat și evaluarea a fost favorabilă, iar Clotaire a susținut teza cu succes. M-a impresionat profesionalismul cu care a făcut evaluarea și concluziile pe care le-a tras referitor la abordările autorului tezei, care la rândul său lucrase într-o bancă și știa chestiunile de informatică specifice băncilor.

Mulți ani am ținut legătura cu doamna profesoară Maria BODNAR, căci discuțiile pe. care le aveam erau surse pentru mine de a defini probleme din mediul economic real pentru disciplinele pe care eu le predam studenților.

În anul 1981, Maria BODNAR a susținut teza de doctorat de 224 pagini intitulată Cheltuielile pentru invatamant si eficienta lor social-economica in Republica Socialista Romania și coordonată de profesorul universitar Gheorghe BISTRICEANU.

Maria BODNAR a scris și publicat cărți precum: Finante - moneda : curs pentru Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica realizată împreună cu Luminița ROXIN, Lidia PĂTRĂȘCOIU - 1995,  Buget si evidenta bugetara : uz intern împreună cu Constantin TOPCIU, Vasile JURAVLE, Gheorghe VÂLCU - 1988, dar și multe altele.

Eu am avut multe de învățat de la profesoara Maria BOIDNAR, căci modul în care a argumentat toate ipotezele pe care le-a susținut mi-a arătat că am în față un profesionist al domeniului, documentat, cu experiență, care știe meserie cu adevărat.

(29 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Vasile BOZGA

Vasile BOZGA face parte din galeria marilor profesori ai ASE, care venea din zona Istoriei Economiei Naționale și care era un om foarte bine documentat. El venea la învățământul politic unde era lector și ne vorbea niște lucruri din care se vedea clar că este un om foarte bine documentat și care depășise de mult timp stadiul lozincilor politice, ajungând să facă știință în adevăratul sens al cuvântului, căci el vorbea pe documente și adevărata istorie înseamnă documente și nu oricum prezentate, ci exact așa cum trebuie, netrunchiate pentru a demonstra cu orice preț o teză falsă, ci preluat pentru a fi în slujba adevărului. Profesorul Vasile BOZGA era un bărbat înalt și eu am o teorie legată de bărbații înalți, care nu au niciun complex pentru a-și masca defectele, căci nu le au, ei fiind preocupați pentru a prezenta adevărul.
Vasile BOZGA la 42 de ani, a susținut în anul 1972 teza de doctorat de 337 pagini, intitulată Criza agrară din România dintre cele două războaie mondiale și coordonată de profesorul universitar doctor docent Nicolae N. CONSTANTINESCU.

În anul 1986 Vasile BOGZA, Ilie PUIA, Radu VASILE au publicat lucrarea de 382 de pagini intitulată Istoria economiei României.

În anul 2010, în ASE a fost publicată cartea Mari personalități ale ASE : Vasile BOZGA, de 152 pagini, cu ISBN: 978-606-505-298-7

Eu am fost impresionat de abordările profesorului Vasile BOZGA în public care ară ta că el este un om liber, un specialist autentic, un om documentat, care a înțeles mersul istoriei cu mult mai bine decât noi ceilalți care stăteam în umbra computerului și care eram interesați să facem programe care să rezolve corect și complet probleme și care să-i mulțumească pe beneficiarii noștri.

(29 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Horațiu DRAGOMIRESCU

Pe Horațiu DRAGOMIRESCU îl știu din vremea studenției lui, căci era un student special. El învăța foarte bine și la ședințele cu studenții sau la ședințele de partid, Horațiu DRAGOMIRESCU era foarte activ, luările lui de cuvânt erau foarte interesante.

Horațiu DRAGOMIRESCU este absolvent al Academiei de Studii Economice, Facultatea de Planificare și Cibernetică Economică, promoția 1979

Horațiu DRAGOMIRESCU a susținut în anul 1986 teza de doctorat de 189 pagini intitulată Perfecționarea conducerii planificate a economiei naționale și baza sa informațională și coordonată de profesorul universitar Constantin DANCIU.

În intervalul 1979 - 1992, Horațiu DRAGOMIRESCU a fost cercetător științific la ICI.

În intervalul 1992 - 1995, Horațiu DRAGOMIRESCU a fost lector universitar.

În intervalul 1995 - 1999, Horațiu DRAGOMIRESCU a fost conferențiar universitar.

Din anul 1999, Horațiu DRAGOMIRESCU este profesor universitar la vârsta de 43 de ani.

Horațiu DRAGOMIRESCU a elaborat lucrări precum: Economia, organizațiile, societatea in era informației : Vol. 1 : Economia informației - 2009,  Microeconomie împreună cu Tiberiu ZORLENȚAN, Ioan URSACHI - 1996, dar și multe alte lucrări.

Pe mine m-a impresionat profesorul Horațiu DRAGOMIRESCU în vremea când eram amândoi membri ai Senatului ASE și la fiecare ședință de senat el lua cuvântul și avea alocuțiuni extrem de lungi, care intrau sever în coliziune cu punctele de vedere ale conducerii instituției, ceea ce stârnea dezbateri foarte colorate, a căror finalitate nu exista de niciun fel, pentru că atât problemele erau sterile, cât și soluțiile care se întrezăreau nu ofereau nimic concret. Era totuși interesantă ca luptă de idei, cu argumente și cu puterea de a susține soluții pentru care finanțarea era prin ea însăși o mare problemă, căci idei are toată lumea.

Îl întâlneam pe Horațiu DRAGOMIRESCU la gura de metrou de la Liceul ȘINCAI, când doream să ajung la ASE, căci bănuiesc că el avea locuința undeva prin zonă. Ne salutam, căci eu i-am fost profesor nu neapoăprat lui, ci studenților seriei din care făcea parte.

(29 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Florian BICĂ

Eu am avut un doctorand, primul meu doctorand care a susținut în anul 1997 o teză de doctorat de 180 pagini, Clotaire INGAUTA, teză intitulată Agregarea structurilor de date din sistemul financiar și în a cărei comisie m-am orientat să includem specialiști fie din mediul academic, fie din bancă, pentru a se face o evaluare cum trebuie a acelei teze. Din aproape în aproape am ajuns la profesorul universitar Florian BICĂ de la universitatea din Craiova, care fusese absolvent al primei promoții de studenți ai Secției de Cibernetică Economică din 1972 a Facultății de Calcul Economic și Cibernetică Economică. Am mers la Universitatea din Craiova, am discutat cu profesorul Florian BICĂ, am primit acceptul lui și după aceea i-am trimis teza de doctorat.

Eu știam de Florian BICĂ încă din vremea studenției, căci chiar dacă noi cei de la Secția de Mecanizarea și Automatizarea Calcului Economic eram mai izolați de restul studenților facultății, tot știam despre cei de la Cibernetica Economică unele lucruri, căci ei erau chiar niște studenți speciali. Când m-am apucat să studiez lucrările elaborate de Florian BICĂ am găsit cărți, am găsit articole scrise de el și m-am convins că el este exact ceea ce este nevoie pentru comisia noastră.

M-a impresionat Florian BICĂ când l-am revăzut ca profesor la Universitatea din Craiova căci tocmai primise vizita unui nefericit din București care poza în mare cercetător științific și care le-a vorbit urât celor din catedra din care făcea parte profesorul Florian BICĂ. Atunci, știindu-l pe nefericit, l-am calmat pe profesor, spunându-i că individul nu este etalon în nimic, din moment ce ca să nu fie dat afară de la doctorat, a susținut două referate din programul individual de pregătire în aceeași ședință, referate care erau niște improvizații de doi bani și s-a făcut un fals că erau trecute în procese verbale întocmite la date diferite, una dintre ele fiind o antedatare. Deci un astfel de individ nu avea niciun drept să se dea în bărci. Cred că s-a calmat profesorul și am discutat despre scopul vizitei mele. Ne-am despărțit în cele mai bune relații.


(29 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Vasile GEORGESCU

Vasile GEORGESCU este unul dintre cei mai buni absolvenți ai facultății de Planificare și Cibernetică Economică, promoția 1981.
Vasile GEORGESCU a absolvit Facultatea de Matematică de la Universitatea București, promoția 1990.

Vasile GEORGESCU a susținut în anul 1996 teza de doctorat de 367 pagini intitulată Asistarea deciziei manageriale, între procedural și logic și coordonată de profesorul universitar Valer ROȘCA.

Între anii 1992 - 1998, Vasile GEORGESCU a fost lector universitar.

Între anii 1998 - 2001, Vasile GEORGESCU a fost conferențiar universitar. 

Din anul 2001, Vasile GEORGESCU este profesor universitar la vârsta de 44 de ani.

În anul 2013 Asociația profesională INFOREC și Departamentul de Informatică și Cibernetică Economică i-a acordat lui Vasile GEORGESCU premiul de excelență Nicolae RACOVEANU, pentru recunoașterea meritelor sale în dezvoltarea învățământului de informatică economică de la noi din țară.

Vasile GEORGESCU a publicat o serie de lucrări precum:

Vasile GEORGESCU -  Econometrie, Editura Universitaria, Craiova, 1997, ISBN 973-9271-19-7

Vasile GEORGESCU -   Proiectarea sistemelor expert în logică fuzzy şi teoria posibilităţilor, Ed. Intarf, Craiova, 1995, ISBN 973-95985-1-X  

Vasile GEORGESCU -   Analiza datelor şi extragerea automată a cunoştiinţelor, Editura Universitaria, Craiova, 2010, ISBN 978-606-510-938-4. 

Vasile GEORGESCU -  Metode şi modele econometrice, Ed. Reprograph, Craiova, 2004, ISBN 973-671-005-X  

Vasile GEORGESCU -   Econometrie. teorie şi aplicaţii, Ed. Reprograph, Craiova, 2002, ISBN 973-8092-84-1

Vasile GEORGESCU -   Bazele ciberneticii economice, Ed. Reprograph, Craiova, 2000, ISBN 973-8097-33-7

Vasile GEORGESCU -  Cibernetică economică: aplicaţii şi studii de caz, Ed. Reprograph, Craiova, 2000, ISBN 973-8092-10-8

Se vede diversitatea mare a temelor abordate de autor, ceea ce arată preocuparea sa pentru teme deosebit de actuale, cvare să permită formarea unor specialiști care să aibă capacitatea să se adapteze cerințelor pieței forței de muncă în continuă mișcare de la noi din țară.

Pe mine m-a impresionat foarte mult tânărul pe atunci, Vasile GEORGESCU prin profunzimea abordărilor, căci el venea în fața colegilor mei de catedră când prezenta referatele sale din stagiul doctoral, cu probleme extrem de interesante, pentru care avea argumente solide în vederea susținerii ideilor lui.

(29 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Ion CĂMĂȘOIU

Pe conferențiarul Ion CĂMĂȘOIU l-am cunoscut pe când mergeam la manifestările științifice organizate de profesorul Ion ROMÂNU, șeful catedrei de Eficiența Economică a Investițiilor. Mi-l amintesc cum mergea el cu un sacou pus pe umeri sau cu cămașă cu mâneci scurte și cu cravate frumoase, pe care eu le admiram, căci și mie îmi plăceau cravatele unicat. dacă mă laud că ori de câte ori oprea mașina 331 în stația din dreptul Fondului plastic de lângă Teatrul NOTTARA, mergeam, dădeam 149 de lei și-mi cumpăram câte o cravată superbă, de rămâneam nu numai eu cu gura căscată.

Conferențiarul Ion CĂMĂȘOIU era invidiat de mulți colegi din catedră pentru ascensiunea lui fulminantă, iar ei dădeau tot felul de explicații halucinante. Eu știu doar că Ion CĂMĂȘOIU era un tip foarte deștept, dar fuma prea mult.

În 1976, Ion CĂMĂȘOIU a susțtinut  teza de doctorat de 200 pagini intitulată Eficienta economica a investitiilor in pomicultura, coordonată de profesorul universitar Oprea PARPALĂ.

Ion CĂMĂȘOIU a scris cărți pe care le-a publicat din care eu amintesc aici:  Ce este eficienta? împreună cu Camelia CĂMĂȘOIU - 1987,  Elaborarea si modelarea planului in unitatile agricole - 1986,  Planificarea activitatii unitatilor agricole comerciale si de servicii : sectiunea planificarea activitatii unitatilor agricole - 1983,   Programele de investitii si dezvoltarea economicaîmpreună cu George GEORGESCU, Liviu ALBU - 1987, dar și multe altele.

Eu am o vorbă: câinele moare de drum lung și prostul de grija altuia. Mulți proști au delirat în legătură cu profesorul Ion CĂMĂȘOIU, din invidie, căci era un tip foarte deștept, cu idei revoluționare în domeniul lui și de aceea au creat tot felul de legende cu un jurnal pierdut, cu o bibliografie acre nu includea documente de partid și multe alte bazaconii. Un lucru este cert: Ion CĂMĂȘOIU era genial.

(29 martie 2023)