Pe când eram eu șef de catedră, am dorit să invit profesori fie din catedră, fie din afară să vorbească despre munca lor. Așa s-a întâmplat cu profesorul Ioan TOMESCU de la Universitatea București, matematician de profesie. El era celebru prin cartea de 250 de pagini, Introducere în combinatorică, apărută la Editura Tehnică din București în anul 1972. Prin cineva care avea conexiuni la Facultatea de Matematică de la Universitate, a fost contactat profesorul, i s-a adresat invitația, pe care a acceptat-o și la o ședință de catedră a venit. A făcut o prezentare a activității sale, a vorbit despre munca sa de cercetare științifică, despre marii săi înaintați din zona informaticii care au fondat Secția de Mașini de Calcul din Facultatea de Matematică. Mulți dintre colegi i-au adresat întrebări și profesorul Ioan TOMESCU a răspuns la ele. A fost un adevărat regal, în care un om cu totul remarcabil și aici mă gândesc la profesorul Ioan TOMESCU a dezvăluit câteva din secretele sale de cercetător științific cu rezultate de excepție din zona combinatoricii, dar și din zona structurilor de date, domeniu care mă interesa pe mine, căci profesorul Ioan TOMESCU predase un curs de Structuri de date și avea tipărită lucrarea de 206 pagini publicată la Editura Universității București, în anul 1997 intitulată Data Structures. Tradiția de a invita personalități la ședințele de catedră nu a mai continuat după ce eu nu am mai fost șef de catedră, dar știu că vizita lui Ioan TOMESCU a însemnat ceva, căci și în Piața Romană nr. 6 s-a văzut cu ce se mânâncă cercetarea științifică autentică, mai ales după ce Centrul de calcul al ASE s-a prăbușit în sine.
(25 martie 2023)
No comments:
Post a Comment