1.000 de oameni care m-au impresionat: Dan DATCU

Dan DATCU era și el ca și noi toți ceilalți un pionier care frecventa Cercul de Pictură de la Casa Pionierilor din Pitești. Pe mine m-a impresionat la Dan DATCU că avea calități de lider. Domnișoara BUMBURICI, profesoara noastră de pictură, ne-a spus că există o întrecere între cercurile Casei pionierilor în colectarea de fier vechi, a deșeurilor de hârtie și de sticlă și echipa câștigătoare va fi recompensată cu o excursie cu autocarul la Sinaia.

Atunci l-am văzut pe pionierul Dan DATCU, care cred că era mai mare decât mine cu un an, că ia inițiativa, ne organizează și am pornit la treabă. El era inima întregului grup. Am strâns și am adus hârtie. Am strâns și am adus sticlă. Am mers cu toții să căutăm fier vechi și am reușit să găsim o bucată de șină de clae ferată uzinală, ceva mai mică decât șina de cale ferată de tren obișnuit. Echipa noastră s-a impus și noi am câștigat competiție. Eram vreo 15 pionieri. Am plecat la Sinaia într-o duminică dimineața. Am avut surpriza ca în autocar să fie persoane care nu aveau nimic nici cu competiția, nici cu statutul de pionier. Erau tot felul de indivizi și individe, care profitau de ocazie să meargă pe banii statului să se plimbe, inclusiv fetele unui director de liceu, care peste ani s-au dovedit a fi vagaboandele Piteștiului, căci răsfățul și nemunca stimulate de părinți au dus la astfel de comportamente nefericite.

Pentru mine a fost prima dată când am plecat singur undeva și am văzut la Sinaia, Muzeul Peleș, la Doftana am văzut muzeul unde ni s-a spus că au fost închiși comuniștii și în acele vremuri ni s-a arătat celula H unde stătuse închis Gheorghe GHEORGHIU DEJ, liderul de atunci al partidului comunis. Îmi aduc aminte ca și acum că am văzut mulaje cu ciorba dintr-un castron. La vorbitor era un gardian manechin, dar dușumeaua fiind instabilă, când mergeam, manechinul se clătina, ceea ce m-a speriat. La București am văzut Muzeul de Artă al RPR și-mi aduc aminte că pe perete era o placă pe care scfria ceva despre data de 30 decembrie 1947, în care fusese declarată republica Populară Română. Era acolo și actul de abdicare al regelui Miahai. Textul era extrem de scurt, parcă două rânduri. Citind actul original publicat după 1989 rezulta că ceea ce am văzut eu atunci era un fals. Tot la muzeu am văzut picturile pe care le știam din cărțile alb-negru. 

Lui Dan DATCU îi datorez această excursie, căci fără un lider, sunt sigur că eram o gloată care se mișca haotic și fără rezultate care să ne ducă undeva.



(05 martie 2023)