Proștii care vorbesc despre INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ...

Niciodată nu mi-au plăcut cei care se trezesc și ei vorbind. Niciodată nu mi-au plăcut cei la care vorbește gura fără ei. Niciodată nu mi-au plăcut cei care vorbesc neîntrebați. Cel mai mult și cel mai mult, nu mi-au plăcut cei care vorbesc despre lucruri pe care nu le cunosc, nu le-au înțeles și n-or să le înțeleagă în vecii-vecilor.

Acum este la modă conceptul de inteligență artificială. Țin să spun unora că m-a dat afară de la grădiniță tocmai că i-am arătat unui nene o carte intitulată Artificial Intelligence, pe care o împrumutasem de la Biblioteca Americană înainte cu mult de 1977. Cartea era scrisă de un tip genial de 28 de ani, care era absolventul uneia din primele cinci universități ale lumii.

Dacă cineva are interes să ia o carte serioasă de Artificial Intelligence, a Modern Approach, scrisă de Stuart RUSSELL și Peter NORVIG, ajunsă acum la a IV-a ediție și tipărită la Editura Prentice Hall, New Jersey, se va lămuri cât de mult se bat câmpii pe meleagurile noastre cele mioritice în legătură cu acest subiect. 

Cărțile serioase, încep prin a lămuri din start care sunt limitele inteligenței artificiale. Dacă oamenii de la noi ar citi și s-ar dezbăra de a exagera în a urmări latura senzațională a oricărui c-c-t, ar citi despre aceste limite și subiectul de senzație ar fi închis pentru totdeauna.

Limitele identificate până acum sunt:

- inteligența artificială nu are capacitatea de gândire abstractizată,

- inteligența artificială nu dezvoltă construcții mai performante decât ele,

- inteligența artificială nu asigură transparența deciziilor,

- inteligența artificială nu crează și nu transmite emoții,

- inteligența artificială nu dezvoltă schimburi de valori în sensul dat de om,

- inteligența artificială nu modifică ambiguitatea prin raționamente noi,

- inteligența artificială este lipsită de capacitatea de definire a confidențialității,

- inteligența artificială are limite severe  în ceea ce privește controlul autodistrugerii.

Este clar că omul are limitele lui. Mașina, oricât de grozavă ar fi ea, nu-l depășește pe om, orice s-ar spune, căci mașina nu este altceva decât cu mult mai puțin decât este omul, căci omul nu știe nici el cine este și oricât s-ar strădui, nu va reuși să pătrundă tainele cunoașterii. Cu atât mai puțin mașina, nu va reuși să-l depășească pe om, cu oricât de multă inteligență artificială ar fi dotată. Omul este creația lui Dumnezeu. Mașina este creația omului. Omul nu va fi în stare ca din lut să dea viață printr-o singură suflare și să facă din elementele tabloului lui MENDELEEV oricât le-ar combina, o celulă vie. Mașinile nu vor fi niciodată în stare să creeze viață din elementele aflate în tabloul lui MENDELEEV. Ele cel mult distrug vieți dintre cele create de Dumnezeu cu drone și cu rachete, înzestrate cu inteligență artificială.




(01 februarie 2023)