Ion GHERGHINA era asistent universitar ca și mine. L-am cunoscut nu ca asistent universitar, ci ca medic pediatru când copiii mei erau mici și au avut probleme ceva mai mult decât au copiii mici în general.
Știind care este meseria mea și aflând despre faptul că eu am preocupări de utilizare a programelor cu care se face prelucrarea statistică a datelor, am reușit să folosesc fișele de care doctorul Ion GHERGHINA dispunea privitor la copiii bolnavi de SIDA. Am discutat mult și am făcut ceva prelucrări statistice. Ei=u i-am prezentat rezultatele cantitative, rămânând ca echipa de medici să stabilească aspectele ce decurgeau din interpretarea din punct de vedere medical. A fost perioada cea mai tristă a vieții mele ca cercetător științific, pentru că mă copleșea starea acelor copilași. Cu fiecare fișă pe care o aveam în mână, aveam în față o dramă. Nu vorbeam cu nimeni despre cutiile de cartele pe care le căram din birou spre dispecerat și nici despre teancurile de imprimantă pe care le obțineam.
La un moment dat, am realizat un articol pe care l-am prezentat la o sesiune științifică la Universitatea din Brașov.
Îmi aduc aminte că Ion GHERGHINA pregătea susținerea tezei sale de doctorat. Eu i-am spus că ar fi bine să facă și câteva planșe pe coli de carton, de rezervă, căci proiectorul e și el un echipament și dacă are magazie de diapozitive se produce uneori blocarea și se compromite prezentarea. Planșele sunt soluția de salvare. Când am ajuns eu în sala unde se susținea teza, nu era curent electric și cele două planșe pe carton au dat culoare susținerii.
Doctorul Ion GHERGHINA știa meserie. Era documentat. Avea un cuvânt greu printre colegii săi. Mi-a arătat că este un om eficient.
Pe o scară de la 1 la 10, îi acord nota 12, fără să glumesc.
(01 februarie 2023)
(01 februarie 2023)
No comments:
Post a Comment